Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

A crescut numărul locurilor de muncă neocupate, în primul trimestru din 2018. Unde sunt cele mai multe


Publicat

bursa locuri munca

În trimestrul I 2018, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,20%, în creştere cu 0,07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 58,4 mii, mai mult cu 3,7 mii locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Totuşi, comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 3,8 mii.

Potrivit INS, în trimestrul I 2018, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s‐au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,95%), în administraţia publică (2,65%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,07%). În industria prelucrătoare s‐a concentrat puţin peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (15,1 mii locuri vacante), iar rata a avut valoarea de 1,26%.

Sectorul bugetar a însumat aproape 29% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7,2 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6,9 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2,7 mii locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s‐au regăsit în industria extractivă (0,10%, respectiv 0,05 mii locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s‐au regăsit în tranzacţii imobiliare (+0,60 puncte procentuale), urmate de alte activităţi de servicii (+0,43 puncte procentuale), respectiv de informaţii şi comunicaţii (+0,37 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante creşteri mai relevante s‐au observat în construcţii (+0,8 mii locuri vacante), informaţii şi comunicaţii (+0,7 mii locuri vacante), respectiv activităţi de servicii administrative şi servicii suport (+0,6 mii locuri vacante).

La polul opus, cele mai semnificative scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s‐au înregistrat în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (‐0,33 puncte procentuale, respectiv ‐1,0 mii locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s‐au observat în tranzacţii imobiliare (+0,49 puncte procentuale), informaţii şi comunicaţii (+0,42 puncte procentuale), respectiv alte activităţi de servicii (+0,36 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante cele mai importante creşteri au fost în comerţ (+1,1 mii locuri vacante), informaţii şi comunicaţii, respectiv transport şi depozitare (+0,8 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

La polul opus, cu cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s‐au regăsit administraţia publică (‐1,30 puncte procentuale, respectiv ‐3,2 mii locuri vacante), respectiv sănătatea şi asistenţa socială (‐0,95 puncte procentuale, respectiv ‐3,0 mii locuri vacante).

În trimestrul I 2018, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate ‐ grupa majoră 2 (1,57%, respectiv 16,5 mii locuri vacante), iar cele mai mici valori s‐au înregistrat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit ‐ grupa majoră 6 (0,39%, respective 0,1 mii locuri vacante) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori ‐ grupa majoră 1 (0,67%, respectiv 2,3 mii locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s‐au înregistrat în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi ‐ grupa majoră 7 şi operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente ‐ grupa majoră 8 (+0,14 puncte procentuale pentru fiecare în parte).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative creşteri s‐au regăsit în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate ‐ grupa majoră 2 (+1,2 mii locuri vacante), urmate de cele de muncitori calificaţi şi asimilaţi ‐ grupa majoră 7 (+0,9 mii locuri vacante), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente ‐ grupa majoră 8 (+0,8 mii locuri vacante).

Cea mai relevantă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s‐a observat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit ‐ grupa majoră 6 (‐0,21 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante în ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor ‐ grupa majoră 5 (‐0,2 mii locuri vacante), respectiv în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori ‐ grupa majoră 1 (‐0,1 mii locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior s‐au înregistrat în special scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante, cele mai relevante regăsindu‐se în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură silvicultură şi pescuit ‐ grupa majoră 6 lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit ‐ grupa majoră 6 (‐0,37 puncte procentuale), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate ‐ grupa majoră 2 (‐0,23 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante cea mai importantă scădere s‐a observat pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate ‐ grupa majoră 2 (‐2,0 mii locuri vacante). Cea mai semnificativă creştere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s‐a înregistrat în rândul ocupaţiilor de muncitori necalificaţi ‐ grupa majoră 9 (+0,04 puncte procentuale, respectiv +0,4 mii locuri vacante).

sursa: insse.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cluj24: Cum a fost creat calculatorul CE-400 CESAR de IT-iștii clujeni, proiect secret al Armatei Române, râvnit de spioni

Publicat

Câțiva specialiști de la Institutul pentru Tehnică de Calcul (ITC) Cluj au reușit, la sfârșitul anilor 1970, să construiască un calculator performant, într-un proiect secret al Armatei Române. Calculatorul CE-400 CESAR a fost revoluționar pentru vremea lui.

Cluj24.ro a prezentat, în exclusivitate, povestea sa și a cercetătorilor din spatele acestui proiect unic.

Istoricul clujean Varga Attila, de la Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, autor al unei lucrări de specialitate (Istoria IT-ului clujean. Institutul pentru Tehnică de Calcul din Cluj (1968-1991) împreună cu doi dintre pionierii Informaticii Româneşti (ing. Mircea Bocu şi prof. univ. dr. Sergiu Nedevschi, membru corespondent al Academiei Române) a explicat contextul în care a fost creat CE-400 CESAR și de ce a fost nevoie de un astfel de calculator.

El a menționat că, pentru ca întreaga poveste să poată fi spusă după mai bine de 40 de ani, a fost nevoie de o declasificare a unor dosare de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) care însumau peste 2000 de pagini.

Vârf de lance pentru cercetarea militară

„Proiectul CESAR (Calculator Electronic Specializat pentru Artileria Română) a fost unul deschizător de drumuri şi performant, cum nu s-a mai făcut în România, în fapt un vârf de lance pentru cercetarea militară din spațiul românesc în perioada comunistă, având o dimensiune europeană și mondială. A fost o cercetare de pionierat care face cinste școlii clujene de informatică”, a spus Varga Attila.

Potrivit acestuia, pentru România, perioada 1974 – 1978 a reprezentat un moment cheie în politica externă, iar calculatorul CE-400 CESAR a fost „un as în mânecă” pentru armata română, deci o realizare remarcabilă.

„În 1974 are loc o turnură în politica externă a României, în condițiile în care URSS propune ca țările membre ale Tratatului de la Varșovia să cedeze politica externă rușilor, iar ei să decidă și să aibă un control total ca răspuns la faptul că NATO își intensificase influența în Europa Centrală.

În momentul în care Nicolae Ceaușescu a fost pus în situația de a plasa politica externă a ţării în mâna factorilor de decizie ai URSS, el a refuzat acest lucru ceea ce a fost considerat ca o rebeliune. România câștigase în acel răstimp clauza națiunii celei mai favorizate, avea nevoie de sprijinul economic al Occidentului și voia să își păstreze statutul de observator în Grupul celor 77, deci o poziție activă în plan extern”, a menționat Varga Attila.

Acesta a precizat că, potrivit rapoartelor secrete care au fost analizate, Ceaușescu i-ar fi trimis o scrisoare liderului de la Kremlin, Leonid Brejnev, în care i-a accentuat faptul că România nu se va lăsa influenţată în politica sa externă, ba chiar se va înarma suficient de bine, încât să facă față unui eventual pericol extern.

ing Mircea Bocu – DACICC 1

„Scut de protecție” în jurul proiectului

„Ceaușescu intenționa să pună la punct înzestrarea eficientă a Armatei Române cu tehnică modernă de luptă, ceea ce a condus la Programul Unitar de Dezvoltare pentru Industria de Apărare (PUDIA) care a durat până în 1989, iar proiectul CESAR a fost inclus în acest program”, a afirmat Varga Attila.

Istoricul clujean a amintit că, din rapoartele studiate și din mărturiile celor care s-au ocupat de securitatea proiectului CESAR, reiese că interesul major al unor servicii de spionaj extern a fost enorm și pe cale oficială și neoficială.

„Se știa ce se întâmplă la ITC Cluj, că se lucrează la un proiect foarte important, iar serviciile de spionaj ale țărilor din jur, dar și cele americane, au încercat să afle mai multe detalii despre acest aspect. Proiectul a presupus măsuri sporite de securitate în condițiile în care serviciile de contraspionaj românești au sesizat chestiuni stranii în jurul colectivului. Astfel, s-a constituit un <<scut de protecție>> în jurul echipei și al proiectului”, a mai spus Varga Attila.

Experiența bazată pe DACICC 200

Inginerul Mircea Bocu, șeful colectivului care s-a ocupat de partea de hardware a proiectului CE-400 CESAR, a explicat că, la ITC, s-a format o echipă de ingineri și tehnicieni care au început să construiască tipuri de calculatoare electronice, la începutul anilor 1960, pornind, practic, de la zero, cu informații despre principiile calculatoarelor studiate în reviste de specialitate străine la care aveau acces.

De-a lungul anilor s-au construit la Institutul de Calcul din Cluj calculatoarele DACICC 1 și DACICC 200, acesta din urmă fiind unul universal.

„Noi am avut un fel de prioritate pe țară la capitolul concepție și realizare a acestui calculator, făcut la comanda Institutului de Economie Agrară din București. DACICC 200 a fost primul calculator românesc, instalat la un beneficiar în anul 1969. Aceasta a fost experiența noastră de bază care ne-a consacrat în domeniul construcției de calculatoare”, a precizat Mircea Bocu.

