În premieră absolută, dobânda medie la creditele în lei luate pentru locuințe a scăzut, comparativ cu cea la creditele luate în euro. În datele furnizate de BNR pentru luna ianuarie 2014, dobânda anuală efectivă medie este de 5,55% la lei față de 5,80% la euro, după ce anul trecut „scorul” a fost de 6,11% DAE în lei la 5,87% DAE în euro.

Evoluția dobânzii nu este surprinzătoare, dată fiind inflația de la nivel național la începutul anului 2013 și până la începutul lui 2014, perioadă în care indicele prețurilor de consum a evoluat de la 5,97% la 1,06%.

De asemenea, nu trebuie uitată nici valoarea medie anuală a inflației pe ultimele 12 luni, care a coborât, deocamdată, doar până la 3,6% pe an.

Totodată, se poate observa că deși dobânda nominală în lei a urcat ușor în 2012 față de 2011 (de la 7,76% la 8,35%), dobânda anuală efectivă a scăzut (de la 9,02% la 8,78%), datorită reducerii comisioanelor mai consistente practicate în 2011, urmată de un proces de stabilizare către nivelurile actuale.

Cert este că asumarea riscului valutar al contractării unui credit în euro de către persoanele care obțin venituri în lei, pe ideea plății unei rate mai reduse nu prea se mai justifică. Lunile următoare ar trebui să vină cu confirmarea acestei tendințe, ce merită urmărită de către cei care angajează veniturile lor viitoare pe un număr mare de ani.

Desigur, sunt de luat în calcul scumpirea resursei în euro pe fondul tendinței de dezintermediere (reducerea nivelului liniilor de finanțare din partea băncilor mamă a filialelor românești) și anticiparea trecerii pe termen mediu la euro, la un curs care să includă o anumită apreciere a monedei noastre naționale în termeni reali relativ la moneda unică europeană.

După cum va trebui judecat și efectul complex al eliberării de către BNR de lichiditate către bănci din rezervele minime obligatorii, atât pentru lei cât și pentru valută. Efectul pare a fi fost mai pregnant pe lei, în timp ce pe euro a stabilizat pentru moment tendința de revenire a dobânzilor spre nivelurile din 2009 – 2011, când nici competiția din partea ofertelor pe lei nu le creea o presiune prea mare.

În schimb, situația la creditele noi pentru consum, acordate gospodăriilor populației, rămâne net în favoarea creditării în valută, valoarea DAE de 12,46% la lei fiind cu mult peste DAE de 5,82% consemnată la valută.

De precizat, creșterea la valută este doar conjuncturală (valoarea pe 2013 este cea din decembrie, în timp ce media lunară pe 2013 este de 5,45% nominal și 6,36% DAE).

Ceea ce sare în ochi este diferența cu mult mai mică dintre nivelul dobânzii la creditele pentru consum și cea de la creditele pentru case în cazul euro, față de situația consemnată la lei. În mod evident, dobânzile exagerate practicate la creditele curente în lei, frânează creșterea cererii interne.

Foarte probabil, un rol important îl joacă și tipul de marfă pentru care se acordă creditele. De regulă, în euro pentru autoturisme (acestea nu au afișate prețurile în moneda națională, prin excepție de la practica din țări cu regim valutar similar cu al nostru precum Polonia, Ungaria sau Cehia), mai ușor de urmărit și valorificat în cazul neonorării ratelor, și în lei pentru electrocasnice sau mobilă, mai greu de recuperat.

Aici, pe lângă nivelul absolut (explicat prin riscul mai ridicat de neplată dar permis și de exploatarea nivelului mai redus de educație financiară a populației), intervin din nou comisioanele. Diferența dintre dobânzile DAE ( cu efect pe rata plătită) și nominală (de strigare, pentru atragerea clientului) este de 1,87% la lei, față de doar 0,69% la euro.

Este un segment de creditare important, pe care măsurile pentru apropierea dintre regimul de creditare în lei și cel în euro ar putea să producă efecte importante pentru stimularea consumului. Și o provocare importantă pentru modul de lucru din sistemul bancar, în perspectiva unei treceri mai line la moneda unică europeană.

 Sursa: cursdeguvernare.ro, bnr.ro

Vezi cele mai interesante video Alba24.ro