Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Alegeri prezidențiale 2019: VINERI începe campania pentru al doilea tur de scrutin. Detalii despre vot în țară și străinătate

Publicat

Autoritatea Electorală Permanentă anunță că vineri, 15 noiembrie, de la ora 00:00, începe campania electorală pentru turul al doilea al alegerilor pentru Președintele României din data de 24 noiembrie 2019. Reamintim că au rămas în cursă doi candidați: Klaus Iohannis – PNL și Viorica Dăncilă, din partea PSD.

Campania se încheie sâmbătă, 23 noiembrie 2019, ora 7:00.

Potrivit legii, al doilea tur de scrutin are loc în aceleași secții de votare și circumscripții electorale, sub conducerea operațiunilor electorale de către aceleași birouri electorale și pe baza acelorași liste de alegători de la primul tur.

Cei peste 300.000 de locuitori din județul Alba sunt așteptați din nou, în 24 noiembrie, la vot, pentru a alege președintele României. În județ sunt organizate 439 de secții de votare.

Vezi și Alegeri prezidențiale 2019: HARTA secțiilor de votare din Alba Iulia. Locațiile în care sunt așteptați cetățenii

VOT în țară

În țară, au fot organizate 18.748 de secții de votare, iar lista acestora poate fi consultată pe site-ul www.roaep.ro la secțiunea Management Electoral/Geografie electorală/Registrul secțiilor devotare. Alegătorii pot afla la ce secție de votare sunt arondați accesând www.registrulelectoral.ro

Votarea în țară are loc duminică, 24 noiembrie 2019, între orele 7:00 și 21:00, cu posibilitatea de prelungire până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora 21:00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare.

CINE poate vota?

Pot vota cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv.

NU AU DREPT DE VOT: debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

ACTE necesare

Alegătorii din țară votează cu un act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar.

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic și paşaportul simplu temporar pot fi folosite doar de cetățenii români cu domiciliul în străinătate care votează în România.

UNDE se poate vota?

În țară, cetățenii votează la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa, iar, în cazul în care se află în altă unitate administrativ-teritorială, pot vota la orice secţie de votare din cadrul acesteia.

Vedeți AICI  secția de vot la care sunteți arondați.

Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, din ţară, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua votării, însoţită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puţin doi membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot şi timbre autocolante necesare pentru a se efectua votarea.

VOT în străinătate

La secțiile de votare din străinătate, se votează pe durata a trei zile, conform următorului program:

vineri, 22 noiembrie 2019, între orele 12:00 – 21:00;

sâmbătă, 23 noiembrie 2019, între orele 7:00 -21:00;

duminică, 24 noiembrie 2019, între orele 7 :00-21.00.

În toate cele trei zile, există posibilitatea de prelungire a votării până cel mai târziu la ora 23:59 pentru alegătorii care se află la sediul secției de votare la ora 21:00, precum și pentru cei care se află la rând în afara sediului secției de votare.

Potrivit legii, pot vota la secțiile de votare din străinătate cetățenii români care în ziua alegerilor se află în străinătate, indiferent de motivul prezenței acestora pe teritoriul altei țări – domiciliați, rezidenți sau turiști.

Actele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Lista secțiilor de votare din străinătate poate fi consultată pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, AICI.

VOT prin corespondență

Alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate care au primit plicul pentru votul prin corespondență trebuie să se asigure, înainte dea lipi autocolantul pe candidatul preferat, că acesta a intrat în turul al doilea. În cazul în care autocolantul este aplicat pe un candidat care nu a intrat în turul al doilea, votul este anulat.

Plicurile cu opțiunile pentru turul ala doilea trebuie expediate astfel încât să ajungă la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondență până cel mai târziu în data de 21noiembrie 2019. Cei ale căror plicuri nu ajung până la termenul menționat vor fi notificați și îndrumați să se îndrepte spre cea mai apropiată secție de votare.

CUM se votează?

În ziua votului, la secția la care sunt arondați, alegătorii trebuie să prezinte actul de identitate operatorului de calculator al secției de votare. După scanarea actului de identitatea și validare, alegătorii vor merge la masa la care sunt membrii biroului electoral. După semnarea sau înscrierea și semnarea pe lista electorală, alegătorii primesc un buletin de vot și o ștampilă.

Înainte de a intra în cabina de vot, asiguraţi-vă că pe spatele buletinului de vot este aplicată ștampila de control a secției de votare. Dacă aceasta lipsește, votul va fi declarat nul.

Pe buletinul de vot, ştampila cu menţiunea „VOTAT” se aplică pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit. După aplicarea ștampilei, buletinul de vot se îndoaie, astfel încât pagina goală care poartă ştampila de control a secției de votare să rămână în afară. Buletinul se introduce apoi în urnă.

Îndoirea greşită a buletinului de vot NU atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

Dacă aplicarea ștampilei se face în mod greșit, se poate solicita un nou buletin de vot, doar în cazul în care nu a fost introdus în urnă. Primul buletin va fi anulat.

După restituirea ștampilei, alegătorii își vor primi înapoi actul de identitate, pe care trebuie să fie aplicată ştampila cu menţiunea “VOTAT” sau un timbru autocolant.

Voturi nule

Se consideră vot nul, orice buletin de vot care are:

Mai multe ștampile „Votat” pe buletinul de vot

Aplicarea ștampilei în afara chenarului candidatului ales

Deteriorarea buletinului de vot

Vot corect

Aplicarea ștampilei „Votat” într-un singur chenar, reprezentativ candidatului ales

Plasarea corectă a buletinului de vot în urna colectoare.

Operațiunile privind numărarea voturilor, inclusiv ale celor prin corespondență, sunt înregistrate video și audio și se desfășoară în deplină transparență, în prezența tuturor membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare și a persoanelor acreditate.

Persoanele acreditate să asiste la efectuarea operațiunilor electorale la primul tur de scrutin sunt de drept acreditate să asiste la efectuarea acestor operațiuni și la al doilea tur de scrutin.

INFRACȚIUNI – COD PENAL

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale (ART. 385)

(1) Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Coruperea alegătorilor (ART. 386)

(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.

Frauda la vot (ART. 387)

 

(1) Fapta persoanei care votează:

a) fără a avea acest drept;

b) de două sau mai multe ori;

c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Frauda la votul electronic (ART. 388)

Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Violarea confidenţialităţii votului (ART. 389)

(1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă.

(2) Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Nerespectarea regimului urnei de vot (ART. 390)

(1) Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (ART. 391)

(1) Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

(3) Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(4) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Sancţionarea tentativei (ART. 393)

Tentativa la infracţiunile prevăzute în art. 385 şi art. 387-391 se pedepseşte.

CONTRAVENȚII

Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prevede că sunt considerate contravenții, următoarele (dacă nu îndeplinesc condițiile unei infracțiuni):

– nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (12) privind comercializarea și consumul băuturilor alcoolice (în ziua votării, între orele 7.00 și 21.00 sunt interzise comercializarea și consumul de băuturi alcoolice în spațiul de protecție al secției de votare)

– înscrierea cu bună știință a unui alegător în mai multe liste electorale permanente, înscrierea în listele electorale sau listele electorale suplimentare a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot;

– folosirea de către un candidat a semnului electoral înregistrat la Biroul Electoral Central de către un alt candidat;

– tipărirea fără drept de buletine de vot, în vederea utilizării acestora în ziua alegerii;

– refuzul de a permite accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare, cu excepția cazurilor în care președintele biroului electoral al secției de votare limitează accesul persoanelor acreditate în localul secției de votare datorită mărimii acestuia;

– refuzul de a primi și înregistra o întâmpinare, contestație sau orice altă cerere, formulată în scris;

– refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în împrejurimi;

– înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista electorală sau lista electorale suplimentare în care este înscris pentru primirea buletinului de vot și a ștampilei cu mențiunea «VOTAT»;

– nerespectarea dispozițiilor legale privind prezența altor persoane în cabina de vot;

– neaplicarea pe actul de identitate a ștampilei cu mențiunea “VOTAT” sau a timbrului autocolant, după caz, precum și reținerea actului de identitate, fără motive întemeiate, de către membrii biroului electoral al secției de votare;

– nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. e) privind citirea cu voce tare a opțiunii exprimate pe buletinul de vot; întocmirea de către birourile electorale ale secțiilor de votare a proceselor-verbale, cu încălcarea dispozițiilor prezentei legi;

– continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia, precum și sfătuirea în ziua votării a alegătorilor la sediul secțiilor de votare să voteze sau să nu voteze un anumit candidat;

– purtarea pe durata votării de către membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, persoanele însărcinate cu paza, persoanele acreditate sau de către operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice sau ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale de ecusoane, insigne ori alte însemne de propagandă electorală;

– încălcarea de către membrii birourilor electorale a obligației de a participa la activitatea acestor birouri;

– refuzul președintelui biroului electoral sau al locțiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptățite potrivit prevederilor prezentei legi;

– încălcarea condițiilor de acreditare de către persoanele acreditate potrivit art. 47 și operatorii de sondaj ai institutelor de sondare a opiniei publice, ai societăților comerciale ori ai organizațiilor neguvernamentale care au fost acreditate de Biroul Electoral Central prin decizie;

– nerespectarea dispozițiilor art. 10-12 privind delimitarea, numerotarea și stabilirea secțiilor de votare;

– nerespectarea dispozițiilor art. 43 alin. (4) – La plecare, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sigilează intrarea în localul de vot prin aplicarea ştampilei de control pe o bandă de hârtie. Este interzisă părăsirea localului de vot cu ştampila de control, ştampile cu menţiunea „VOTAT”, buletine de vot sau liste electorale.

– nerespectarea dispozițiilor art. 48 alin. (1) lit. c) – După închiderea sălii unde se votează, preşedintele, în prezenţa membrilor biroului electoral, stabileşte numărul alegătorilor înscrişi în lista electorală permanentă; este interzis, sub sancţiunea legii, ca pe aceste documente să existe ştersături, modificări sau completări; rezultatul numărării se va înscrie la pct. a) din procesul-verbal.

Contravențiile se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, în funcție de categorii.

Constatarea contravențiilor se fac de către:

– ofițerii, agenții și subofițerii din cadrul Poliției Române, Poliției de Frontieră Română și Jandarmeriei Române, precum și polițiștii locali /președintele biroului electoral județean, biroului electoral al sectorului municipiului București sau al biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate / președintele Biroului Electoral Central / președintele biroului electoral, în cazul săvârșirii contravențiilor de către membrii acestuia, ori președintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârșirii contravențiilor de către președinții birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locțiitorii acestora / împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente.

Care este rolul Președintelui României?

Președintele reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. El veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Care sunt atribuțiile Președintelui României?

Atribuții în raport cu Guvernul

Desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament;

În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului;

Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită;

Poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii;

Prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

Atribuții în raport cu Parlamentul

Adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii;

După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură;

După consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la problemele de interes naţional;

Promulgă legile adoptate de Parlament.

Atribuții în domeniul politicii externe

Încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi le supune spre ratificare Parlamentului;

La propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;

Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.

Atribuții în domeniul apărării

Este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării

Poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare

În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

Alte atribuții

Conferă decorații și titluri de onoare;

Acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;

Numește în funcții publice, în condițiile prevăzute de lege;

Acordă grațierea individuală.

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







Dacă ți-a plăcut articolul:


ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.


Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate



Parteneri: Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro. Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax