Al cincilea „dom de căldură” al verii sufocă Europa, cu temperaturi de peste 40°C. Când ajunge valul de aer fierbinte în România

Al cincilea „dom de căldură” al verii sufocă Europa: Continentul traversează la mijlocul lunii august 2026 un nou episod de căldură extremă, alimentat de o zonă persistentă de presiune ridicată. Temperaturile sunt prognozate să depășească 40°C în mai multe regiuni care se confruntă cu valori mult peste normalul perioadei.

În România, efectul „domului de căldură” va ajunge mai târziu decât în vestul Europei.

Potrivit prognozei ANM actualizate la 13 august 2026, țara nu intră imediat sub nucleul cel mai fierbinte, dar temperaturile vor crește treptat, mai ales în vest.

România se află la marginea estică a acestui episod. Vestul țării, Banat, Crișana și Câmpia de Vest, va resimți primul și cel mai puternic avansul valului de căldură.

Publicitate

Ulterior, temperaturile ridicate se vor extinde spre sud. Nu apar însă, în prognoza oficială actuală, valori de 40–44°C precum cele estimate pentru Franța și Spania.

Al cincilea „dom de căldură” al verii sufocă Europa

Publicația Severe Weather Europe descrie fenomenul drept al cincilea „dom de căldură” important al verii.

Potrivit analizei meteorologice realizate de specialiștii publicației, masa de aer foarte cald se concentrează inițial asupra vestului continentului, apoi se deplasează treptat către Germania, zona Alpilor, Polonia, Cehia și nordul Balcanilor.

Prognoza este susținută parțial de avertizările serviciilor meteorologice naționale.

Pentru 13 august, Météo-France a plasat 80 de departamente sub cod portocaliu de caniculă, iar Met Office a emis o avertizare portocalie de căldură extremă pentru zone întinse din Regatul Unit.

Ce este un „dom de căldură”

Expresia „dom de căldură” nu desemnează o cupolă fizică, ci o configurație atmosferică persistentă.

O zonă extinsă de presiune ridicată se menține deasupra unei regiuni și favorizează coborârea aerului din straturile superioare ale atmosferei. Pe măsură ce coboară, aerul se comprimă și se încălzește.

Sistemul blochează sau deviază fronturile mai reci, limitează formarea norilor și permite suprafeței terestre să se încălzească repetat sub radiația solară.

Atunci când această configurație rămâne aproape staționară mai multe zile, temperaturile cresc progresiv, iar nopțile pot deveni insuficient de răcoroase pentru ca organismul uman și clădirile să se refacă după căldura zilei.

În actualul episod, Severe Weather Europe indică o dorsală anticiclonică puternică deasupra vestului și centrului continentului.

Temperaturile ar urma să fie în unele regiuni cu aproximativ 12–16°C peste mediile climatologice de la mijlocul lunii august.

Franța, în centrul valului de căldură

Franța este una dintre țările cele mai afectate. Analiza Severe Weather Europe estima maxime de 40–43°C, local, în vestul, centrul și sud-vestul țării.

Prognoza oficială Météo-France pentru 13 august este ceva mai moderată pentru numeroase orașe, dar confirmă amploarea caniculei: 80 de departamente se află sub avertizare portocalie.

Serviciul meteorologic francez anticipa, între altele, aproximativ 38°C la Paris și Rennes și 39°C la Lyon, Nantes și Bordeaux.

Minimele nocturne puteau rămâne ridicate, în jurul valorii de 23–25°C în mai multe orașe, iar la Nisa erau indicate 28°C.

Diferența dintre maximele de 42–43°C prezentate de Severe Weather Europe și valorile oficiale pentru anumite orașe nu reprezintă neapărat o contradicție: primele sunt proiecții pentru punctele cele mai fierbinți ale unor regiuni extinse, în timp ce buletinele naționale oferă prognoze locale și sunt actualizate mai frecvent.

Recordurile sau valorile maxime reale pot fi confirmate numai după validarea observațiilor.

Până la 44°C în Spania și aproape 40°C în Portugalia

Peninsula Iberică rămâne expusă unor temperaturi extreme. Severe Weather Europe estimează maxime de 42–44°C în văile predispuse la arșiță din sudul și centrul Spaniei, precum și valori de peste 40°C în Valea Ebrului.

Pentru sudul și centrul Portugaliei sunt prognozate aproximativ 37–40°C.

Aceste cifre provin din prognoze și nu trebuie prezentate drept temperaturi deja înregistrate. Valorile efective depind de poziția nucleului de aer fierbinte, nebulozitate, vânt și condițiile locale.

AEMET, agenția meteorologică spaniolă, indică pentru intervalul august–octombrie 2026 o probabilitate foarte ridicată ca temperatura medie să se situeze în categoria caldă pe întreg teritoriul Spaniei.

Valul de căldură s-a extins neobișnuit de mult către nord. Severe Weather Europe anticipa pentru Anglia maxime de 36–39°C în cele mai afectate zone, cu temperaturi de peste 30°C și în interiorul Țării Galilor. În Irlanda erau posibile valori apropiate de 30°C.

Met Office a emis pentru 13 august o avertizare portocalie de căldură extremă, valabilă până la sfârșitul zilei, precizând că temperaturile foarte ridicate pot produce efecte semnificative.

Prognoza oficială indica maxime de aproximativ 37°C în unele locuri, ușor sub limita superioară a scenariului prezentat de Severe Weather Europe.

După vârful episodului, aerul maritim dinspre Atlantic ar urma să aducă o răcire în Irlanda, Regatul Unit și, ulterior, în Franța și Peninsula Iberică.

Canicula se deplasează spre Germania și Europa Centrală

Pe măsură ce dorsala de presiune ridicată se alungește către est, temperaturile cele mai anormale sunt prognozate să se mute spre Benelux și Germania.

Severe Weather Europe estimează pentru Belgia, Luxemburg, sudul Țărilor de Jos și vestul Germaniei maxime de 36–40°C.

În weekend, căldura ar urma să cuprindă o parte mai mare a Germaniei și să se extindă către vestul Poloniei, Cehia, regiunea Alpilor, Danemarca și sudul Scandinaviei.

Italia și nordul Peninsulei Balcanice rămân, de asemenea, expuse temperaturilor ridicate.

Traiectoria și intensitatea exactă se pot modifica pe măsură ce depresiunea atlantică înaintează spre continent.

Prognozele pe mai multe zile descriu un scenariu probabil, nu o certitudine pentru fiecare localitate.

De ce sunt periculoase nopțile foarte calde

Pericolul nu este determinat doar de maximele din timpul zilei. Temperaturile nocturne ridicate împiedică răcirea locuințelor și reduc capacitatea organismului de a se recupera.

Riscul este mai mare pentru vârstnici, copii mici, persoane cu boli cardiovasculare sau respiratorii, gravide și oameni care iau anumite medicamente.

Lucrătorii din construcții, agricultură și alte domenii desfășurate în aer liber sunt expuși suplimentar, mai ales în intervalele de maximă încălzire.

Umiditatea ridicată agravează stresul termic deoarece transpirația se evaporă mai greu, iar corpul își pierde eficiența de răcire.

Simptome precum amețeala, durerea de cap, greața, slăbiciunea, confuzia sau pielea foarte fierbinte trebuie tratate cu seriozitate.

Confuzia, pierderea stării de conștiență și temperatura corporală extrem de ridicată pot indica insolație și necesită ajutor medical de urgență.

Seceta și incendiile amplifică impactul

Căldura prelungită usucă vegetația și poate crește pericolul incendiilor de vegetație. Météo-France avertiza deja asupra unui risc ridicat de incendii în sudul și nord-vestul țării.

Solurile uscate și resursele de apă aflate sub presiune pot amplifica efectele asupra agriculturii, transporturilor, producției de energie și sănătății publice.

În zonele urbane, asfaltul, betonul și suprafețele închise la culoare acumulează căldură în timpul zilei și o eliberează lent noaptea. Acest efect de „insulă de căldură” poate face ca marile orașe să rămână mai calde decât localitățile rurale învecinate.

Când este așteptată răcirea

Conform scenariului descris de Severe Weather Europe, răcirea începe dinspre Atlantic și se propagă treptat de la vest la est.

Irlanda, Regatul Unit, vestul Franței și Peninsula Iberică ar trebui să resimtă primele o scădere a temperaturilor, în timp ce căldura se menține sau se intensifică temporar în Germania și Europa Centrală.

Momentul exact al răcirii poate varia de la o regiune la alta și depinde de evoluția sistemului depresionar atlantic.

Pentru decizii locale trebuie urmărite buletinele și avertizările emise de serviciul meteorologic național, care au prioritate față de hărțile generale ale modelelor.