Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

A pierdut bani la păcănele și de nervi a spart ecranul aparatului. Un bărbat din Alba Iulia este cercetat pentru distrugere

Publicat

pacanele

Un bărbat din Alba Iulia s-a ales cu dosar penal după ce a spart cu pumnul ecranul unui aparat de jocuri de noroc.

Potrivit IPJ Alba, în seara zilei de 19 noiembrie, în urma unui apel prin 112, o patrulă de siguranță publică din cadrul Poliției Municipiului Alba Iulia s-a deplasat la un local public din municipiu unde a fost semnalată o faptă de distrugere.

În urma investigațiilor efectuate, polițiștii au constatat că un tânăr de 37 de ani, din Alba Iulia, din cauză că a pierdut o sumă de bani la jocuri de noroc, a lovit cu pumnul ecranul aparatului, distrugându-l.

Față de tânăr a fost întocmit dosar penal pentru distrugere.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Festivalul Roman de la Alba Iulia: Marea confruntare între armatele antice și târgul de sclavi, atracțiile programului de duminică

Publicat

Festivalul Roman Apulum, care are loc în acest weekend la Alba Iulia, continuă duminică cu o serie de momente mult-așteptate de public. 

Este vorba despre marea confruntare între armatele antice, despre simularea unui târg de sclavi și multe altele.

Evenimentul se termină luni, cu festivitatea de închidere a festivalului.

Dacă doriți să vedeți principalele momente ale zilei de sâmbătă, puteți accesa:

LIVE VIDEO: Seară magică la Festivalul Roman Apulum de la Alba Iulia. Lupte de gladiatori și paradă cu torțe

Programul zilei:

Duminică, 14 august

Orele 10.30 – 18.00 Tabăra antică – ateliere militare și meșteșugărești (Prelucrare os, Prelucrare lemn, Olărit, Monetărie, Signacula, Jocuri romane, Mozaic, Pictură, Gastronomie Antică, Medicină Antică, Machete, Scriptoria, Inscripții în piatră, Fierărie, Metaloplastie, Antrenamente soldați, Antrenamente gladiatori; Tir cu arcul) / Platou strada Militari – tabăra romană; Curtea Palatului Copiilor – tabăra dacilor și aliaților lor

Orele 11.00 – 12.00 Tur ghidat al principalelor obiective romane ale castrului Apulum / Pornire de la Muzeul Principia

Orele 11.30-12.30 – Competiție sportivă/pentatlon antic / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 18.30 – 19.00 Târg de sclavi / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.00-19.30 – Demonstrații comune de tehnică militară ale trupelor participante: Legiunile romane, Războinicii barbari / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.30-20.00 – Mare confruntare / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Luni, 15 august

Orele 12.00 – Ceremonialul de închidere a festivalului. Parada trupelor / Esplanada Catedralei Romano-Catolice și Strada Mihai Viteazul

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Producţia industrială a scăzut cel mai mult în România, dintre țările UE, în iunie. Care sunt cauzele

Publicat

Producţia industrială a înregistrat o creştere peste aşteptări, atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022, însă România a fost ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE, de la o lună la alta, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în UE, în luna iunie comparativ cu luna mai. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (6,7%) şi Malta (4,8%).

În schimb, ţările cu cel mai puternic declin al producţiei industriale, de la o lună la alta, sunt România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,9%, şi Belgia, cu un declin de 2,2%.

Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 2,1% a producţiei de bunuri de capital, urmată de un avans de 0,7% al producţiei de energie.

În ritm anual, luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021, producţia industrială a crescut cu 2,4% în zona euro şi cu 3,2% în Uniunea Europeană.

Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (25,4%) şi Danemarca (25%).

Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Belgia, minus 11,6%, Slovacia, minus 5,7%, şi România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,7% în luna iunie, după ce în mai a crescut cu 2,6%.

Şi de data aceasta, creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special producţiei de bunuri de capital, care au înregistrat un avans de 7,5%, urmat de o majorare de 2,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată şi o creştere de 2,4% a producţiei de energie.

Creşterea producţiei industriale în zona euro în luna iunie este de trei ori mai mare decât prognozau analiştii intervievaţi de Reuters care mizau pe un avans de 0,2% comparativ cu luna anterioară şi o creştere de 0,8% în ritm anual.

Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că producţia industrială din România a scăzut, în luna iunie, atât comparativ cu luna anterioară, cu 4,7%, cât şi cu aceeaşi perioadă din anul anterior, cu 2%.

De ce a scăzut producția industrială în țară

Potrivit INS, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,7%, faţă de luna mai, marjă în care producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 5,3%, industria prelucrătoare cu 4,8% şi industria extractivă cu 0,7%.

De asemenea, în acelaşi interval, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a diminuat cu 3,9%, ca efect al scăderii producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4%) şi industriei prelucrătoare (-2,8%).

Pe de altă parte, industria extractivă a crescut cu 1,6%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în iunie 2022, producţia industrială a scăzut cu 2%, ca serie brută, din cauza activităţilor înregistrate de: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,6%), industria extractivă (-4,5%) şi industria prelucrătoare (-0,8%).

