A crescut numărul locurilor de muncă neocupate, în primul trimestru din 2018. Unde sunt cele mai multe

În trimestrul I 2018, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,20%, în creştere cu 0,07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Numărul locurilor de muncă vacante a fost de 58,4 mii, mai mult cu 3,7 mii locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Totuşi, comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2017, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,11 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 3,8 mii.

Potrivit INS, în trimestrul I 2018, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s‐au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,95%), în administraţia publică (2,65%), respectiv în sănătate şi asistenţă socială (2,07%). În industria prelucrătoare s‐a concentrat puţin peste o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (15,1 mii locuri vacante), iar rata a avut valoarea de 1,26%.

Sectorul bugetar a însumat aproape 29% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7,2 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6,9 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2,7 mii locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, cele mai mici valori atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s‐au regăsit în industria extractivă (0,10%, respectiv 0,05 mii locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s‐au regăsit în tranzacţii imobiliare (+0,60 puncte procentuale), urmate de alte activităţi de servicii (+0,43 puncte procentuale), respectiv de informaţii şi comunicaţii (+0,37 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante creşteri mai relevante s‐au observat în construcţii (+0,8 mii locuri vacante), informaţii şi comunicaţii (+0,7 mii locuri vacante), respectiv activităţi de servicii administrative şi servicii suport (+0,6 mii locuri vacante).

La polul opus, cele mai semnificative scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s‐au înregistrat în activităţile de sănătate şi asistenţă socială (‐0,33 puncte procentuale, respectiv ‐1,0 mii locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s‐au observat în tranzacţii imobiliare (+0,49 puncte procentuale), informaţii şi comunicaţii (+0,42 puncte procentuale), respectiv alte activităţi de servicii (+0,36 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante cele mai importante creşteri au fost în comerţ (+1,1 mii locuri vacante), informaţii şi comunicaţii, respectiv transport şi depozitare (+0,8 mii locuri vacante pentru fiecare în parte).

La polul opus, cu cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s‐au regăsit administraţia publică (‐1,30 puncte procentuale, respectiv ‐3,2 mii locuri vacante), respectiv sănătatea şi asistenţa socială (‐0,95 puncte procentuale, respectiv ‐3,0 mii locuri vacante).

În trimestrul I 2018, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate ‐ grupa majoră 2 (1,57%, respectiv 16,5 mii locuri vacante), iar cele mai mici valori s‐au înregistrat pentru ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit ‐ grupa majoră 6 (0,39%, respective 0,1 mii locuri vacante) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori ‐ grupa majoră 1 (0,67%, respectiv 2,3 mii locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent cele mai relevante creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s‐au înregistrat în ocupaţiile de muncitori calificaţi şi asimilaţi ‐ grupa majoră 7 şi operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente ‐ grupa majoră 8 (+0,14 puncte procentuale pentru fiecare în parte).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative creşteri s‐au regăsit în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate ‐ grupa majoră 2 (+1,2 mii locuri vacante), urmate de cele de muncitori calificaţi şi asimilaţi ‐ grupa majoră 7 (+0,9 mii locuri vacante), respectiv de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente ‐ grupa majoră 8 (+0,8 mii locuri vacante).

Cea mai relevantă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s‐a observat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit ‐ grupa majoră 6 (‐0,21 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante în ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor ‐ grupa majoră 5 (‐0,2 mii locuri vacante), respectiv în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori ‐ grupa majoră 1 (‐0,1 mii locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior s‐au înregistrat în special scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante, cele mai relevante regăsindu‐se în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură silvicultură şi pescuit ‐ grupa majoră 6 lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit ‐ grupa majoră 6 (‐0,37 puncte procentuale), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate ‐ grupa majoră 2 (‐0,23 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante cea mai importantă scădere s‐a observat pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate ‐ grupa majoră 2 (‐2,0 mii locuri vacante). Cea mai semnificativă creştere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s‐a înregistrat în rândul ocupaţiilor de muncitori necalificaţi ‐ grupa majoră 9 (+0,04 puncte procentuale, respectiv +0,4 mii locuri vacante).

sursa: insse.ro