Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Accident rutier pe Autostrada 1 între Sebeș și Sibiu. Trei persoane au ajuns la spital după ce un autoturism a intrat într-un TIR


Publicat

tir autostrada2Traficul rutier s-a desfășurat  doar pe banda de urgenţă, sâmbătă dimineața, pe A1, la kilometrul 261, pe sensul Sebeş-Sibiu,  din cauza unui accident rutier în care trei persoane au fost rănite.

Victimele au fost transportate la spital, conştiente, însă cu politraumatisme”, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Sibiu.

Şoferul unui autoturism nu a păstrat distanţa regulamentară şi a intrat în coliziune cu un ansamblu TIR care circula în faţa sa, după care a fost proiectat în glisieră.

În urma impactului, şoferul a suferit răni grave, iar cei doi pasageri, o fată de 14 ani şi un bărbat de 41 de ani, au fost răniţi uşor.

 

Foto: arhivă



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Municipiul Sebeș are în 2021 cel mai mare buget istoric. Primăria începe modernizarea unor străzi

Publicat

Municipiul Sebeș are previzionat pentru anul 2021, cel mai mare buget istoric: 101,7 milioane lei.

Reprezentanții primăriei au transmis că o parte importantă din acest buget o reprezintă finanțările nerambursabile obținute pentru proiectele depuse de echipa primarului Dorin Nistor.

Potrivit acestora, pentru fiecare leu plătit impozit de un locuitor al Municipiului Sebeș, primăria atrage 4 lei din fonduri nerambursabile – europene și naționale.

”În anul 2021, conform planul de investiții pe care primarul Dorin Nistor l-a propus, va începe modernizarea străzilor: Aurel Vlaicu, 8 Martie, Fântâna de Aur, Sticlarilor, Tineretului, Zăvoi, Arini și Crângului.

Se propune, de asemenea, un demers de asfaltare provizorie a mai multor străzi de pe raza unității administrativ-teritoriale, având ca scop reducerea prafului și inclusiv o mai bună calitate a aerului.

Străzile pentru care se caută aceste soluții sunt: Cânepiști, Florilor, Arțarului, Secașului, Dorin Pavel (prelungire), Decebal (ramificație), Sălane, Fagului – din Sebeș, str. 24 Ianuarie, Sânzâienelor, Oituz, Piața Săsească, Avântului – din Petrești și străzile Râului, Arini, Dumbrava – din Lancrăm” se arată într-un comunicat al insituției.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Rezultate dezastruoase la proba scrisă pentru șefia caselor județene de asigurări de sănătate. Doar 5 candidați au promovat

Publicat

Doar cinci candidați la șefia caselor județene de pensii au reușit să promoveze proba scrisă care a avut loc pe 6 mai.

Concursurile pentru ocuparea a 37 de posturi de director general la Casele Județene de Asigurări de Sănătate, au început joi și datele privind candidații sunt în premieră, secretizate.

În total, 54 de persoane au avut dosarele admise pentru a participa la concurs, dar 21 nu s-au  prezentat la examen.

La Alba, și-a depus dosarul Silvia Puie, actuala șefă a instituției. Rezultatul obținut de aceasta (sau dacă s-a prezentat la examen) nu a fost făcut deocamdată public.

Proba scrisă a constat în 10 întrebări stabilite în baza unei bibliografii. Printre aceste întrebări s-au aflat: care sunt serviciile medicale care nu sunt decontate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (20, înmulțite cu 0,5 egal 10 puncte), lista documentelor care atestă calitatea de asigurat în România (8 ori 1,25 egal 10 puncte) sau minimum cinci propuneri pentru eficientizarea cheltuielilor în asistența medicală spitalicească (5 ori 2 egal 10 puncte).

Punctajele slabe înregistrate la această probă sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât printre cei 54 de înscriși s-au aflat 24 de directori în funcție, persoane care se confruntă zi de zi cu astfel de probleme în activitatea lor.

După finalizarea acestui concurs, a cărui următoare probă – cea de interviu – va avea loc la începutul săptămânii vitoare.

Sursă: G4Media.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

MApN caută ostași: 775 de locuri disponibile în 2021 pentru rezerviștii voluntari. Din 8 mai, bani mai mulți și noi condiții

Publicat

Începând din data de 8 mai intră în vigoare legea prin care au fost armonizate unele aspecte în vederea creşterii atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.

Legea nr. 115/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari publicată în Monitorul Oficial al României nr. 468, Partea I prevede condiții mai bune pentru soldații, gradați subofițeri și maiștri militari care se înrolează ca rezerviști voluntari.

Rezerviști voluntari MApN: Noile condilii valabile din 8 mai 2021

– creșterea cuantumului remuneraţiei acordate în perioada în care rezerviştii voluntari nu participă la instruire sau la misiuni, de la 10% la 30 % din solda de funcţie, la care se adaugă solda gradului deţinut;

– eliminarea obligativității restituirii cheltuielilor aferente pentru recrutarea şi selecţia rezerviştilor voluntari în situația nesemnării/nefinalizării contractului;

– eliminarea obligativității înștiințării unității cu care a încheiat contract cu privire la părăsirea localității pentru o perioadă mai mare de 48 ore;

– introducerea obligativității angajatorului de a menține raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor care au semnat angajament/contract pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar.

Pentru anul 2021, vor fi disponibile 775 de locuri de rezervişti voluntari (maiștri militari, subofițeri, gradați și soldați).

Procesul de recrutare şi selecţie se va desfăşura în baza prevederilor Legii nr. 270/2015, cu modificările și completările ulterioare, şi a Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017.

Rezerviști voluntari MApN: Condiții de înscriere

Înscriere și începerea procesului de recrutare şi selecţie, cei interesați se vor prezenta la sediul CENTRULUI MILITAR JUDEȚEAN SAU DE SECTOR pe a cărui rază de responsabilitate îşi au domiciliul.

Tabel cu datele de contact ale centrelor militare zonale, judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti

Personalul centrului militar vă va explica în detaliu ce drepturi și obligații aveți, vă va consilia și vă va ajuta să faceți opțiunile cele mai potrivite.

Vă puteți înscrie indiferent dacă aveți sau nu experiență militară anterioară (stagiu militar) sau dacă sunteți sau nu angajați în mediul civil.

Candidații trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

– să fie absolvenţi cel puţin ai învăţământului general obligatoriu;

– să nu împlinească vârsta de 51 de ani înainte de data semnării primului contract.

Rezerviști voluntari MApN: acte necesare pentru înscriere

Pentru înscriere, candidaţii au nevoie de următoarele documente:

a) actul de identitate, în original şi în copie;

b) certificatul de cazier judiciar, eliberat cu maxim șase luni înainte de data depunerii;

c) acte de studii şi/sau alte documente care atestă alte competenţe dobândite în viaţa civilă, în original şi în copie;

d) permisul de conducere, în original şi în copie, dacă este cazul, pentru candidaţii fără pregătire militară, dacă îndeplinirea atribuţiilor postului pentru care candidează presupune conducerea tehnicii specifice;

e) livretul militar, în original şi în copie, dacă este cazul, numai pentru cei care deţin calitatea de rezervist.

Selecția constă în probe psihologice, fizice și examinare medicală.

Rezerviști voluntari MApN: Durata contractului

Menţionăm că soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari, recrutaţi în baza Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari, reprezintă o categorie de personal militar în rezervă, distinctă faţă de cea a soldaţilor şi gradaţilor profesionişti în activitate.

În timp ce rezerviștii trebuie să fie prezenți la unitate doar în perioadele de instruire și de îndeplinire a misiunilor, atunci când sunt chemați, având grad în rezervă, militarii profesioniști sunt prezenți zi de zi în unitatea militară în care sunt angajați.

În perioada în care sunt chemați la unitate, rezerviștii voluntari primesc salariul aferent funcției militare pe care o ocupă, iar în restul timpului, li se acordă 10% din salariul funcției militare pe care o au ca rezervisti.

Primul contract se încheie pe o perioadă de 4 ani.

Mai multe detalii găsiți consultând următoarele documente:

– Legea nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari (publicată);

– Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 270/2015, aprobate cu Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017 (publicat).
Sursa: Comunicatul de presă al MApN nr. 324/28.09.2017 și actele normative menționate.

Rezerviști voluntari MApN – Țara te vrea ostaș

Pregătirea cetăţenilor români pentru apărarea ţării se realizează potrivit prevederilor consituționale prin îndeplinirea serviciului militar şi/sau participarea la alte forme de pregătire organizate de instituţiile de apărare a ţării şi securitate naţională, iar îndeplinirea serviciului militar în rezervă poate fi în calitate de rezervist voluntar şi/sau rezervist.

Începând cu 1 ianuarie 2007, prin adoptarea Legii nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat, a fost eliminată obligativitatea serviciului militar obligatoriu, în calitate de militar în termen, pe timp de pace.

Potrivit unui comunicat de presă al MApN, serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar, instituit în baza Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviştilor voluntari reprezintă o soluţie viabilă, pe de-o parte, pentru acoperirea deficitului produs prin eliminarea obligativităţii serviciului militar şi, pe de altă parte, de regenerare a resursei umane din rezerva de mobilizare, prin posibilitatea pregătirii acesteia, în mod regulat pe timp de pace.

În temeiul Legii nr. 270/2015, corelat cu prevederile Ordinului ministrului apărării naţionale nr. M. 25/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în Ministerul Apărării Naţionale a prevederilor Legii nr. 270/2015, Ministerul Apărării Naţionale, prin structurile cu atribuţii în domeniu, a declanşat, începând cu anul de referinţă 2017, punerea în practică a prevederilor legale privind serviciul militar în rezervă în calitate de rezervist voluntar.

Anul 2017 a fost primul an în care au fost puse în aplicare, la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, prevederile actului normativ menţionat, acesta fiind considerat an „pilot” pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, în Planul de recrutare pentru încadrarea cu rezervişti voluntari a structurilor din subordinea Statului Major al Apărării fiind prevăzute funcţii/posturi doar pentru soldaţi-gradaţi rezervişti voluntari.

După finalizarea activităţilor specifice, la nivelul Direcţiei personal şi mobilizare din cadrul Statului major al apărării şi al structurilor care au aplicat nemijlocit prevederile actelor normative în analiză, au fost identificate o serie de aspecte care ar putea fi considerate ca factori de neatractivitate sau constrângeri.

Astfel, în anul 2018, a fost iniţiat proiectului de modificare a prevederilor Legii nr. 270/2015, în sensul creşterii atractivităţii serviciului militar în calitate de rezervist voluntar, printre soluţiile propuse în respectivul proiect fiind creşterea nivelului de remunerare şi eliminarea unor obligaţii/constrângeri, demersuri finalizate prin publicarea miercuri, 5 mai, în Monitorul Oficial al României nr. 468, Partea I, a Legii nr. 115/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Centenarul Partidului Comunist Român: O aniversare fără sărbătorit. Editorial de Marius Oprea

Publicat

La împlinirea a 100 de ani de la înființarea partidului comunist în România, istoricul Marius Oprea a scris un text dedicat acestui moment: Azi, o aniversare fără sărbătorit! O sută de ani de la crearea PCR. 

Textul, publicat de Mediafax, îl redăm mai jos:

Se împlineşte un veac de la crearea partidului comunist român, la 8 mai 1921. Se întîmplă cu o zi înainte de Ziua Europei.

Cele două aniversări pun în lumină destinul actual al României, de la dictatură la libertate, de la izolare la destinul european.

Partidul Comunist Român, creat la 8 mai 1921, sub influenţa revoluţiei bolşevice din Rusia, printr-o scindare a socialiştilor români într-o aripă radicală (afiliată la Internaţionala a III-a comunistă) şi alta rămasă fidelă ideilor socialiste) n-a reprezentat niciodată o ”forţă politică”, cu atât mai puţin ”conducătorare”, prin voinţa liberă a românilor, ci prin forţa armelor.

A ajuns la putere în 6 martie 1945 numai ca urmare a ocupării României de către trupele sovietice şi ca expresie a voinţei lui Stalin, care susţinuse că acolo unde Armata Roşie va ajunge, ”se va instaura şi sistemul politic al URSS. Altfel nu poate fi!”

Citește și: VIDEO: Cum erau ascultați ambiental cetățenii din Alba Iulia, în comunism. Documente inedite din arhiva fostei Securități

În realitate, mişcarea comunistă n-a avut o istorie proprie foarte multă vreme. Destinul ei a fost scris la Moscova.

Au fost două momente, care arată dimensiunile ei în societatea românească: unul politic şi altul social.

Primul constă în participarea comuniştilor la alegerile din 1931, sub sigla Blocului Muncitoresc-Ţărănesc, în condiţiile în care PCdR era în ilegalitate din 1924, întrucît milita pentru dezmembrarea României.

Citește și: 1 Mai în comunism, la Alba Iulia. Cum era sărbătorită Ziua Oamenilor Muncii în ”Epoca de Aur”: Omagii coducătorului și defilări

La acele alegeri comunişti au obţinut 73.000 de voturi. E singura participare a partidului comunist la alegeri libere şi arată lipsa lor de bază electorală în România.

Al doilea moment, mult eroizat în mitologia comunistă, au fost grevele muncitoreşti de la Griviţa, din februarie 1933, fără vreun impact deosebit în societate la vremea respectivă.

În rest, întreaga istorie a comunismului în România este una mai apropiată de legendă decît de adevăr.

Cînd a venit momentul ca partidul să joace un rol istoric, cel conferit de Stalin, ca forţă politică reprezentativă a ocupantului sovietic de facto al României, a început şi construirea acestei mitologii, plină de falsuri şi neadevăruri, menite să demonstreze că mişcarea comunistă avea rădăcini adînci în istoria românilor.

În realitate, comunismul a fost, practic întodeauna, un corp străin în istoria naţională a românilor.

Instaurarea comunismului în România s-a produs prin represiune. Brutalitatea a fost ridicatã la rang de politică de stat, în numele aşa-zisei ”lupte de clasã”, principala axiomă a doctrinei comuniste.

Comunismul a provocat un reflex de lungă durată, întreţinut prin teroare, care a transformat instituţiile statului într-un ”bastion al cruzimii”, menit să genereze, să întreţină şi să gestioneze frica, principalul instrument prin care partidul comunist s-a menţinut la putere.

”Libertatea este sclavia, războiul este pacea, ignoranţa este forţa”, enumera George Orwell cele trei principii, dupã care se conducea lumea zugrãvitã în romanul ”O mie nouă sute optzeci şi patru”, o lume izbitor de asemãnãtoare, cu lumea în care (şi) românii trăiau încă în 1984, anul purtat ca titlu de ficțiunea scriitorului britanic, alături de toate naţiunile ocupate de Armata Roşie, după al doilea Război Mondial – aşa cum îşi dorise Stalin.

Mai multe elemente fac ca această asemănare sã fie de-a dreptul tulburătoare: războiul necruþãtor dezlãnþuit de comunişti împotriva propriului popor, cu sprijinul material şi logistic al sovieticilor şi rolul esenţial jucat în aceastã permanentã ”luptã de clasă” de represiune, de reprimarea brutală a oricărei împotriviri.

Apoi, ignoranţa, servilismul şi lipsa de scrupule utilizate drept criterii pentru selectarea şi recrutarea cadrelor partidului, cei care au administrat România aproape jumătate de veac, nu în ultimă instanţã, scopul final al acestei ”administrări”, şi anume transformarea României într-o ţară supusă intereselor Moscovei şi a românilor într-o naţiune pusă la cheremul unei subţiri pături de activişti şi a Conducătorului Suprem, dau substanþã acestei asemănări.

Cum a fost posibil e o întrebare retorică, foarte des pusă mai ales în momentele de şoc de după răsturnarea regimului comunist.

Răspunsul e simplu. Comunismul a fost iubit ”de frică”.

Reflexul a fost îndelung exersat pe parcursul primelor douã decenii ale regimului comunist, interval în care brutalitãţile regimului au scos frica din sediul Securităţii, din puşcãrii şi lagărele de muncă, au adus-o în stradă şi a intrat în casele oamenilor pentru ca, la finele celor două decenii de consolidare a regimului, să reuşească performanţa unei manipulări care sã nu mai reclame represiunea în forme dure.

Frica a servit ca instrument al dictaturii. Dictatorii comunişti Dej, ca şi Ceauşescu, au disjuns întotdeauna între modelul sovietic şi puterea lor personală.

Atunci cînd Uniunea Sovieticã a trecut la măsuri de destalinizare, Dej şi-a dirijat partidul şi þara pe un nou curs, al autonomiei faţã de stãpînul sovietic.

Succedându-i lui Dej, Ceauşescu a perpetuat atitudinea antisovietică, ce a permis partidului să susţină că apără interesele naţionale.

Vezi și: Amintiri din comunism: Vizita de lucru a dictatorului Nicolae Ceaușescu la Cugir, în septembrie 1972

Comunismul devenise masca mult mai vizibilă a unei dictaturi personale, iar în decembrie 1989 sosise momentul istoric ca această mască să cadă.

De aceea, ziua de 8 mai nu a fost nciodată o sărbătoare: în istoria reală a României, partidul comunist a fot un accident istoric.

Un import, un corp străin, o mască a ocupaţiei sovietice şi apoi a dictaturii personale.

Sursă: Mediafax, text de Marius Oprea

 

 

 

 

 

 

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate