Alegeri anticipate în România: AEP propune noi reguli. Termene mai scurte și mai puține semnături pentru candidați

Alegerile parlamentare anticipate ar urma să fie organizate după reguli speciale, cu termene electorale mai scurte și un număr redus la jumătate de semnături necesare pentru candidaturi. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a pus în transparență decizională un proiect de lege care stabilește procedurile ce ar trebui aplicate în cazul dizolvării Parlamentului. Campania electorală ar rămâne de 30 de zile, iar alegerile ar trebui organizate în termenul de maximum trei luni prevăzut de Constituție.

AEP precizează că demersul este unul tehnic și instituțional, destinat creării unui cadru legal care să poată fi utilizat dacă Parlamentul va fi dizolvat și vor trebui organizate alegeri anticipate.

Observațiile și propunerile asupra proiectului pot fi transmise AEP până la 8 octombrie 2026.

Alegeri anticipate: Guvernul ar avea cinci zile pentru primele decizii

Potrivit proiectului prezentat de AEP, după dizolvarea Parlamentului, Guvernul ar trebui să adopte într-un termen de cel mult cinci zile hotărârile necesare organizării scrutinului.

Publicitate

Acestea ar urma să stabilească data alegerilor, calendarul operațiunilor electorale, cheltuielile necesare și măsurile tehnico-organizatorice.

Deciziile ar fi luate la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Afacerilor Interne.

Data alegerilor ar urma să fie adusă la cunoștința publicului cu cel puțin 75 de zile înainte de ziua votării.

Constituția: alegerile trebuie organizate în maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului

Necesitatea unor termene speciale rezultă din limita stabilită de Constituție.

Articolul 63 alin. (2) prevede că alegerile pentru Camera Deputaților și Senat se desfășoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

Curtea Constituțională a confirmat în jurisprudența sa că alegerile parlamentare anticipate trebuie organizate în intervalul de maximum trei luni de la dizolvarea Parlamentului.

AEP susține că actualele termene din legislația electorală nu sunt adaptate suficient acestui calendar foarte scurt.

Instituția estimase încă din iulie că, pentru respectarea limitei constituționale, anumite termene procedurale trebuie reduse cu cel puțin 15-20 de zile.

Cum poate fi dizolvat Parlamentul

OConstituția stabilește condiții precise pentru dizolvarea Parlamentului.

Potrivit articolului 89, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an.

Constituția stabilește și situațiile în care dizolvarea nu poate avea loc, între care ultimele șase luni ale mandatului Președintelui României și perioadele în care sunt instituite anumite stări excepționale.

Mai puține semnături pentru candidați la alegerile anticipate

Una dintre modificările importante propuse de AEP privește candidaturile.

Numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor ar urma să fie redus la jumătate în cazul alegerilor anticipate.

Argumentul AEP este că formațiunile politice și candidații ar avea la dispoziție un timp considerabil mai scurt pentru strângerea semnăturilor decât în cazul alegerilor parlamentare organizate la termen.

Măsura urmărește, potrivit Autorității, ca durata redusă a procedurilor pentru anticipatele parlamentare să nu îngreuneze accesul la competiția electorală.

Campania electorală rămâne de 30 de zile

Campania electorală ar rămâne la durata de 30 de zile, astfel încât competitorii electorali să aibă la dispoziție același interval pentru prezentarea programelor, iar alegătorii pentru informarea asupra ofertelor electorale.

Pentru încadrarea întregului proces în termenul constituțional de maximum trei luni, proiectul propune în schimb scurtarea unei părți dintre etapele intermediare.

Ce termene electorale ar putea fi reduse la jumătate

O parte dintre termenele procedurale intermediare ar urma să fie reduse la jumătate.

Nu toate termenele vor fi însă scurtate.

AEP propune păstrarea termenelor considerate esențiale pentru garanțiile procesului electoral. Printre acestea se numără cele referitoare la depunerea candidaturilor și semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinele de vot, solicitarea timpilor de antenă și desemnarea președinților birourilor electorale.

Ar urma să rămână neschimbate și termenele pentru aducerea la cunoștință publică a delimitării și numerotării secțiilor de votare și pentru tipărirea listelor electorale permanente.

De asemenea, nu ar fi modificate termenele foarte scurte, de 24 de ore și două zile, și nici termenele aplicabile după încheierea votării.

Contestațiile și numărarea voturilor nu ar fi accelerate

O altă garanție menținută în proiect privește etapa de după închiderea urnelor.

Căile de atac, numărarea voturilor, centralizarea acestora și stabilirea rezultatelor ar urma să se desfășoare în aceleași condiții ca la alegerile parlamentare obișnuite.

Reducerea termenelor ar urma să se concentreze asupra etapelor administrative care preced scrutinul.

Votul în străinătate: înscrierile ar începe în a treia zi după dizolvarea Parlamentului

Proiectul conține reguli speciale și pentru românii din străinătate.

Înregistrarea alegătorilor pentru votul la secțiile de votare din străinătate și pentru votul prin corespondență ar urma să înceapă în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului.

Termenul este stabilit atât de devreme tocmai pentru că întreaga procedură trebuie finalizată într-un interval de cel mult trei luni.

Vot prin corespondență: termen până cu 45 de zile înaintea scrutinului

Înregistrarea pentru votul prin corespondență ar urma să se încheie cu 45 de zile înainte de data alegerilor.

Potrivit AEP, intervalul este necesar pentru pregătirea, expedierea și returnarea documentelor electorale.

Datele rezultate din înscrierea alegătorilor din diaspora sunt importante și pentru stabilirea necesarului de secții de votare din străinătate.

AEP a atras atenția încă din vară asupra dificultăților logistice pe care le-ar presupune organizarea unor alegeri anticipate, în special în ceea ce privește secțiile din afara țării.

De ce vrea AEP modificarea legii înaintea unor eventuale alegeri anticipate

AEP susține că schimbările legislative ar trebui adoptate înaintea oricărei decizii privind organizarea unui scrutin anticipat.

Instituția invocă inclusiv jurisprudența Curții Constituționale din 2020, când au fost analizate modificări legislative adoptate tocmai în perspectiva unor posibile alegeri parlamentare anticipate.

În februarie 2020, Guvernul adoptase OUG nr. 26/2020, care introducea reguli speciale pentru anticipate. Actul prevedea, între altele, stabilirea de către Guvern, în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, a datei votării și calendarului electoral.

AEP invocă acum necesitatea respectării principiului stabilității legislației electorale și faptul că sistemul electoral trebuie reglementat prin lege organică adoptată de Parlament.

AEP: proiectul nu înseamnă că vor fi organizate alegeri anticipate

Autoritatea Electorală Permanentă subliniază că elaborarea proiectului nu este legată de oportunitatea politică sau de momentul organizării unor eventuale alegeri anticipate.

Rolul declarat al instituției este pregătirea cadrului juridic necesar pentru situația în care mecanismul constituțional al dizolvării Parlamentului ar fi declanșat.

Prin urmare, punerea proiectului în transparență nu reprezintă declanșarea procedurii pentru alegeri anticipate.

Este o propunere de modificare a legislației electorale care trebuie să parcurgă etapele necesare pentru a deveni lege.