După cumpărarea unei licențe din Franța, pentru calculatoarele Felix, a luat avânt construirea de calculatoare după modelul celor de afară, iar cercetarea pentru realizarea de prototipuri autohtone a stagnat mult.

În momentul în care s-a pus problema construirii unui calculator pentru artilerie, autorităţile vremii au înaintat o ofertă, iar ITC a fost selectat pentru realizarea acestui proiect ambiţios. Cu acea ocazie a fost nominalizată chiar secția din Cluj a ITC.

Ing. Farkas Gheorghe și ing. Mircea Bocu în tinerețe lucrând la DACICC 1

Calcule de precizie ridicată

„Proiectul CESAR a început în anul 1974 și a fost terminat în 1978. Experiența acumulată la calculatorul DACIC 200 ne-a folosit enorm pentru noul proiect al calculatorului CE-400 CESAR.

Era vorba de a alege un model de referință, un calculator compatibil cu cele din țară și care, în acea vreme, era la modă, și anume calculatorul firmei DEC – PDP 11. Deoarece, pentru artilerie, era nevoie de calcule precise, ne-am orientat spre modelul cel mai complex, respectiv PDP 11/45, cel care era dotat cu instrucțiuni de virgulă mobilă şi cu ajutorul cărora se puteau face ușor programe de calcul cu viteză mai mare și la o precizie ridicată”, au explicat inginerul clujean Mircea Bocu şi profesorul universitar Sergiu Nedevschi.

Pornind de la setul de instrucţiuni, s-a proiectat arhitectura hardware şi software a sistemului, s-a proiectat şi implementat de la zero unitatea centrală, unitatea de memorie, sistemul de intrare-ieşire, o parte din periferice, precum şi componentele software incluzând monitorul respectiv programele aplicative specifice.

Din punctul de vedere al complexității tehnice a calculatorului pentru artilerie, marea sa valoare consta în siguranța de funcționare și în faptul că trebuia să funcționeze montat pe o autospecială în mișcare sau în diverse acțiuni de luptă. La acestea s-a adăugat modul de calcul și de conversație cu care ofițerii de artilerie puteau să își îndeplinească misiunile.

Lovirea unei ținte în mișcare

„La artilerie exista un punct de tragere și unul de comandă, cele două fiind în locuri diferite. Cei de la punctul de comandă preluau măsurători de distanțe, unghiuri și de comportament a țintei și le transmiteau la punctul de tragere. Aici trebuiau să se calculeze datele de tragere – înălțător, unghi, moment de tragere, astfel încât să fie lovită ținta fixă sau mobilă semnalată de la punctul de comandă.

Lucrurile se desfășurau astfel: ofiţerul din punctul de comandă vedea ținta, estima traiectoria și viteza obuzului de tun, iar apoi transmitea datele la punctul de tragere al bateriei, astfel încât să fie nimerită poziția viitoare a țintei.

Se prevedea, după un anumit timp, poziția în care urma să se afle ținta, iar tot calculul se făcea pentru această poziție viitoare”, au explicat inginerul clujean Mircea Bocu şi profesorul universitar Sergiu  Nedevschi.

Cu cât timpul dintre observaţie şi finalizarea calculului parametrilor de tragere era mai mare şi eroarea de estimare a noii poziţii a țintei mobile devenea mai mare. Acest aspect a justificat solicitarea dezvoltării unei soluţii rapide de calcul şi de comunicaţie bazată pe un sistem de calcul performant.

Sistemul era foarte complex

În colectivul de circa 10 specialiști care s-au ocupat de realizarea calculatorului CE-400 CESAR au fost cooptați ingineri și fizicieni tineri, proaspăt ieșiți de pe băncile facultății, unul dintre ei fiind chiar Sergiu Nedevschi, devenit, ulterior, profesor universitar la UTCN, cel care a susținut că a fost un privilegiu pentru el să lucreze în acest colectiv şi la acest proiect care era unul provocator.

„Sistemul era foarte complex, pentru că implica calcul intens de mare viteză, acurateţe şi comunicații digitale. Erau două tipuri de periferice pentru comunicaţii, unul folosit de observatori pentru comunicarea cu calculatorul, iar celălalt pentru comunicarea calculatorului cu bateria de tunuri.

De asemenea, exista și un balon meteo care transmitea date despre viteza vântului, de exemplu, iar aceste date erau introduse în calculator pentru corectarea parametrilor de tragere, astfel încât tragerea în sine să fie una corectă. Ansamblul era unul foarte modern pentru acea vreme și depășea soluțiile existente.

Am reușit să urmăm îndeaproape tot ceea ce se realiza la nivel mondial şi țineam pasul cu ceea ce se întâmpla în străinătate”, a explicat Sergiu Nedevschi.

Noutatea proiectului consta în arhitectura întregului sistem, în procesorul calculatorului, totul fiind construit de la zero pe o tehnologie robustă, care să permită funcționarea în condiții grele.

Calcule pentru trei tunuri

Sistemul se afla în dotarea divizionului de artilerie care deţinea baterii cu 3 tunuri. Informațiile veneau pentru trei tunuri astfel încât și calculele se făceau pentru fiecare dintre ele. Calculatorul deservea, astfel, trei puncte de tragere.

Înainte de implementarea calculatorului CE-400 CESAR, datele despre tragere erau făcute manual și erau aproximative, iar timpii de procesare durau destul de mult.

„Și precizia avea de suferit. Militarul care făcea calculele utiliza niște tabele de tragere pentru stabilirea înălțătorului. El trebuia să facă toate calculele necesare într-un timp cât mai scurt, sub presiune. La finalul proiectului CESAR, artileriștii au fost foarte încântați de precizia cu care se executau calculele, dar și de faptul că țintele erau lovite în plin”, a mai spus Mircea Bocu.

Cine se ocupa de software

Partea de software a proiectului a revenit unui colectiv condus de matematicianul Liviu Negrescu, cel care se remarcase la DACICC 200 prin realizarea primului compilator Fortran din România.

„Pe lângă aspectele de calcul era foarte importantă structura informațională a sistemului şi interfaţa utilizator, cu tot felul de mesaje prin care se conversa cu calculatorul, se cereau informații și se dădeau comenzile finale.

Toată concepția de conversație între calculator și punctele divizionului era inclusă în sistem. Partea de software avea o mare greutate în întregul ansamblu”, a susținut inginerul clujean.

Componentele pentru calculator au fost procurate din străinătate, în special din SUA sau din alte țări, sub licență americană, aceasta în condițiile în care, atunci, România beneficia de clauza națiunii celei mai favorizate.

CESAR, testat și vara și iarna

Proiectul CESAR a fost finalizat în 5 ani, iar investiția s-a ridicat la 6,5 milioane de lei, ceea ce ar însemna peste 1,3 milioane de dolari, la cursul de schimb aferent vremii și care a fost stabilit de BNR la 4,97 lei. Sau 10,4 milioane de lei actuali, conform valorii actualizate a leului din 1978 cu rata inflației.

CESAR a fost testat în toate condițiile de climă, fiind dus iarna la munte iar vara pe malul Mării Negre. Funcționarea calculatorului a fost ireproșabilă.

Acesta avea dimensiunile unei valize, avea un display și era instalat pe o autospecială, astfel încât să poată fi transportat unde era nevoie. Au fost produse mai multe bucăți și a fost folosit de Armata Română care a avut militari instruiți special pentru deservirea sa.

Întârzierea probelor de omologare s-a datorat unei mici aventuri cu peripeții, în condițiile în care CESAR trebuia să fie expus, în anul 1978, la o expoziţie de tehnică militară la București unde urmau să fie prezenți oficiali ai statelor care făceau parte din Tratatul de la Varșovia, inclusiv URSS.

Când s-a aflat că va participa și delegația rusească, oficiali ai armatei române au cerut insistent scoaterea calculatorului din expoziție în regim de urgență, lucru care s-a și întâmplat. Reputatul fizician Selinger Sándor, membru în echipa de elită a ITC, a scos calculatorul din expoziţie, ducându-l la loc sigur. În acest fel, el a putut fi protejat de multe priviri curioase şi iscoditoare.

Echipa CESAR

Echipa CESAR: Mircea Bocu, Augustin Terec, Sergiu Nedevschi, Selinger Sándor, Jolanda Juhász, Dan Cigmăian, Mircea Pătru, Meer Peter, Ion Coroiu, Marian Țapu, Bende Béla pentru hard, iar pentru  partea de software: Liviu Negrescu, Mircea Fernea, Maria Mitrov și Luciana Peev.

sursa: cluj24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Construirea unui centru expozițional cu aspect tradițional românesc la Teiuș, din nou la licitație. Cum va arăta și cât va costa

Publicat

Primăria Teiuș caută proiectant și constructor pentru realizarea unui centru expozițional cu aspect tradițional românesc, clădire care va găzdui o colecție de exponate etnografice locale. Centrul ar urma să fie amplasat în zona Școlii Generale din localitate și va costa peste 720.000 de lei, fără TVA. 

Primăria Teiuș a lansat marți, 23 februarie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o nouă licitație pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru investiția „Regenerare urbană socio-culturală a orașului Teiuș – obiectiv: construire Centru expozițional colecție publică”.

Valoarea totală estimată este de 727.243,46 de lei, fără TVA.

Reamintim faptul că primele licitații au fost lansate în anul 2019, acestea fiind anulate după ce nu s-au prezentat ofertanți.

Lucrările propuse contau în lucrări de construire a unui centru cu o arie construită la sol de 64,50 mp, cu un subsol de 62,80 mp și un etaj de 58,40 mp rezultând o arie construită desfășurată de 185,70 mp.

Potrivit studiului de fezabilitate, la momentul actual, localitatea Teiuș nu beneficiază de un spațiu special construit pentru punerea în valoare a colecțiilor etnografice deținute. „Rolul unui astfel de spațiu este unul major, cu contribuții definitorii la identitatea social-culturală a comunității. Primăria orașului Teiuș, în momentul de față are în în folosință cu titlu gratuit mai multe obiecte care vor fi expuse în acest centru”, se mai precizează în documentul citat de Alba24.

Amplasamentul propus pentru construirea centrului expozițional are acces la strada Decebal, principala arteră carosabilă și pietonală a oraşului Teiuș, care leagă drumul naţional ce traversează oraşul de gară, cel mai important nod de cale ferată din Transilvania. De-a lungul acestei străzi se găsesc principalele dotări administrative, de cult si comerciale ale localităţii. Terenul mai are acces la strada Bisericii, denumită după Biserica reformată de pe aceiași stradă, monument istoric remarcabil a epocii de tranziție din secolul al XIII-lea și sec. al XIV-lea.

Din punct de vedere al organizării funcționale interioare a clădirii se propun următoarele spații:

  • subsol – trei spații administrative și de întreținere, scară, grup sanitar și spațiu tehnic
  • parter – trei spații expoziționale și hol cu scară
  • etaj – două spații expoziționale și prispă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

INSP a actualizat definițiile de caz pentru COVID-19. Ce înseamnă caz posibil, caz probabil sau caz confirmat

Publicat

Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a actualizat, miercuri, definiţiile de caz pentru Sindromul respirator acut cu noul coronavirus (COVID-19), precizând semnele şi simptomele pentru infectarea cu SARS-CoV-2, dar şi ce înseamnă caz posibil, caz probabil, caz confirmat.

Potrivit INSP, caz posibil este orice persoană care întruneşte criteriile clinice. Caz probabil este orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic. Caz confirmat este orice persoană care întruneşte criteriile de laborator. „Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile”, precizează INSP, conform Agerpres.

Contactul direct este definit ca:

  • persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
  • persoană care a avut contact fizic direct cu un caz (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor);
  • persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă);
  • persoană care a avut contact cu un bolnav la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute;
  • persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m;
  • persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient care are virus sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient, fără portul corect al echipamentului de protecţie.

Conform INSP, orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct.

Definiţiile de caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM) trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţie, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum şi orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecţiei.

În acest sens, pot fi întâlnite următoarele situaţii:

  • Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate: simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere; debutul simptomelor în zilele 3-7 şi o suspiciune puternică de transmitere în comunitate;
  • Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată: debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informaţii insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie;
  • Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital: debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare, debutul simptomelor în ziua 3-7 şi o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistenţa medicala acordată;
  • Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital: debutul simptomelor în ziua mai mare sau egală cu ziua a 14-a după internare.

„Există şi situaţia în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situaţie în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În această situaţie evaluarea finală trebuie să ţină cont de paticularităţile cazului. Aceste definiţii nu se pot aplica în situaţia COVID-19 la personalul medico-sanitar. Clasificarea sursei de virus în rândul personalului medico-sanitar recunoaşte aceleaşi categorii, dar trebuie să se bazeze pe o evaluare individuală a fiecărui caz privind probabilitatea expunerii la cazurile de COVID-19 în cadrul asistenţei medicale acordate în unitatea sanitară, respectiv în comunitate”, afirmă INSP.

Deces la pacient confirmat cu COVID-19

Decesul cu COVID-19 este definit ca decesul survenit la un pacient confirmat cu COVID-19, cu excepţia situaţiilor în care există o altă cauză clară de deces care nu poate fi în relaţie cu COVID-19 (ex. traumatism, hemoragie acută majoră, infarct miocardic acut, accident vascular cerebral acut, septicemie etc) şi la care nu a existat o perioadă de recuperare completă între boală şi momentul decesului.

Decesul la un pacient confirmat cu COVID-19 nu poate fi atribuit unei boli pre-existente (de ex. cancer, afecţiuni hematologice etc.) şi COVID-19 trebuie raportat ca şi cauză a decesului, independent de condiţiile medicale pre-existente care se suspectează că au favorizat evoluţia severă a COVID-19.

„COVID-19 trebuie menţionat pe certificatul de deces drept cauză a decesului pentru toate persoanele decedate la care COVID-19 a cauzat sau se presupune că a cauzat sau a contribuit la deces”, arată aceeaşi sursă.

INSP afirmă că sunt exceptate de la testare persoanele asimptomatice vaccinate complet, cu 2 doze, la care au trecut minimum 10 zile de la doza a doua, cele care care accesează serviciile medicale pentru alte patologii.

Se recomandă, în continuare, testarea tuturor persoanelor simptomatice (care întrunesc criteriile din definiţia de caz), inclusiv a celor vaccinate complet, cu două doze, şi la care au trecut minimum 10 zile de la a doua doză.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Centru Educațional pentru copii, amenajat în clădirea în care funcționează Grădinița din Loman. Cum va arăta

Publicat

Primăria Săsciori vrea să modernizeze o parte din clădirea în care funcționează Grădinița din Loman și să amenajeze un Centru Educațional pentru copii, cu săli de cursuri și sală de consiliere. 

Comuna Săsciori a lansat miercuri, 24 februarie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o licitație pentru amenajarea unui Centru Educațional pentru copii în localitatea Loman.

Valoarea totală estimată este de 600.840,34 de lei, fără TVA. 

Potrivit memoriului justificativ, clădirea Grădiniței Loman se află pe un teren în suprafață de 1.241 mp din centrul localității. Clădirea are regimul de înălțime S (dezafectat) + Parter, cu o suprafață construită de 181 mp. Grădinița își desfășoară activitatea doar pe o parte a acestei clădiri, respectiv pe o suprafață de aproximativ 77 mp din totalul de 181 mp. Restul
construcției nu are la momentul de față o întrebuințare adecvată, fiind lipsit de funcționalitate.

Astfel, Primăria comunei Săsciori vrea să modernizeze partea din clădire lipsită de funcționalitate și să o transforme într-un Centru Educațional pentru copii.

Pentru amenajarea Centrului Educațional se vor propune doar lucrări de reparații și modernizare interioară, acestea fiind:

– înlocuirea șarpantei existente, a învelitorii și a sistemului de colectare a apei pluviale;

– lucrări de recompartimentări ușoare interioare, pentru crearea grupurilor sanitare;

– înlocuirea tâmplăriei interioare și exterioare clasică din lemn;

– demontarea pardoselilor din dușumea și turnarea unei plăci din beton simplu pe sol, ca strat suport a viitoarelor pardoseli;

– termoizolarea exterioară a părții de clădire cu pereți structurali din lemn;

– lucrări de retencuiri și refaceri de zidărie unde este cazul;

– lucrări de montare a tavanelor de gips-carton pe structură metalică;

– refacerea pardoselilor interioare și exterioare;

– refacerea instalațiilor: electice, sanitare și termice.

Descrierea funcțională a spațiilor propuse în clădire: 

  • hol – 7,10 mp – aferent Grădiniței Loman
  • cancelarie – 14,79 mp – aferentă Grădiniței Loman
  • sală de cursuri – 28,03 mp – aferentă Grădiniței Loman
  • grup sanitar – 12,67 mp – aferent Grădiniței Loman
  • hol – 8,95 mp – aferent Centrului Educațional
  • sală de consiliere – 6,40 mp – aferentă Centrului Educațional
  • sală de cursuri – 16,44 mp – aferentă Centrului Educațional
  • sală de cursuri – 17,14 mp – aferentă Centrului Educațional
  • pridvor – 20,77 mp – aferent Centrului Educațional
  • grup sanitar femei – 4,29 mp – aferent Centrului Educațional
  • grup sanitar bărbați – 4,07 mp – aferent Centrului Educațional
  • sală de cursuri – 22,86 mp – aferentă Centrului Educațional

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate