Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

ADMITERE în magistratură 2018: Duminică, proba scrisă eliminatorie. 16 candidaţi din Alba participă la examen


Publicat

avocat

Duminică, 20 mai, se desfăşoară proba eliminatorie în cadrul examenului de admitere în magistratură, 2018. Din judeţul Alba, sunt înscrişi 16 candidaţi, cinci pentru posturi de procuror şi 11 pentru posturi de judecător.

Sunt scoase la concurs în total 60 de posturi de judecător la judecătorii, respectiv 35 de posturi de procuror la parchetele de pe lângă judecătorii.

În judeţul Alba, este un post de judecător la Judecătoria Cîmpeni şi unul de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud, ultimul pe liste suplimentare.

Vezi: Lista posturi judecator scoase la concurs

Vezi: Lista posturi procuror scoase la concurs

Vezi: Lista posturi judecator in privinta carora se poate dispune suplimentarea

Vezi: Lista posturi procuror in privinta carora se poate dispune suplimentarea

Vezi: Lista candidaţi

Din judeţul Alba, pentru posturi de procurori, s-au înscris: Dan Lucian Bădău, Alina Furdui, Andrei Ilie Furdui, Maria Solomon, Loredana Stănilă

Pentru posturi de judecător: Gheorghe Cosmin Băieş, Alexandra Ioana Belizna, Georgeta Adriana Ciugudean, Lucreţia Teodora Ciur, Corina Dăscălescu, Ion Vladimir Marcu, Bogdan Miron, Monica Louisiana Napău, Nicoleta Gabriela Penariu, Oana Daniela Pop, Laura Diana Voicu.

La concursul de admitere în magistratură, organizat prin Institutul Naţional al Magistraturii, s-au putut înscrie persoanele licenţiate în drept, cu vechime în specialitate de cel puţin 5 ani.

În 20 mai 2018 are loc proba scrisă eliminatorie, ce constă în testul grilă cu 100 de întrebări, câte 25 din drept civil, drept procesual civil, drept penal şi drept procesual penal. Fiecare răspuns corect valorează un punct şi sunt declaraţi admişi candidaţii care au obţinut minimum 70 de puncte, echivalentul notei 7.

În 10 iunie se va da testul grilă de verificare a raţionamentului logic – 100 de întrebări la care se punctează răspunsurile şi 20 de întrebări supuse pretestării în condiţii de concurs, ale căror răspunsuri nu se punctează. În această etapă intră candidaţii admişi la testul grilă anterior, de verificare a cunoştinţelor juridice. Vor fi admişi candidaţii care răspund corect la minimum 30 de întrebări din cele 100 care se punctează.

Nota la prima etapă se calculează în raport cu următoarea pondere: 70% – testul grilă de verificare a cunoştinţelor juridice şi 30% – testul grilă de verificare a raţionamentului logic.

Sunt admişi în etapa a II-a, în ordine descrescătoare a notelor, candidaţii în limita numărului dublu de locuri scoase la concurs dacă acesta este mai mare de 100.

A doua etapă de examen este interviul, programat în perioada 21-29 iunie, care constă în elaborarea în scris a unei analize cu privire la subiectul extras de către candidat şi susţinerea orală a acestuia şi analiza orală a unei speţe cu elemente de etică specifice profesiei. Nota minimă de promovare a interviului este 7.

Nota de la concurs se calculează prin suma notelor de la cele două etape, în care 75% este luată în considerare nota de la prima etapă şi 25% interviul.

CALENDAR admitere magistratură 2018

20 martie: publicarea datelor referitoare la concurs

20 martie – 10 aprilie: depunerea cererilor de înscriere la concursul de admitere la tribunale sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea

10-16 aprilie: înaintarea dosarelor la CSM

16 aprilie – 4 mai: verificarea dosarelor candidaţilor de către comisia de admitere a concursului

4 mai: afişarea rezultatelor verificării dosarelor candidaţilor

4-7 mai: formularea contestaţiilor de către candidaţii respinşi

7-11 mai: soluţionarea contestaţiilor de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii

14 mai: afişarea listei finale a candidaţilor

20 mai: test de verificare a cunoştinţelor juridice, la următoarele materii: drept civil, drept procesual civil, drept penal, drept procesual penal

21 mai: depunerea contestaţiilor la baremul de evaluare şi notare

22-23 mai: soluţionarea contestaţiilor la barem

25 mai: afişarea rezultatelor la proba eliminatorie de verificare a cunoştinţelor juridice

30 mai: publicarea motivării soluţionării contestaţiilor la barem

25-29 mai: depunerea contestaţiilor împotriva punctajului obţinut la proba eliminatorie de verificare a cunoştinţelor juridice

30 mai: soluţionarea contestaţiilor

31 mai: afişarea rezultatelor după soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva punctajului obţinut la proba eliminatorie de verificare a cunoştinţelor juridice

10 iunie: probă scrisă eliminatorie, tip grilă, de verificare a raţionamentului logic

11 iunie: depunerea contestaţiilor la baremul de evaluare şi notare

12-13 iunie: soluţionarea contestaţiilor la barem

14 iunie: afişarea rezultatelor obţinute la testul grilă de verificare a raţionamentului logic

18 iunie: afişarea motivării soluţionării contestaţiilor la barem

14-18 iunie: depunerea contestaţiilor împotriva punctajului obţinut la proba eliminatorie de verificare a raţionamentului logic

19 iunie: soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva punctajului obţinut la proba eliminatorie de verificare a raţionamentului logic

20 iunie: afişarea rezultatelor obţinute în cadrul primei etape a concursului

21-29 iunie: susţinerea interviului

2 iulie: afişarea rezultatelor finale



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

9 martie: Sfinții 40 de mucenici, prăznuiți de Biserica Ortodoxă. Superstiții și tradiții. Ce nu ar trebui să faci astăzi

Publicat

Pe 9 martie, în fiecare an, sunt prăznuiți Sfinții 40 de Mucenici. Conform tradiţiei creştine, sfinţii martiri au fost 40, însă după cea geto-dacică au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 martie şi 23 aprilie.  

De această sărbătoare sunt legate și o serie de tradiții și obiceiuri.

Vezi și Calendar Ortodox MARTIE 2021: Toate sărbătorile religioase importante din prima lună a primăverii, din Calendarul Bisericesc

Cei 40 de mucenici – cine au fost aceștia

Acești mucenici au trăit în vremea împăratului Licinius (308-324), prigonitor al creștinilor. Sfinții 40 de Mucenici erau soldați creștini și făceau parte din Legiunea a XII-a Fulminata din Armenia.  Aceștia nu erau doar români de origine, ci și greci, amestecați cu armeni.

Cei patruzeci de Sfinți Mucenici sunt: Chirion, Candid, Domnos, Isichie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ion, Xantie, Ilian, Sisinie, Aghie, Aetius, Flavie, Acachie, Ecdit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Domițian, Gaiu, Leonte, Atanasie, Chiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filoctimon, Severian, Hudion, Meliton, Aglaie.

Aflând despre credință lor, Agricola, guvernatorul Armeniei, i-a silit să se închine idolilor. Deoarece au refuzat, au fost întemnițați timp de opt zile și bătuți cu pietre. Prin semne divine au fost însă întăriți în dreapta credință.

După aceste chinuri, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin înghețare, în lacul Sevastiei. La miezul nopții, unul dintre cei 40 de mucenici, a ieșit din apă din cauza gerului. Alergând spre baia caldă, pusă de cei ce slujeau idolilor, a murit.

Cei rămași să îndure gerul au început să se roage: „Ajută-ne Dumnezeule, Mântuitorul nostru, ușurează-ne sarcina și alina iuțimea văzduhului, că spre Tine nădăjduim, că să nu ne rușinam și să cunoască toți că ne-am mântuit strigând către Tine”.

Cei 40 de mucenici – semnificații

În urmă acestei rugăciuni s-au petrecut mari minuni: apă lacului s-a încălzit, gheață s-a topit și 40 de cununi strălucitoare au pogorât asupra mucenicilor. Unul dintre soldații de pază, uimit că în miezul nopții o lumina din cer încălzește apă și că o cununa din cele 40, pogorâte peste mucenici, nu are peste cine să se așeze, s-a aruncat în apă, mărturisind că și el este creștin.

Pentru că au fost scoși vii din lac, comandanții au poruncit să li se zdrobească picioarele cu ciocănele. Toți martirii au trecut la cele veșnice în urmă acestui supliciu. Trupurile lor au fost puse într-un car, că să fie duse spre ardere și apoi să fie aruncate în lac.

Numai Meliton, un tânăr soldat, a supraviețuit torturii. Pentru că mai respiră, ostașii nu l-au pus în car. Mama sa, știind că cei 39 de confrați în suferință aveau pregătită împărăția cerurilor, își ia fiul în brațe și merge cu el să-l pună în car. Dacă ii dorea salvarea, trebuia să fie lipsit de credință în Hristos. Meliton moare pe drum, în brațele mamei sale.

Cei 40 de mucenici – tradiții, obiceiuri, superstiții

Începutul primăverii, marcat de ziua Măcinicilor este evidenţiat şi de alte numeroase obiceiuri, credinţe şi practici magice:

  • credinţa că în noaptea de Măcinici se deschid mormintele şi Porţile Raiului, aşteptarea spiritelor morţilor cu focuri aprinse şi mese întinse;
  • obiceiul aprinderi focurilor rituale sacrificiale, de purificare a spaţiului şi de sprijinire a Soarelui într-un moment de cumpănă, când ziua devine egală cu noaptea;
  • purificarea oamenilor, vitelor şi construcţiilor prin afumarea lor cu tămâie, cârpe aprinse şi apă sfinţită;
  • protecţia magică a casei şi anexelor gospodăreşti prin presărarea cenuşii de la focurile aprinse la Măcinici;
  • efectuarea unor observaţii şi previziuni meteorologice; aflarea norocului;
  • „retezarea stupilor” şi scoaterea lor de la iernat;
  • tăierea primelor corzi de viţă de vie

Cei 40 de mucenici – obiceiuri de primăvară

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – Un alt obicei este pornirea simbolică a plugului.

Sărbătoare consacrată agricultorilor, scoaterea plugului în faţa casei în mod festiv reprezintă deschiderea ciclului sărbătorilor de primăvară şi totodată a muncilor câmpului specifice anotimpului.

Era momentul în care plugarii încheiau înţelegerile pentru întovărăşire, pecetluite întotdeauna de o petrecere de pomină.

Se spune că tot ce e semănat în această zi o să rodească de 40 de ori mai mult, iar cine nu respectă sărbătoarea va suferi 40 de zile.

Ziua mucenicilor era şi un prilej de prognozare a vremii. Se consideră că dacă plouă în această zi, va ploua şi de Paşte; dacă tună, vara va fi prielnică tuturor culturilor; dacă îngheaţă în noaptea dinaintea acestei zile, atunci toamna va fi lungă.

În credinţele daco-romanilor, în această zi se termina ciclul celor „nouă babe” (murea Baba-Dochia), care semnificau iarna şi începea şirul zilelor „moşilor”, ce marcau începutul zilelor agricole.

Bătrânii, înarmaţi cu bâte sau cu maiuri lovesc pământul, încercând prin această acţiune magică să trezească forţele adormite ale pământului. În acelaşi scop se aprind şi focurile rituale.

În ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard, ca să vină primăvara mai curând. Peste focuri sar tinerii, flăcăi şi fete, în scopuri de purificare a trupului.

În ziua de 9 martie, în toate comunitățile rurale era obiceiul de a se scoate plugul la arat.

După ce plugul era trecut prin foc de către fierarul (faurul) satului, era reparat, curățat și purificat. Între plugari se încheiau înțelegeri pentru întovărășire la arăt, iar în dimineață acestei zile plugul era scos în față casei în mod festiv. Acesta era momentul ce deschidea, de fapt, ciclul sărbătorilor de primăvară, presărat cu numeroase obiceiuri.

Măcenicii – copturi rituale ce se oferă de pomană

Sărbătoarea creștină a Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste începerea anului agricol tradițional și a generat o sărbătoare tradițională românească, Mucenicii sau Macinicii.

În credința populară în ziua mucenicilor se încheie zilele babelor, lăsând loc zilelor moșilor. De aceea, în această zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pământului cu bate sau maiuri, rostind descântece, pentru că să iasă căldură și să între gerul, sau jocul copiilor peste foc.

Cultul moşilor, care patronează ciclurile naturale şi asigură belşugul ogoarelor şi sporul vitelor în noul an se află în centrul atenţiei sătenilor. În cinstea lor, în ziua de Măcinici se fac copturi rituale ce se oferă de pomană.

Femeile fac măcenici, pe care îi numesc sfinţişori sau bradoşi. Aceştia sunt în formă de om, opturi, melc, spirală sau albină.

Se duc la biserică şi se împart săracilor.

Turta în chip de om și alte obiceiuri

Tot acum se face şi un fel de turtă în chip de om fără ochi, numită Uitata. Ea se dă copiilor s-o mănânce cu miere şi se face pentru morţii care, din greşeală, n-au fost pomeniţi peste an.

Există şi datina ca, în această zi, fiecare să bea 40 de pahare cu vin, câte unul pentru fiecare din cei 40 de mucenici, ştiut fiind că numărul 40 se asociază morţilor.

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – Potrivit tradiţiei populare, femeile fac în această zi mucenici în formă de opturi. Aceştia sunt duşi la biserică pentru a fi binecuvântaşi, iar apoi sunt consumaţi în familie.

În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă.

Ziua Sfinţilor 40 de Mucenici – În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă numai că mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici.

Patruzeci sau patruzeci și patru de mucenici?

După tradiția geto-dacică au fost 44 de mucenici, atâtea fiind și zilele dintre 9 Martie și 23 Aprilie. În unele zone, există până astăzi credință, că acești sfinți au fost 44. Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, din Fratautul Vechi – Moldova, unde se vorbește de ziua celor 44 de Sfinți. Însă, tradiția creștină afirmă că au fost 40 de mucenici.

În București, părticele din moaștele Sfinților 40 de Mucenici din Sevastia se află la Mănăstirea Antim, la Schitul Darvari, la Biserica Icoanei, la Biserica Mihai Vodă, la Biserica Dichiu de pe Stradă Icoanei și la Biserica „Sfântul Alexie” de pe Calea Șerban Vodă.

Folcloristul Simion Florea Marian a tipărit o legendă, din Fratautul Vechi – Moldova, unde se vorbeşte de ziua celor 44 de Sfinţi.

Testamentul Sfinților 40 de Mucenici

Testamentul Sfinților 40 de Mucenici a fost dictat de aceștia atunci când erau în lac Sfântului Meletie, episcopul Antiohiei.

„Așadar, să vă depărtați de orice poftă și rătăcire lumească. Căci mărirea lumii este înșelătoare și neputincioasă, înflorește pentru puțin și îndată se veștejește ca iarba grădinii. Primind sfârșitul mai repede că începutul. Mergeți mai degrabă la iubitorul de oameni Dumnezeu, care dăruiește bogăție neîmpuținată celor ce aleargă la El și da că răsplată viață veșnică celor ce cred în El.

Timpul acesta este folositor celor ce voiesc să se mântuiască, oferind prilejul potrivit pentru pocăință, pentru practicarea adevăratei viețuiri celor ce nu amână nimic pentru viitor. Căci schimbarea vieții este neprevăzută. Și chiar de ai cunoaște-o, vezi ceea ce este de folos și arată în modul acesta curăția credinței, pentru că prin această să ștergi urmă păcatelor făptuite mai Înainte. Căci în starea în care te voi găsi, zice Domnul, în aceea te voi și judecă.

Sârguiți-vă, deci, să fiți fără greșeală în poruncile lui Hristos, că să scăpați de focul cel nestins și veșnic. Căci glasul cel dumnezeiesc strigă: Timpul s-a scurtat. Mai presus de toate, cinstiți iubirea, căci numai ea singură respectă datoria iubirii frățești și se supune legii lui Dumnezeu. Căci prin fratele cel văzut se cinstește Dumnezeu Cel nevăzut.”

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

VIDEO Ministrul Educației: Evaluarea națională pentru elevii din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a se face prin prezență fizică

Publicat

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni seara, la Digi24, că prin Ordinul comun de minstru s-a dispus ca elevii claselor a II-a, a IV-a și a VI-a să poată participa fizic la evaluările naționale, rezultatele urmând să arate impactul învățământului online, după un an de pandemie.

„La clasele a doua, și a patra, se putea prin prezență fizică, iar acum s-a dispus prezența fizică la aceste evaluări și pentru clasa a șasea. Elevii vor putea participa la examenele de evaluare, care sunt foarte importante pentru că ne vor arăta unde suntem după un an de predare online”, a spus Cîmpeanu la Digi24

Ministrul Educației a precizat că zilele următoare se vor stabili datele privind organizarea examenelor de evaluare.

„Cel mai probabil examenele se vor desfășura în aprilie”, a spus ministrul.

Ordinul semnat de ministru mai prevede ca toți elevii, din toate clasele, să aibă posibilitatea să solicite recuperarea orelor predate online.

Cum se vor face orele față în față în scenariul roșu

Ministrul Educaţiei a declarat că mai puţin de jumătate din elevii claselor terminale au participat, în semestrul II, la orele faţă în faţă.

Precizarea vine în contextul în care ministrul Educaţiei şi cel al Sănătăţii au emis recent un ordin comun prin care prezenţa elevilor din clasele terminale este permisă în localităţile aflate în scenariul roşu doar la jumătate din capacitate, respectiv maxim 15 elevi la clasele de gimnaziu şi 19 elevi pentru cele de liceu.

Sorin Cîmpeanu a explicat luni, la Digi 24, că pentru a fi semnat acest ordin comun cu Ministerul Sănătăţii, a trebuit făcut rabat de la prezenţa integrală a elevilor la şcoală, pe considerente sanitare.

„Experienţa ne-a arătat, în primele patru săptămâni de la începerea semestrului II cu prezenţă fizică, în data de 8 februarie, că elevii claselor terminale au avut o prezenţă medie sub jumătate. Mai ales elevii claselor a XII-a”, a precizat, în acest context, ministrul Educaţiei.

Cîmpeanu a afirmat că, atunci când va fi depăşit plafonul de 50%, o soluţie va fi scenariul hibrid, cu participarea alternativă a elevilor dintr-o clasă la orele faţă în faţă.

Ministrul Educației: Dacă merg la şcoală, educaţia nu îmbolnăveşte

„Dacă mă întrebaţi de ce este posibil ca într-o şcoală care se găseşte în scenariu roşu, pe acelaşi palier, două săli de clasă, vecine, identice ca suprafaţă, în prima sală de clasă elevii de clasa a IV-a pot veni cu efective întregi şi e foarte bine că pot vei cu efective întregi şi în sala de lângă, în acelaşi interval orar, elevii de clasa a VIII-a trebuie înjumătăţiţi, nu pot să vă răspund la această întrebare.

Mai ales că au şi evaluare naţională, evaluare naţională care este un examen definitoriu pentru viitorul oricărui elev”, a adăugat ministrul Educaţiei.

„Am încercat să explic, şi eu explic de fiecare dată, că educaţia nu îmbolnăveşte.

Mie mi se pare foarte periculoasă ideea pe care începem să o inducem copiilor, mai ales celor de vârstă mică, 7-8-9 ani, cum că dacă merg la şcoală riscă să-şi îmbolnăvească părinţii, bunicii şi mai rău decât să-i îmbolnăvească.

Acest lucru mă tem că lasă sechele. Dacă merg la şcoală, educaţia nu îmbolnăveşte. Dimpotrivă, te învaţă să respecţi regulile. Dacă respecţi regulile, mergând la şcoală, atunci şansele să gestionezi riscurile de îmbolnăvire sunt foarte mari”, a subliniat Cîmpeanu.

Cum se vor desfășura Examenele naționale într-o localitate aflată în carantină

Sorin Cîmpeanu a declarat că, în situația în care vor fi localități carantinate, autoritățile vor emite derogări de la restricții pentru ca elevii din clasele terminale, să poată susține Evaluarea Națională și Bacalaureatul.

“Dacă în perioada examenelor naționale vom avea localități carantinate, am inițiat deja discuțiile cu CNSU în vederea obținerii unei derogări, excepții, cu respectarea accentuată a regulilor de protecție sanitară, dar care să permită elevilor să susțină Evaluarea Națională sau Bacalaureatul, pentru că sunt examene esențiale, determinante pentru viitorul fiecărui elev”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educației nu susține organizarea celei de-a doua sesiuni de examene

Sorin Cîmpeanu a declarat că nu susține organizarea celei de-a doua sesiuni de examene, cum s-a întâmplat în 2020.

“N-a ajutat cu nimic cea de-a doua sesiune. În prima sesiune de Bacalaureat au fost identificați 3 elevi care aveau temperatura de peste 37,3 grade Celsius.

Până la urmă nu s-a confirmat că ar fi fost pozitivi. Nu sunt adeptul unei organizări. Dacă va fi nevoie, vom lua în considerare acest lucru.

Obiectivul este să organizăm examenele naționale la datele planificate, pentru a asigura predictibilitatea, cu prezență fizică pentru a asigura relevanța și cu o tematică adaptată specificului acestui an școlar care a fost total atipic.

Ministrul Educației: În cel mai “dezastruos” scenariu de carantină se vor putea găsi soluții

Orice elev de clasa a VIII-a va putea susține examenul de Evaluare Națională, orice elev de clasa a XII-a va putea susține Bacalaureatul”, a afirmat Cîmpeanu.

El a mai spus că în cel mai “dezastruos” scenariu de carantină se vor putea găsi soluții pentru ca elevii să susțină examenele naționale.

“Susținem organizarea examenelor naționale la datele planificate și cu prezență fizică. Depinde de situația de facto.

Teoretic vorbind, putem lua în calcul cea mai dezastruoasă situație în care să avem foarte multe localități carantinate.

Chiar și în această situație vom analiza în ce măsură se poate gestiona riscul epidemiologic, având în vedere importanța acestor examene naționale pentru a putea face o derogare pentru zilele în care se organizează aceste examene naționale, a declarat ministrul.

surse: digi24.ro, agerpres, edupedu.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Când pică Paştele ortodox și catolic în 2021. De ce se sărbătorește în zile diferite și cum se calculează data în fiecare an

Publicat

Slujba de Inviere Catedrala Alba Iulia

În 2021, Paștele ortodox va fi sărbătorit în data de 2 mai, când va fi o minivacanță de patru zile. Paștele catolic va fi în 4 aprilie.

Vinerea Mare este și zi liberă pentru români. Astfel, românii vor avea, cu ocazia Paștelui, o minivacanță de patru zile: vineri- 30 aprilie (Vinerea Mare), sâmbătă-1 mai, duminică- 2 mai și luni- 3 mai (a doua zi de Paște).

Vezi și Zile libere 2021. Vor fi mai puține minivacanțe și zile libere în timpul săptămânii față de anul 2020

Paștele este sărbătoarea Învierii Domnului, dar și un prilej deosebit de a reuni familia.

Paștele ortodox și cel catolic s-au sărbătorit anul trecut la o săptămână distanță, iar în acest an decalajul este mai mare.

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină.

Vezi și Calendar Creștin Ortodox 2021: Toate sărbătorile religioase importante din noul an în Calendarul Bisericesc

Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși.

Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Floriile ortodoxe vor fi în 25 aprilie, iar Rusaliile ortodoxe se vor sărbători în 20 iunie.

Când pică Paștele ortodox în 2021 și în următorii ani:

Paştele ortodox 2021 – duminică, 2 mai

Paştele ortodox 2022 – duminică, 24 aprilie

Paştele ortodox 2023 – duminică, 16 aprilie

Paştele ortodox 2024 – duminică, 5 mai

Paştele ortodox 2025 – duminică, 20 aprilie

Paștele catolic în 2021 și în următorii ani:

Paştele catolic 2021 – duminică, 4 aprilie

Paştele catolic 2022 – duminica 17 aprilie

Paştele catolic 2023 – duminică 9 aprilie

Paştele catolic 2024 – duminică 31 martie

Paştele catolic 2025 – duminică 20 aprilie

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

REȚETE mucenici, 9 martie. Cum poți pregăti cei mai buni mucenici, cu lapte și ouă sau de post. Ingrediente și mod de preparare

Publicat

Unele gospodine fac în 9 martie, în cinstea Sfinților Mucenici, 40 de colaci numiți sfinți, mucenici sau bradoși.

În Moldova, aceștia au forma cifrei 8 și sunt copți din aluat de cozonac, apoi unși cu miere și nucă.

În Dobrogea și Muntenia, mucenicii sunt mai mici și sunt fierți în apă cu zahăr, cu scorțișoară și nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncați Sfinții Mucenici.

Vezi și POSTUL PAȘTELUI 2021: Când începe cel mai lung și aspru post din an. Interdicțiile perioadei și zilele cu dezlegare la pește

Aceștia sunt duși la biserică pentru a fi binecuvântați și apoi sunt consumați în familie.

Rețetă pentru mucenici

Pentru aluatul din care se fac mucenicii este nevoie de 250 grame făină; 120 ml apa caldă și sare.

Mucenicii se fac șnururi lungi și subțiri din coca, apoi se fac cerculețe mici sau opturi. Mucenicii se lasă peste noapte la uscat, pe masa presărată cu faină. Peste mucenici se presară de asemenea făină.

În dimineața de 9 martie, mucenicii se trec prin sită, pentru ca să cadă făina de pe ei, apoi se pun la fiert într-o zeamă preparată din următoarele ingrediente: apă, sare (un vârf de linguriță), coaja de la o lămâie (rasă) și zahăr.

Mucenicii se pun în apă, numai după ce aceasta a dat în clocot. E important să punem la fiert apa cu sarea. Se rade o coajă de lămâie și atunci când mucenicii încep să fiarbă se adaugă zahărul. Ne putem da seama ca mucenicii sunt fierți, atunci când aceștia se ridică la suprafață.

Se servesc cu miez de nucă și cu praf de scorțișoară.

Rețeta se gătește și se servește în 9 martie când se sărbătoresc cei 40 de mucenici.

Rețetă pentru mucenici muntenești

Ingrediente:

400 de grame de mucenici

200 de grame de nucă măcinată

200 grade zahăr

Scorțișoară măcinată după gust sau două batoane de scorțișoară

1 esență de rom

1 esență vanilie sau o păstaie de vanilie

un praf de sare

(după preferințe: coaja de la o portocală și/sau de la o lămâie)

Rețeta este de POST.

Mod de preparare:

Puneți apa (3 litri) la fiert cu scorțișoară și vanilie, adăugați mucenicii. După 10 minute, cel mult, îl luați de pe foc. Ei continuă să se gătească în lichidul fierbinte și după ce luați oala de pe aragaz. Adăugați zahăr, coaja de la lămâie și de portocală, esența de rom și puțină nucă măcinată. Amestecați. Puneți capacul și lăsați mucenicii timp de o oră.

Adăugați nucă în momentul servirii și scorțișoară.

Rețeta mucenici moldovenești

Ingrediente pentru aluat: 450 ml lapte, 125 gr zahăr, 50 ml ulei, 3 ouă, două plicuri de drojdie uscată, 2 pliculețe zahăr vanilat, 1 kg făini, o esență de vanilie, coaja de la o lămâie.

Pentru sirop, aveți nevoie de apă (300 ml), zahăr (150 gr), esență vanilie și coaja de la o portocală.

Miere și nucă măcinată sunt necesare pentru decor.

Mod de preparare

Toate ingredientele trebuie să fie la temperatura camerei, laptele trebuie să fie călduț.

Faceți maia: peste drojdia uscată puneți puțin lapte, două linguri de făină și o lăsați să crească timp de 15 minute.

Pregătiți apoi aluatul: Puneți făina, ouăle, maiaua, zahărul vanilat, coaja de la lămâie, esența de vanilie și amestecați. În timp ce amestecați, cu mixerul sau cu mâna, adăugați lapte, puțin câte puțin și frământați. La sfârșit mai frământați puțin și lăsați aluatul să crească până-și dublează volumul

Pregătiți siropul: puneți apă, zahăr, după ce apa începe să clocotească mai lăsați să fiarbă aproximativ 3 minute. Puneți esența de vanilie și coaja de portocală, pe care o scoateți după ce siropul se răcește.

Împărțiți aluatul în mai multe bucăți egale. Formați forma de mucenic în formă de opt. Și o puneți pe o tavă, pe care ați pus înainte foaia de copt. Lăsați-i să crească un sfert de oră. Cu o pensulă, îi tapetați cu ou pentru a avea o culoare frumoasă după coacere. Timp de 20 de minute îi lăsați la cuptor.

Înainte de a-i însiropa, lăsați mucenicii să se răcească. Puneți sirop cu lingura, dar nu mult.

După ce-i lăsați 10 minute, adăugați miere și nucă, după gust.

sursă: dcnews.ro

foto: pixabay.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate