Ministrul Economiei a vorbit despre posibilitatea deschiderii restaurantelor în viitorul apropiat. Virgil Popescu spune că nu este optimist în această privință, deoarece evoluția cazurilor de infectare este una îngrijorătoare.

„Nu are logică să deschidem restaurantele în interior, în condițiile în care nu se respectă regulile în exterior, unde riscul de transmitere e mai greu de făcut”, a spus ministrul, la Digi24.ro.

Declarații Virgil Popescu:

Voi susține prelungirea stării de alertă. Evoluția cazurilor nu îmi arată o scădere în așa fel încât să zicem că ne ducem spre un număr cu două cifre a cazurilor de infectare.

Sper ca proprietarii de terase să înțeleagă necesitatea de a respecta pe teritoriul afacerii lor măsurile impuse de noi.

Sunt convins că orice patron de terasă care vrea să își mențină businessul și vrea să aibă afacerea în continuare mergând, dacă impune aceste măsuri clienților care îi calcă pragul, atunci oamenii vor respecta aceste reguli.

Deputații au aprobat marți un proiect de lege pentru extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare.

Astfel, persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în Zlatna vor putea beneficia de pensionarea anticipată cu doi ani, fără a suporta penalitățile aferente. 

Sunt vizate, de asemenea, mai multe localități din Valea Jiului, respectiv Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoasa și Uricani

Proiectul de Lege pentru modificarea art.65 alin.(5) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost adoptat în ședința din 14 iulie cu 279 de voturi pentru și 20 de abțineri.

„Locuitorii din această zonă au trăit într-un mediu nociv, care le scurtează semnificativ speranța de viață, inhalând substanțe nocive provenite de la exploatările miniere din Valea Jiului. Menționăm că, potrivit datelor statistice ale INS pentru anul 2017, speranța de viață în Hunedoara era sub 75 de ani, cu 1 an mai mică decât media la nivel național”, se precizează în expunerea de motive.

Astfel, potrivit proiectului de lege „persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu sau de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, a pulberilor metalice și/sau de cocs metalurgic, precum și a emisiilor de amoniac și derivate, respectiv localitățile Baia Mare, Copșa Mică, Zlatna, Târgu Mureș, Drobeta-Turnu-Severin, Târnăveni, Slatina, Turnu Măgurele, Râmnicu Vâlcea, Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoas și Uricani, pe o rază de 8 km în jurul acestor localități, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare”.

În această perioadă se fac înscrieri la Școala Postliceală Sanitară din Alba Iulia, pentru anul școlar 2020-2021. Cei care doresc să obțină calificarea de asistent medical generalist și să aibă opțiunea de a se angaja, la finalul celor trei ani de studii, pe posturi din unități medicale din județ și din țară, se pot adresa unității de învățământ.

Potrivit directorului școlii, unitatea are singura clasă de profil din județ, cu finanțare de la bugetul de stat, cu 28 de locuri. Pentru anul școlar următor, mai este disponibilă o clasă, tot cu 28 de locuri, cu taxă.

Înscrierile se fac la sediul Școlii Postliceale Sanitare din Alba Iulia, strada Tudor Vladimirescu nr. 39, corp G, în zilele de marți și joi, orele 16.00-18.00, până în 28 august.

Dosarul de înscriere trebuie să cuprindă următoarele documente:

• copii după actele de absolvire a studiilor, foaie matricolă;
• certificat de naștere (în copie) și certificat de căsătorie, în copie (dacă este cazul);
• copie carte de identitate sau buletin de identitate
• adeverința medicală din care rezultă că solicitantul este apt(ă) pentru înscrierea în învățământ;
• dosar plic.

Informații suplimentare, la telefon 0258.812.836, marțea și joia, între orele 16.00-18.00.

Potrivit reprezentanților școlii, dacă numărul candidaților înscriși depășește numărul de 28 de locuri bugetate, se va organiza o procedură de selecție, ce va fi stabilită și comunicată în timp util.

Sursa citată a precizat că peste 85% dintre posturile de asistenți medicali scoase la concurs până acum în unitățile sanitare din județ au fost ocupate de absolvenți ai Școlii Postliceale Sanitare Alba Iulia.

Școala a fost înființată în anul 1990 și acreditată încă de la înființare. Este prima și cea mai veche școală postliceală sanitară din județ, cu o tradiție de 30 ani.

În România, primele mărci poștale au apărut în 1858, iar patrimoniul clasic al filateliei românești cuprinde timbre din perioada 1858 – 1872.

Mărcile CAP DE BOUR au fost primele mărci poștale gumate din sud-estul Europei. La gumare a fost utilizata „gummi arabicum” aplicata manual.

În Grecia, primele mărci poștale au apărut în anul 1861, în Turcia în 1863, în Serbia în 1866 și în Bulgaria în 1879.

Prima emisiune de mărci poștale românești intitulată Cap de bour a fost tipărită la 15 iulie 1858 și a intrat în circulație la 22 iulie 1858 la biroul poștal din Iași și la 8 august 1858 la celelalte birouri poștale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă.

Emisiunea a fost tipărită la Iași la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride.

A fost creat după model austriac și au fost folosite matrițe de oțel pentru tipărirea sa. Marca poștală a constituit o mare revoluție în sistemul de comunicare organizat, poștal, dar și o mișcare politică împotriva suzeranității otomane, care nu agrea, în Țările Române, niciun fel de autonomie instituțională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul.

Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda «porto scrisori» scrisă cu litere chirilice și valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poștale.

Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale.

Prima serie de mărci poștale din spațiul românesc era formată din patru valori: 27, 54, 81 și 108 parale.

Tirajul a fost mic: 6.016 la marca de 27 de parale (din care s-au vândut 3.691 exemplare), 10.016 la cea de 54 de parale (din care s-au vândut 4.772 exemplare), 2.016 la 81 de parale (din care s-au vândut 709 exemplare) și 6.016 la 108 parale (din care s-au vândut 2.574 exemplare).

Imprimarea timbrelor s-a făcut pe coli de 32 de mărci poștale în patru rânduri a câte opt bucăți.Erau astfel dispunse încât la mijlocul fiecărei coli se formau opt perechi de tête-bêche.

Hârtia era specială, de proveniență străină, având grosimea, structura și culoarea diferită.

Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun care era aplicată manual în straturi inegale și neuniforme.

În Moldova, Nicolae Vogoride a fost înlocuit cu „triumviratul“ I. A. Cantacuzino, Vasile Sturdza și Anastasie Panu.

Odată cu introducerea a tarifului poștal unic, a fost întreruptă circulația acestei prime serii de timbre și la 1 noiembrie 1858 a fost pusă în circulație emisiunea a doua „Cap de bour” cu trei valori: 5 parale, 40 de parale și 80 de parale.

Această serie de mărci poștale are astăzi o valoare filatelică mai mică. Timbrul reproducea semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în șase colțuri în loc de cinci, legenda «PORTO GAZETEI» sau «PORTO SCRISOREI», iar valoarea nominală a timbrului era scrisă cu latine, alfabetul chirilic folosindu-se numai la scrierea cuvântului „PAR”.