Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

A crescut numărul turiștilor dar a scăzut numărul înnoptărilor. În iunie, județul Alba a depășit doar Covasna la numărul sosirilor înregistrate în Regiunea Centru


Publicat

turisti alba iuliaAlba nu reușește să depășească marile județele din Regiunea Centru în ceea ce privește numărul de turșiti. Chiar dacă în luna iulie comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat creşteri cu 2,5%  numărul de înnoptările au scăzut cu 4,0%.  În Regiunea Centru, Alba a depășit doar Covasna la numărul de  cazați.

Din datele Direcţiei Regionale de Statistică Alba în luna iunie 2016 s-au înregistrat 15.775 turişti, cu 378 (+2,5%) mai mulţi decât în aceeaşi lună din 2015 şi cu 1556 (+10,9%) mai mulţi faţă de luna mai 2016. Din totalul sosirilor, turiştii români reprezintă 80,4% iar cei străini 19,6%. Numărul de înnoptări înregistrate în luna iunie 2016 a fost de 28866, în scădere cu 1199 (-4,0%) faţă de luna corespunzătoare din 2015 şi în creştere cu 4098 (+16,5%) faţă de luna anterioară.

Durată medie a sejurului în iunie 2016 a fost de 1,8 zile, faţă de 2,0 zile cea înregistrată în iunie 2015.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din judeţ în luna iunie 2016 a fost de 24,6% (faţă de 25,4% în iunie 2015), pe ţară înregistrându-se un indice de 31,5% (faţă de 29,0% în luna iunie 2015).

În perioada 1.01-30.06.2016 în unităţile turistice din judeţul Alba (cu minim 10 locuri pat) au fost cazaţi 58.773 turişti, majoritatea în hoteluri (48,1%), urmate de pensiuni agroturistice (20,9%) şi pensiuni turistice (17,8%), înregistrându-se o creştere cu 18,0% faţă de perioada 1.01-30.06.2015. Numărul de înnoptări ale turiştilor în structurile de primire turistică din judeţ (cu minim 10 locuri pat), înregistrate în primele 6 luni din 2016 a fost de 12.3204, mai putine cu 2,1% faţă perioada corespunzătoare din 2015. Durata medie a sejurului în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare în această perioadă a fost de 2,10 zile (2,14 zile în aceeaşi perioadă din 2015).

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2016 în Regiunea Centru au crescut faţă de luna iunie 2015 cu 11,1%, iar înnoptările cu 4,3%.

Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în luna iunie 2016 în Regiunea Centru au fost de 226882, reprezentând 22,1% din numărul sosirilor înregistrate la nivel naţional (1024536 sosiri), în creştere cu 20347 faţă de luna mai 2016 (+9,9%).

În luna iunie 2016, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în Regiunea Centru sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 22733 persoane (+11,1%). Cele mai multe sosiri au fost în judeţul Braşov 41,1% (93338), urmat de Sibiu 20,2% (45877), Mureş 19,2% (43593), Harghita 7,6% (17199), Alba 7,0% (15775) şi în judeţul Covasna 4,9% (11100).



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comments

  1. cetatean

    marți, 30.08.2016 at 08:34

    De ce ar sta aici peste noapte cand cazarea costa aproape de doua ori mai mult decat in Sibiu sau Cluj Napoca ? Ce sa faca un turist sera aici cand Mall-ul din Alba Iulia arata ca un magazin satesc in comparatie cu cel din Sibiu sau Deva, asta a sa nu mai vorbim de cele doua Mall-uri din Cluj Napoca. Fiti macar REZONABILI in gandire si sugerati-i lui Hava ca prostia cu Alba Iulia poate trai din TURISM este o tampenie!

    • Aleluia

      marți, 30.08.2016 at 18:58

      Esti destept de dai in gropi. Tu ai impresia ca un turist viziteaza un oras ca sa mearga la mall? Cred ca e cea mai mare ineptie pe care puteam sa o citesc in ultima perioada. Parca imi si imaginez. Vin Jonny si Adela din New York la noi ca sa mearga la … mall. Ar fi de ras daca nu ar fi de plans.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

44 de ani de la marele cutremur din 1977. În mai puțin de un minut au fost distruse 35000 de locuințe. Radiografia unui dezastru

Publicat

În data de 4 martie 2021 se împlinesc 44 de ani de cel mai mare seism înregistrat în România. Pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter a pus la pământ sau a avariat circa 35.000 de locuințe în doar 56 de secunde, iar peste 700 de întreprinderi au fost afectate. Cutremurul s-a soldat cu aproape 1.600 de morți și alte 11.000 de persoane rănite.

Căutările au durat zile în şir, iar pagubele s-au ridicat la echivalentul, de astăzi, a două miliarde de euro. 

Cutremurul care a avut loc la ora 21:22, a produs cele mai mari pagube în Capitală, care este aşezată în zona de impact a seismelor vrâncene. În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare 5 minute mai scoteau pe cineva de sub ruine.

În Bucureşti s-au prăbuşit mai bine de 33 de clădiri şi blocuri mari. În Capitală şi-au pierdut viaţa 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morţi înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din Capitală au fost rănite.

Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

Printre oraşele extrem de afectate de cutremurul din anul 1977 a fost şi Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al ţării. După seism, autorităţile au anunţat că oraşul a fost afectat în proporţie de 80%, fiind practic ras de pe faţa pământului.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol.

Legenda urbană

În schimb, circulă şi o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari şi că autorităţile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceauşescu a anunţat că va vizita oraşul. Fostul dictator a dat ordin ca oraşul să fie reconstruit, în sprijinul locuitorilor venind oameni din nouă judeţe ale României. O bună parte din banii pentru reconstrucţie au fost donaţi de Germania şi Austria. Un deceniu mai târziu, noua infrastructură se deteriorase puternic din cauza lucrărilor de slabe calitativ.

Epicentrul a fost localizat în zona Vrancea, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în aproape toată zona Balcanilor. În oraşul Şviştov, situat pe malul Dunării în Bulgaria, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit. Seismul s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg.

Seismul a produs efecte puternice asupra solului, în nord-estul Munteniei şi sudul Moldovei, precum crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei au avut loc alunecări de teren.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacţia autorităţilor a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat şi au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor şi la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producţiei de alimente au fost luate, în urma apelului prezidenţial, pentru a asigura necesarul populaţiei şi s-a dispus restabilirea reţelelor utilitare – apă, gaz, telefonie, curent electric. Au fost trimise ajutoare din toată ţara către zonele afectate.

Dispariţia unor monumente de arhitectură

Pagubele materiale s-au concretizat prin afectarea majoră şi chiar dispariţia unor monumente de arhitectură bucureşteană, printre care blocurile Dunărea, Continental-Colonadelor, Scala, Casata, Wilson, Nestor, fostul sediu al Uniunii Artiştilor Plastici (casa arhitectului Grigore Cerchez) şi clădirile de la strada Lizeanu colţ cu Bulevardul Ştefan cel Mare. Practic, în Bucureşti au fost rase de pe faţa pământului 32 de blocuri şi clădiri mari, iar 130 de edificii au fost grav avariate.

Din totalul pierderilor înregistrate la nivel naţional, primul loc a fost ocupat de Bucureşti cu 90% victime şi 70% pierderi materiale.

Cuplul Ceauşescu, în Nigeria

În seara zilei de 4 martie 1977, Nicolae şi Elena Ceauşescu se aflau în Nigeria, la un banchet care se dădea în cinstea lor. După ce a primit vestea despre cutremur, Ceauşescu a întrerupt banchetul. La telefon a instituit starea de necesitate în România, iar a doua zi de dimineaţă, cei doi au aterizat pe aeroportul Otopeni.

Când a fost cel mai puternic seism din România

Și totuși, cel mai puternic cutremur de pe teritoriul României nu a fost cel din 1977, deși în percepția publică tinde să se creadă acest lucru, chiar și astăzi.

Cel mai mare cutremur care a avut loc în România a avut magnitudinea de 7,9. Seismul a avut loc la ora 12:55, în data de 26 octombrie 1802, la o adâncime de 150 de kilometri, în zona seismică Vrancea. 

Seismul din 1802 a fost denumit „Cutremurul cel Mare”. Produs în ziua Sfintei Parascheva, mișcarea tectonică a afectat o arie întinsă din partea de est a Europei, fiind resimțit de la Moscova și Sankt Petersburg până în Constantinopol (Istanbul) și Insula Itaka.

Cea mai afectată zonă a fost cea de la Curbura Carpaților. Dionisie Ecleziarhul, călugar caligraf și cronicar, scria despre cutremurul din 1802: „S-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotnița cea vestită (Turnul Colței), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frică”.

Multe clădiri din București au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fără două turle. Au izbucnit și multe incendii, probabil din cauza răsturnarii sobelor.

La Târgu Jiu s-a dărâmat Biserica Mărgineni, omorând patru oameni. Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vălenii de Munte a fost de asemenea distrusă, cu toate că abia fusese zidită.

Cutremurul a fost simțit în Moldova și Bucovina, cele mai afectate orașe fiind Iași și Cernăuți. La Mănăstirea Sf. Ioan au căzut mai multe odăi, turnul bisericii, bolta și din ziduri; la Iași nu a rămas nici un zid nesurpat, turnurile mai multor biserici și mănăstiri s-au surpat iar cupolele s-au prăbusit.

În zona Moldovei au mai avut de suferit și Mănăstirile Bogdana, Rădeanu, Răducanu și Răchitoasa și Bisericile Armănesti (Suceava), Sf. Arhangheli (Pașcani) și Adormirea Maicii Domnului din Bârlad.

Brașovul și împrejurimile sale au fost puternic afectate, Biserica Neagră suferind multe avarii. La Sibiu s-au dărâmat mai multe clădiri, inclusiv Biserica Catolică.

Cutremurul a mai provocat stricăciuni și în zone din Ucraina, la Lvov și Kiev, a produs spaimă în Polonia la Varșovia iar în Bulgaria au avut de suferit orașele Ruse, Varna și Vidin.

sursa: mediafax.ro, digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Patru din zece români și-au redus consumul de carne. Câți spun că țin post. Studiu

Publicat

Patru din zece români spun că și-au redus consumul de carne în ultimele 12 luni, iar 61% dintre aceştia au în vedere produse din carne vegetală pentru perioadele de post, potrivit unui studiu.

92% din consumatorii de carne consumă carne de două ori pe săptămâna, cel puţin. Cu toate acestea, nu sunt puţini nici cei care susţin că şi-au redus consumul de carne în ultimul an (39%).

“Dacă ne uităm în meniul consumat în ultimele 4 săptămâni, descoperim că tinerii de până în 24 de ani consumă în măsură mai mare decât celelalte categorii de vârstă mezeluri vegetale sau înlocuitori de carne – şi asta nu ca opţiune pentru a posti. Este posibil că acest lucru să ne semnalizeze un trend pe care producătorii de carne l-ar putea capitaliza pentru a nu pierde legătura, pe termen mediu şi lung, cu aceşti potenţiali consumatori”, declară Vasi Dragomir, Consumer & Shopper Insights Leader, NielsenIQ România.

Şi pentru că se apropie Postul Paştelui, tot din studiu aflăm că 36% din respondenţi susţin că ţin post din când în când, iar 61% dintre aceştia au în vedere produse din carne vegetală pentru perioadele de post.

Vezi și POSTUL PAȘTELUI 2021: Când începe cel mai lung și aspru post din an. Interdicțiile perioadei și zilele cu dezlegare la pește

9 din 10 români cumpără carne cel puţin o dată pe săptămână.

Tinerii cumpără carne cu o frecvenţa mai mare comparativ cu cei mai în vârstă. La cea mai recentă achiziţie, 87% dintre cumpărătorii de carne declara că au cumpărat carne neprocesată în timp ce 36% au au optat pentru mezeluri. Diferenţa dintre cele două categorii de carne este mai vizibilă în rândul celor mai în vârstă (45-59 de ani).

91% dintre aceştia au optat pentru carne neprocesată la ultima cumpărătură, pe când doar 33% pentru mezeluri.

Preferinţele faţă de tipul de carne variază tot în funcţie de vârstă. Există o probabilitate mai mare ca cei tineri să cumpere carne din pui (79% din cumpărătorii de 18 – 24 de ani) în timp ce categoria celor mai în vârstă să aleagă mai des carne de porc (72% din cumpărătorii de 45-59 de ani).

În ceea ce priveşte capacitatea de a influenţa alegerea magazinului, carnea neprocesata este în top, 67% dintre cumpărători spunând că acest tip de carne a contat cel mai mult pentru alegerea magazinului unde să meargă la cumpărături.

Carnea gătită în casă este consumată cel mai des (75%) şi pare că ocupă un loc central în meniul zilnic al românilor. Originea locală inspiră calitate ridicată în categoria “food”, în general, şi în legătură cu carnea în special.

Studiul s-a desfăşurat online, în perioada octombrie- noiembrie 2020. Eşantionul cuprinde 1000 de respondenţi, utilizatori de internet, din mediul urban, cu vârstă cuprinsă între 18-59 de ani.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 81 de cazuri COVID înregistrate în ultimele 24 de ore. Incidența în municipii, orașe și comune din județ

Publicat

În ultimele 24 de ore, în județul Alba au fost înregistrate 81 de cazuri noi COVID-19, potrivit datelor transmise de DSP Alba miercuri, 3 martie.

De la începutul pandemiei, 15.831 de persoane au fost confirmate pozitiv în județul Alba. Dintre acestea, 14412 de persoane au fost declarate vindecate. De asemenea s-au înregistrat 425 decese.

Marți, în Alba au fost prelucrat 744 probe (387 la SJU si 357 la DSP). Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 172979.

Lista localităților din care provin persoanele confirmate în ultimele 24 de ore:

Urban (54 cazuri noi)

Alba Iulia – 25

Aiud – 10

Sebeș – 6

Blaj – 4

Cugir – 4

Ocna Mureș – 4

Câmpeni – 1

Rural (27 cazuri noi)

Ighiu – 3

Lunca Mureșului – 3

Mihalț – 3

Unirea – 3

Valea Lungă – 3

Șona – 2

Șugag – 2

Cricău – 1

Doștat – 1

Jidvei – 1

Pianu – 1

Rădești – 1

Sâncel – 1

Șibot – 1

Vințu de Jos – 1

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba (17 februarie – 2 martie) 2,35 (anterior 2,38).

TOP localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile (județul Alba):

Mediul urban:

Localitate – cazuri în perioada 17 februarie – 2 martie – incidența cazurilor COVID-19:

Alba Iulia – 417 cazuri – 5,45 (anterior 5,58)

Teiuș – 18 cazuri – 2,48 (anterior 3,16)

Sebeș – 100 cazuri – 3,04 (anterior 3,34)

Aiud – 38 cazuri – 1,49 (anterior 1,46)

Cugir – 31 cazuri – 1,20 (anterior 1,28)

Ocna Mureș – 19 cazuri – 1,36 (anterior 1,14)

Blaj – 26 cazuri – 1,25 (anterior 1,30)

Abrud – 5 cazuri – 0,95 (anterior 0,95)

Câmpeni – 5 cazuri – 0,67 (anterior 0,54)

Baia de Arieș – 1 caz – 0,26 (anterior 0,52)

Zlatna – 3 cazuri – 0,38 (anterior 0,38)

Mediul rural:

Localitate – cazuri în perioada 17 februarie – 2 martie – incidența cazurilor COVID-19

Șpring – 30 cazuri – 11,39 (anterior 11,39)

Mihalț – 23 cazuri – 7,02 (anterior 6,11)

Ponor – 4 cazuri – 5,86 (anterior 5,86)

Doștat – 4 cazuri – 3,91 (anterior 2,93)

Unirea – 15 cazuri – 3,04 (anterior 2,43)

Crăciunelu de Jos – 6 cazuri – 2,80 (anterior 2,80)

Lunca Mureșului – 7 cazuri – 2,71 (anterior 1,93)

Berghin – 5 cazuri – 2,61 (anterior 2,61)

Valea Lungă – 8 cazuri – 2,52 (anterior 1,58)

Pianu – 9 cazuri – 2,51 (anterior 2,23)

Cricău – 5 cazuri – 2,49 (anterior 2,49)

Livezile – 3 cazuri – 2,46 (anterior 2,46)

Livezile – 3 cazuri – 2,46 (anterior 2,46)

Ciugud – 8 cazuri – 2,45 (anterior 2,76)

Rădești – 3 cazuri – 2,30 (anterior 2,30)

Lopadea Nouă – 6 cazuri – 2,29 (anterior 2,29)

Șibot – 5 cazuri – 2,05 (anterior 2,05)

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Apel al autorităților: Persoanele care nu pot ajunge să facă vaccinul, să anunțe. Nici o doză nu trebuie irosită

Publicat

Andrei Baciu, vicepreşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare, a declarat că dozele de vaccin sunt limitate și nu trebuie irosite. De aceea, persoanele care nu se pot prezenta la centrele de vaccinare când sunt programate, sunt rugate să anunțe acest lucru.

Potrivit procedurilor, dacă rămân doze de vaccin împotriva Covid-19 care nu sunt folosite, personalul din centrele de vaccinare trebuie să sune persoane programate în zilele următoare.

Prioritate trebuie să aibă, însă, persoanele vulnerabile, care sunt imunizate în etapa a II-a a campaniei de vaccinare, a declarat Andrei Baciu.

„Cred că în fiecare centru de vaccinare s-a întâmplat o astfel de situație. Știm ce trebuie să facem, apelăm pe cineva de-a doua zi. Nu vrem să aruncăm doze sub nicio formă”, a spus acesta.

Astfel, persoanele care nu se pot prezenta în ziua și la ora la care au fost programate la vaccinare pot suna la call center, la numărul 021.414.442. Acestea vor fi, de asemenea, reprogramate.

Sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate