Altă întrebare, n-avem! De ce tac „struții” din fruntea partidelor din Alba, în legătură cu protestele?

Cu regret vă informăm că aproape nici un politician din Alba nu este interesat de cel mai mare marș de protest din ultimii ani, desfășurat la Alba Iulia. Mii de oameni au ieșit în stradă, au inundat ulițele orașului și și-au strigat nemulțumirea pe la geamurile lor. Cu toate acestea, nici o reacție! Nici o organizație locală de partid n-a reușit să emane o idee, un comunicat de presă, o declarație publică… în condițiile în care este totuși vorba despre o mișcare de stradă masivă care se desfășoară în viața publică a comunității.

Nici un biceps n-a tresărit pe tentaculele fleșcăite ale acestor partide, semn al unei înțelegeri rudimentare a ideii de comunitate, dar totodată și unul al înțelegerii perfecte a noțiunii de gașcă.

”PSD, ciuma roșie!” – nici un pic de indignare? Niște priviri social-democrate au scanat, pe sub perdele, mulțimea adunată în intersecția de lângă sediul PSD: n-au apucat, săracii, să stingă la timp lumina. Declarații? Despre ce? Despre miting?  Care miting? Fii serios! Despre poziționare legată de acțiunile guvernului? Nici atât! Ce, ești nebun? Să ne dea afară? Mulțimea trece, pietroaiele rămân. Nu ești de acord cu manifestația? Bine, spune-o public! Poate votanții tăi chiar așteaptă asta. Poate chiar ai argumente valabile pentru ei. În loc de asta, ”lasă, că vă servim peste patru ani cu alte povești despre salarii, pensii și mândria de a fi român!” Apropo, sunteți mândri?

”Orice culoare, aceeași duhoare!” Oare interesează pe cineva de la PNL ce au dorit să spună autorii sloganului de mai sus, strigat în zona primăriei? Organizația liberală, ”obosită” de campania electorală și uzată de proceduri interne comode, n-a reușit să reacționeze. Cu două excepții: deputatul Florin Roman care a protestat în Parlament și viceprimarul Gabriel Pleșa, care a străbătut orașul în mulțime. Onorabile PNL Alba, ai fost și rămâi pe lângă subiect, ca și când peste 4.000 de oameni n-ar fi manifestat în orașul tău pentru un abuz care ar fi trebuit să te scoată pe tine primul în stradă, partidule de opoziție (care ești)! Sau poate operațiunea la ceas de seară a Guvernului îți servește și ție, așa că mai bine taci? Oricum, să nu uiți să-ți răsfoiești materialele electorale în care ai băgat, pe lângă alte banalități, și promisiunea cu ”voi susține lupta împotriva corupției cu toate puterile”.

Ca să clarificăm lucrurile: nimeni nu dorește implicarea partidelor în manifestațiile publice ale acestor zile, dar chiar să treacă pe trotuarul celălalt când apare vuvuzeaua și fluiericea… Nu, nu este vorba despre a fi sau nu de acord cu o acțiune publică, ci de a se comporta ca lideri ai comunității lor. O comunitate care are în mod sigur o problemă, din moment ce e nevoită să trimit 4.000 de oameni în stradă.

Până la urmă, fie că este vorba despre ”sindromul struțului”, fie că este vorba despre lipsa reflexului și a conexiunii cu oamenii, rezultatul e același: ne dăm seama că cei care ne cer voturile nu sunt lideri adevărați, ci niște biete piese fragile care se susțin una pe cealaltă, într-un joc de ”resources monopoly” local.

Ce-i de făcut? Asta e altă întrebare!