Totodată, de la an la an, producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică (-3,7%), ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-9%), industriei extractive (-5%) şi industriei prelucrătoare (-3,3%).

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

14 august, sărbătoare creștină: Înainteprăznuirea Adormirii Maicii Domnului. Semnificația acestei zile

Publicat

Înainteprăznuirea Adormirii Maicii Domnului. În Biserica Ortodoxă durata serbării praznicelor împărătești este de o zi, cu excepția Sărbătorii Învierii Domnului care ține trei zile de-a rândul.

Însă, pentru pregătirea sufletească a credincioșilor, toate sărbătorile împărătești sunt precedate de un timp de pregătire numit preserbare, înainte-serbare sau înainte-prăznuire.

De asemenea, sărbătorile împărătești au și o perioadă de continuare sau prelungire a serbării, numită după-serbare sau după-prăznuire.

Prima zi a înainte-serbării se numește începutul sărbătoririi, iar ultima zi a după-serbării se numește, cu un termen slavon, odovania, adică sfârșitul, dezlegarea sau încheierea sărbătorii.

Citește și Sfânta Maria 2022: MESAJE, URĂRI, FELICITĂRI

În ziua dinaintea sărbătorii Adormirii Maicii Domnului se oficiază, în cadrul Vecerniei Mari, Rânduiala Prohodului Adormirii Maicii Domnului.

Prohodul Maicii Domnului a fost alcătuit de Manuel din Corint la începutul secolului al XVI-lea, după modelul Prohodului Mântuitorului care se cântă în Vinerea Mare.

Generalizată mai ales în bisericile ruseşti, a pătruns şi în spaţiul românesc, prin traducerea făcută în 1820 de Ion Pralea.

Sf. Proroc Miheia

Sf. Proroc Miheia a fost fiul lui Ioram și a prorocit 84 de ani, cu 660 ani înainte de venirea Mântuitorului Iisus Hristos.

Miheia – cel care este de la Dumnezeu. Aceasta este tâlcuirea numelui proorocului Miheia.

Însuşi numele său reprezintă o mărturie a activităţii sale prooroceşti.  Miheia s-a născut în localitatea Morati.

Era fiul lui Ioram şi a fost contemporan cu alţi prooroci importanţi precum Isaia, Osea sau Amos.

Acest prooroc l-a mustrat pe Ahav, împăratul Samariei, pentru păcatele săvârșite, și, pentru a nu fi pedepsit pentru această îndrăzneală, a fugit în munți.

După moartea lui Ahav, Miheia a fost ucis de fiul acestuia, deoarece și el a fost mustrat de prooroc pentru păcatele lui și ale părinților săi.

Sf. Prooroc Miheia a fost îngropat în Morati, lângă movila lui Enachim.

Sursă: Basilica, agenția de presă a Patriarhiei Române

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Cât câștigă șefii administrației din Alba. Sumele încasate de primarii orașelor, prefectul și președintele consiliului județean

Publicat

Încasează anual sume astronomice pentru românul de rând și conduc primăriile din județul Alba.

Cei mai importanți oameni din administrație și-au făcut publice declarațiile de avere, din care putem afla cât au câștigat în anul fiscal încheiat, adică în 2021. 

Mulți dintre ei nu și-au încărcat declarațiile pe siteurile primăriilor pe care le conduc, acolo unde informațiile ar fi la îndemâna cetățenilor, sau atunci când au făcut-o, le-au îngropat în site încât să fie foarte greu de găsit.

Totuși au fost obligați să și le depună pe  integritate.eu, unde au fost consultate de Alba24.ro și de unde au fost extrase veniturile declarate ale acestora.

Mai multe informații despre averile lor, nu doar despre venituri, puteți accesa aici.

Ion Dumitrel – președintele Consiliului Județean Alba

Președintele Ion Dumitrel a încasat o indemnizație de 164.268 de lei în 2021, de la instituția pe care o conduce.

Soția acestuia, angajată a Apa CTTA Alba, a avut un salariu de 128.158 de lei, la care s-au adăugat bonuri de masă în valoare de 3.300 de lei.

dumitrel

Acesta nu a declarat datorii și avea două conturi în care se aflau 342.000 de lei și respectiv 132.000 de lei, dar și un cont în valută gol.

Prefectul județului, Nicolae Albu

Prefectul Nicolae Albu a încasat în 2021, suma de 143.550, de la Prefectură. Soția sa a obținut, în același an, venituri (salariu) în valoare de  58.777 de lei de la Instituția Prefectului Alba și 15.725 de lei de la APIA.

Soția prefectului a mai obținut, potrivit declarației acestuia, indemnizații AJOFM (6.440 de lei), indemnizații pentru comisie de concurs (1.200 de lei).

Alba Iulia – Gabriel Pleșa

Primarul Gabriel Pleșa are venituri atât din indemnizația de primar cât și din mediul privat, de la o firmă a familiei.

În 2021, Pleșa a primit de la primărie 164.268 de lei, iar de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, o retribuție de profesor asociat în valoare de 3.599 de lei.

Primarul a primit dividende de la două firme: 110.000 de lei de la Matex SRL și 155.000 de lei de la VIVA SRL, ambele firme ale familiei sale.

Sebeș – Dorin Nistor

Primarul Dorin Nistor a încasat de la primăria pe care o conduce suma de 118.632 de lei, în 2021. Soția sa, consilier juridic la Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov, a câștigat 76.196 de lei.

La bancă, primarul are 3 conturi în lei care totalizează aproape 100.000 de lei și unul în valută, cu peste 5.000 de euro.

Aiud – Oana Badea

Primarul din Aiud, Oana Badea, a declarat venituri de 119.921 de lei, obținute în această calitate în 2021.

Aceasta nu are alte venituri, și nu a declarat nici conturi la bancă. Singura achiziție pe care a menționat-o în declarația de avere este o Dacia Logan din 2021.

Câmpeni – Dan Cristian Pașca

Primarul din Câmpeni, Dan Cristian Pașca, declară că a încasat de a primărie, în anul fiscal încheiat, suma de 83.328 de lei.

Soția sa, medic de familie, a câștigat însă mult mai bine: a avut venituri de 316.180 de lei, la care se mai adaugă 18.000 de lei încasați de la firma Aristur SRL Câmpeni.

Familia Pașca a încasat însă cele mai mari sume de bani din dividende, obținute de la 2 firme: SC ARCOM SRL și SC ARISTUR Câmpeni SRL.

În total, este vorba despre 710.000 de lei, după cum reiese din declarația de mai jos.

Afacerile celor două firme par a fi mers mult mai bine decât în anul anterior, când dividentele obținute de familie au fost de 552.000 de lei.

Abrud – Cristian Albu

Primarul din Abrud a declarat în anul fiscal 2021, în această calitate, suma de 100.380 de lei. Soția sa a câștigat 48.000 de lei, ca angajată la DGASPC Abrud.

Înainte să fie ales în funcția de primar, Cristian Albu câștiga mai mulți bani ca angajat al Cupru Min Abrud.

În anul fiscal în care a ajuns primar, obținuse de la compania de stat aproximativ 118.000 de lei.

Baia de Arieș – Traian Pandor

Primarul orașului Baia de Arieș, Traian Pandor, a obținut în anul fiscal încheiat, adică în 2021, suma de 92.352 de lei de la primărie.

Pe lângă acești bani, Pandor a mai primit 49.000 de lei pensie. Față de declarațiile de avere anterioare, de această dată au dispărut veniturile din închirieri.

Suplimentar însă, primarul a cumpărat în 2021 un teren intravilan la Ciugud.

Blaj – Gheorghe Rotar

Primarul din Blaj, Gheorghe Rotar, a declarat venituri de 118.632 de lei, reprezentând indemnizația de primar pentru anul 2021, în scădere față de anul anterior când a obținut o indemnizație de peste 132.000 de lei.

Veniturile familiei sunt întregite de soția sa, asistent șef la spitalul din oraș, care a câștigat aproape 77.000 de lei.

Familia Rotar a mai obținut suma de 14.220 de lei din chirii.

Cugir – Adrian Teban

Primarul din Cugir, Adrian Teban, a declarat o indemnizație de 118.893 de lei, sumă obținută în 2021 de la primărie.

Soția sa a câștigat peste 74.000 de lei de la școala gimnazială la care lucrează.

În anul 2021, Teban a mai încasat 12.176 de Euro de la Comitetul European al Regiunilor.

Economiile sale din bancă au crescut într-un an de la 44.500 de euro, la 57.812 euro.

Zlatna – Silviu Ponoran

Primarul din Zlatna, Silviu Ponoran, a avut în 2021, ultimul an fiscal de raportare, un venit de la primărie în sumă de 95.358 de lei.

Suma este mai mică decât cea din 2020, când, potrivit declarației proprii, a încasat mai mult de 100.000 de lei.

În bancă, Ponoran are peste 65.000 de lei.

Teiuș – Mirel Hălălai

Primarul din Teiuș, Mirel Hălălai, a depășit venituri de 100.000 de lei obținute de la primărie în 2021.

Soția acestuia a câștigat suma de 20.228 de lei de la filma DAMIPROD SRL.

În declarația acestuia de avere mai este raportat un depozit bancar al soției, care aduce un venit de 100.000 de lei pe an, însă cel mai probabil este vorba despre o greșeală, supa reprezentând de fapt depozitul.

Ocna Mureș – Silviu Vințeler

Primarul din Ocna Mureș, Silviu Vințeler a câștigat în această funcție 109.512 de lei. Soția sa, angajată la SC Apa CTTA Alba, a câștigat 34.300 de lei.

Acesta nu are conturi bancare, în schimb are două credite, dintre care unul în valoare de 75.001 lei, contractat în 2020 și scadent în 2024 și altuld e 135.000 de lei, scadent în 2027.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax