Ambalajele alimentare cu bisfenol A, interzise în UE. Ce produse sunt vizate și de când se aplică măsura

Uniunea Europeană interzice folosirea bisfenolului A în materialele și ambalajele care intră în contact cu alimentele și băuturile. Măsura vizează reducerea expunerii consumatorilor la o substanță chimică asociată cu riscuri pentru sănătate, inclusiv efecte asupra sistemului imunitar și proprietăți de perturbator endocrin.

Regulamentul european a intrat în vigoare la 20 ianuarie 2025, însă pentru producători și comercianți au fost stabilite perioade de tranziție. Pentru multe ambalaje și articole alimentare de unică folosință sau reutilizabile, termenul general până la care pot fi introduse pe piață produsele conforme cu vechile reguli este 20 iulie 2026.

Ce este bisfenolul A

Bisfenolul A, cunoscut și ca BPA, este o substanță chimică folosită la fabricarea anumitor materiale plastice și rășini.

Publicitate

În trecut, BPA a fost utilizat în produse precum recipiente alimentare din policarbonat, sticle reutilizabile pentru băuturi, rășini epoxidice folosite la acoperirea interioară a conservelor metalice, dozatoare de apă și diverse articole de bucătărie.

Substanța poate ajunge în alimente sau băuturi atunci când materialele care conțin BPA intră în contact cu acestea.

De ce interzice UE bisfenolul A

Comisia Europeană a adoptat interdicția după reevaluarea științifică realizată de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară.

EFSA a concluzionat în 2023 că expunerea la BPA prin alimente reprezintă un risc pentru sănătate. Autoritatea a redus drastic doza zilnică tolerabilă pentru BPA, la 0,2 nanograme pe kilogram de greutate corporală pe zi, un nivel de aproximativ 20.000 de ori mai mic decât cel stabilit anterior.

EFSA a arătat că expunerea alimentară estimată pentru consumatorii cu expunere medie și ridicată depășește noua doză tolerabilă, ceea ce indică o preocupare pentru sănătate.

Riscuri pentru sănătate: sistem imunitar, hormoni și reproducere

Comisia Europeană precizează că interdicția a fost adoptată din cauza impactului potențial dăunător al BPA asupra sănătății.

EFSA a evidențiat în special posibile efecte asupra sistemului imunitar.

Agenția Europeană pentru Produse Chimice menționează că BPA este identificat ca perturbator endocrin pentru sănătatea umană și pentru mediu și că este toxic pentru reproducere.

Perturbatorii endocrini sunt substanțe care pot interfera cu sistemul hormonal. În funcție de tipul expunerii, durata acesteia și nivelul dozei, astfel de substanțe pot ridica îngrijorări privind dezvoltarea, fertilitatea, metabolismul sau alte funcții ale organismului.

În ce ambalaje și produse se putea regăsi BPA

BPA a fost folosit în special în anumite materiale plastice și rășini care intră în contact cu alimentele.

Printre produsele în care se putea regăsi se numără sticle reutilizabile pentru băuturi, recipiente alimentare din policarbonat, dozatoare de apă, caserole sau articole de bucătărie, dar și straturi de protecție aplicate pe interiorul conservelor și al dozelor metalice.

Regulamentul european nu se referă doar la ambalaje din plastic. El acoperă mai multe categorii de materiale care pot intra în contact cu alimentele, precum adezivi, cauciucuri, rășini schimbătoare de ioni, materiale plastice, cerneluri tipografice, siliconi, lacuri și acoperiri.

Ce se interzice concret

Regulamentul european interzice folosirea BPA și a sărurilor sale la fabricarea materialelor și articolelor care intră în contact cu alimentele.

De asemenea, este interzisă introducerea pe piața Uniunii Europene a materialelor și articolelor pentru contact alimentar fabricate folosind BPA, cu excepția unor aplicații limitate prevăzute de regulament.

Regulile se aplică direct în toate statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv în România.

Data de intrare în vigoare și termenele de tranziție

Regulamentul a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 31 decembrie 2024 și a intrat în vigoare în a douăzecea zi de la publicare, adică la 20 ianuarie 2025.

Pentru produsele aflate deja în circuitul economic sau fabricate conform regulilor anterioare, UE a prevăzut perioade de tranziție.

Pentru multe articole finale de unică folosință care intră în contact cu alimentele și care au fost fabricate folosind BPA, termenul până la care mai pot fi introduse pe piață este 20 iulie 2026.

Același termen, 20 iulie 2026, se aplică și pentru prima introducere pe piață a multor articole reutilizabile care intră în contact cu alimentele.

Produse care pot rămâne mai mult timp pe piață

Pentru unele categorii de ambalaje, regulamentul permite termene mai lungi de tranziție.

Anumite articole de unică folosință destinate conservării fructelor, legumelor sau produselor pescărești pot fi introduse pe piață până la 20 ianuarie 2028, dacă respectau vechile reguli la data intrării în vigoare a regulamentului.

Același termen se aplică și unor articole de unică folosință la care lacul sau stratul de acoperire fabricat cu BPA este aplicat doar pe suprafața metalică exterioară.

Pentru articolele reutilizabile folosite ca echipamente profesionale de producție alimentară, termenul de primă introducere pe piață poate ajunge tot până la 20 ianuarie 2028.

Ce se întâmplă cu conservele și produsele deja ambalate

În cazul ambalajelor de unică folosință care beneficiază de perioade de tranziție, regulamentul permite ca acestea să fie umplute cu alimente și sigilate timp de 12 luni după expirarea termenului aplicabil.

Alimentele deja ambalate în aceste condiții pot fi apoi puse pe piață până la epuizarea stocurilor.

Această regulă este prevăzută pentru a evita risipa alimentară și perturbarea lanțurilor de aprovizionare.

Biberoanele cu BPA erau deja interzise

Interdicția actuală nu este prima măsură luată de Uniunea Europeană împotriva BPA.

Utilizarea bisfenolului A în biberoanele din plastic pentru sugari a fost restricționată la nivel european încă din 2011.

Ulterior, legislația a devenit mai strictă pentru mai multe materiale care intră în contact cu alimentele, iar noul regulament extinde interdicția la o gamă mult mai largă de produse și ambalaje alimentare.

Nu toate ambalajele din plastic sunt interzise

Interdicția vizează folosirea BPA în materialele care intră în contact cu alimentele, nu toate ambalajele din plastic.

Multe ambalaje din plastic nu conțin BPA și nu intră sub incidența acestei interdicții din acest motiv.

Pentru consumatori, schimbarea înseamnă că producătorii și comercianții trebuie să elimine BPA din materialele vizate și să folosească alternative conforme cu legislația europeană.

Ce trebuie să știe consumatorii

Consumatorii nu trebuie să returneze ambalajele sau produsele cumpărate anterior.

Regulamentul vizează în principal producerea și introducerea pe piață a materialelor și articolelor care intră în contact cu alimentele.

În perioada de tranziție, unele produse fabricate conform vechilor reguli pot continua să fie comercializate, iar pentru anumite categorii se aplică termene mai lungi.

Pentru reducerea expunerii la substanțe nedorite, este recomandat ca alimentele să fie păstrate și încălzite conform instrucțiunilor de pe ambalaj, iar recipientele deteriorate sau neclare ca utilizare să nu fie folosite pentru temperaturi ridicate sau perioade lungi de depozitare.