Amenzi pe numele morților, facturi umflate și sute de mii de lei pentru IT și contabilitate. Ce a găsit Curtea de Conturi în Alba

Curtea de Conturi a descoperit nereguli în valoare totală de 40,8 milioane de lei la primării, spitale și alte instituții publice din județul Alba. Printre problemele identificate se numără lucrări plătite, dar neexecutate, servicii decontate fără justificări, salarii și sporuri acordate nelegal, taxe locale neîncasate și bunuri publice care nu figurau corect în contabilitate. Aproape 4 milioane de lei reprezintă prejudicii constatate de auditori, dintre care peste 2,2 milioane de lei au fost recuperate în timpul controalelor.

Datele apar în Raportul privind finanțele publice locale pe anul 2024, întocmit de Camera de Conturi Alba și publicat în octombrie 2026.

Documentul, care are 76 de pagini, prezintă rezultatele a 21 de misiuni de audit desfășurate în 2025. Au fost verificate administrații locale, spitale, unități de învățământ și societatea Apa CTTA Alba.

Raportul arată că unele instituții au făcut plăți fără să verifice suficient dacă lucrările sau serviciile au fost realizate, iar în alte cazuri au fost identificate probleme de evidență contabilă și de administrare a patrimoniului.

Publicitate

Ce înseamnă cele 40,8 milioane de lei constatate de Curtea de Conturi

Suma totală a neregulilor nu reprezintă integral bani pierduți din bugetele publice. Auditorii au identificat trei categorii distincte de probleme:

Prejudiciile sunt legate de plăți sau operațiuni care au produs pierderi financiare, potrivit constatărilor auditorilor.

Veniturile suplimentare reprezintă bani pe care instituțiile ar fi trebuit să îi stabilească și să îi încaseze, de exemplu din taxe și impozite locale.

Abaterile financiar-contabile sunt, în principal, erori în modul în care au fost înregistrate bunurile, creanțele sau alte operațiuni în contabilitate.

Din totalul prejudiciilor de aproape 4 milioane de lei, instituțiile au recuperat 2,2 de milioane de lei în timpul controalelor. Totodată, au fost corectate erori contabile însumând 36 de milioane de lei.

Lucrări plătite, dar neexecutate. Nereguli la investiții din mai multe localități

Una dintre problemele importante identificate de Curtea de Conturi privește modul în care au fost verificate și plătite lucrările de construcții și modernizare.

Auditorii au descoperit situații în care instituțiile au achitat lucrări care nu fuseseră executate integral sau în care cantitățile de materiale și lucrări înscrise în documentele de plată erau mai mari decât cele constatate pe teren.

În cadrul cheltuielilor de capital, au fost identificate lucrări neexecutate sau decontate în cantități mai mari decât cele realizate, în valoare totală de 508.000 de lei.

Astfel de probleme au fost constatate la instituții din Aiud, Abrud, Blaj, Teiuș, Rădești și Vințu de Jos, dar și la Consiliul Județean Alba și Apa CTTA.

Alte 525.000 de lei reprezintă lucrări supraevaluate din cauza nerespectării prevederilor contractuale privind prețurile și actualizarea acestora.

În aceste cazuri, neregulile au fost constatate la instituții din Alba Iulia, Câmpeni, Albac și Rădești, precum și la Consiliul Județean Alba.

La Albac, 669.000 de lei au fost recuperați în timpul controlului

Un caz concret este cel al Primăriei Albac.

Curtea de Conturi a constatat că administrația locală a acceptat la plată lucrări în valoare de 669.000 de lei fără ca firma constructoare să prezinte documentele cerute prin contract pentru justificarea materialelor utilizate.

Era vorba despre materiale precum balast, nisip, piatră spartă și pietriș.

Potrivit raportului, constructorul avea obligația contractuală să justifice consumurile, dar nu a prezentat documentele necesare.

Suma de 669.000 de lei a fost recuperată integral în timpul misiunii de audit.

La Liceul Tehnologic Aiud, lucrări achitate fără documentele necesare

O altă situație a fost identificată la Liceul Tehnologic Aiud, unde au fost plătite lucrări de 230.000 de lei doar pe baza facturilor emise de constructor.

Auditorii au constatat că nu existau situațiile de lucrări care să justifice plățile, iar recepția fusese realizată formal.

Curtea de Conturi precizează însă că, în lipsa acestor documente, nu a putut stabili prin verificarea pe teren dacă lucrările plătite au fost executate integral și corect.

Prin urmare, problema confirmată în acest caz este plata și recepția fără documentația justificativă necesară, nu constatarea că toate lucrările ar fi fost inexistente.

Spitalul Orășenesc Câmpeni: sute de mii de lei pentru contabilitate și mentenanță IT

Printre instituțiile la care au fost descoperite cheltuieli nejustificate se află Spitalul Orășenesc Câmpeni.

Auditorii au identificat plăți în valoare de 302.000 de lei pentru servicii de contabilitate care nu aveau legătură cu obiectul contractului încheiat.

În plus, raportul arată că activitățile respective erau realizate de compartimentul financiar-contabil al spitalului, condus de directorul financiar-contabil, conform atribuțiilor personalului.

La aceeași unitate medicală au fost identificate cheltuieli de 140.000 de lei pentru mentenanța echipamentelor IT.

Potrivit auditorilor, documentele anexate facturilor nu justificau individual echipamentele asupra cărora s-a intervenit. Au fost decontate și servicii sau lucrări care nu aveau legătură cu obiectul contractului.

Tot la Spitalul Orășenesc Câmpeni, Curtea de Conturi a constatat cheltuieli de 42.000 de lei pentru pregătirea profesională a angajaților, efectuate fără respectarea principiilor de economicitate și eficiență.

Abonamente de telefonie mobilă peste necesarul instituțiilor. Cheltuieli de 273.000 de lei

O altă categorie de nereguli privește serviciile de telefonie mobilă.

Auditorii au constatat cheltuieli nelegale sau nejustificate în valoare totală de 273.000 de lei, la mai multe instituții din Câmpeni, Abrud, Cut și Mogoș.

În unele cazuri, instituțiile au contractat mai multe abonamente decât aveau nevoie.

Raportul arată că această practică era utilizată inclusiv pentru obținerea unor bugete subvenționate de operatorii de telefonie, destinate achiziționării de bunuri.

Au mai fost identificate abonamente plătite peste limita legală de 35 de lei lunar, fără TVA, precum și penalități pentru neachitarea la timp a facturilor.

Din suma totală constatată, 70.000 de lei au fost recuperați în timpul controalelor.

Salarii și sporuri acordate nelegal la spitale, primării și alte instituții

Curtea de Conturi a identificat și nereguli privind salariile, sporurile și indemnizațiile plătite din bani publici.

Valoarea totală a acestora a fost de 392.000 de lei.

Printre constatări se află sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare, în valoare de 85.000 de lei, acordate fără respectarea limitelor legale.

Problemele au fost identificate la mai multe instituții din Alba Iulia, Aiud și Blaj, inclusiv la unități de învățământ, spitale și Clubul Sportiv Municipal Unirea Alba Iulia.

Alte 59.000 de lei reprezintă salarii și sporuri acordate peste nivelul prevăzut de lege, în instituții din Alba Iulia, Aiud și Vințu de Jos.

La Spitalul Municipal Blaj au fost identificate drepturi salariale de 37.000 de lei, acordate prin încadrarea eronată a trei persoane din conducerea administrativă.

Tot la acest spital, auditorii au identificat drepturi salariale de 170.000 de lei aferente stabilirii unei jumătăți de normă suplimentare, contrar legislației aplicabile. Raportul precizează că această sumă a fost exonerată potrivit Legii nr. 329/2022.

Au fost constatate și indemnizații pentru consilieri locali, în valoare de 32.000 de lei, calculate peste nivelul legal la Blaj și Livezile.

Primăriile au pierdut venituri din taxe și impozite care nu au fost stabilite sau urmărite la plată
Raportul evidențiază și probleme în colectarea banilor care ar fi trebuit să ajungă la bugetele locale.

Auditorii au identificat venituri suplimentare de 598.000 de lei, rezultate din obligații fiscale sau contractuale care nu au fost stabilite, înregistrate ori urmărite corespunzător.

Vezi și: Indemnizații nelegale, haos în contabilitate și abateri de milioane la Primăria Alba Iulia, descoperite de Curtea de Conturi

La Abrud, Curtea de Conturi a constatat că administrația locală nu a stabilit și nu a urmărit spre încasare o taxă specială de salubritate în valoare de 334.000 de lei, datorată de persoane care au beneficiat de serviciu.

La Blaj, Câmpeni și Livezile au fost constatate probleme privind impozitarea unor clădiri și regularizarea taxelor pentru autorizațiile de construire, cu o valoare totală de 161.000 de lei.

La Livezile, administrația nu a stabilit și nu a urmărit încasarea unei taxe speciale pentru întreținerea rețelei de apă, în valoare de 70.000 de lei.

Au fost constatate și probleme privind încasarea chiriilor, redevențelor și penalităților aferente unor contracte de concesiune sau închiriere, la Mogoș, Abrud și Câmpeni.

Curtea de Conturi arată că unele administrații nu au aplicat toate măsurile legale pentru recuperarea datoriilor, inclusiv executarea silită atunci când aceasta era necesară.

Bunuri de milioane de lei, neînregistrate în patrimoniul public

Cea mai mare parte a neregulilor identificate de Curtea de Conturi este reprezentată de erorile financiar-contabile, în valoare totală de 36,22 milioane de lei.

Un exemplu important privește Municipiul Alba Iulia.

Auditorii au constatat că două obiective de investiții realizate de Compania Națională de Investiții și predate administrației locale nu fuseseră înregistrate în patrimoniul municipiului.

Valoarea totală a celor două investiții era de 10,386 milioane de lei.

Totodată, la Alba Iulia și Livezile au fost identificate terenuri, drumuri sau clădiri în valoare totală de 9,503 milioane de lei, care nu figurau corespunzător în evidența contabilă.

Aceste constatări nu înseamnă că bunurile au dispărut fizic, ci că instituțiile nu le-au înregistrat corespunzător în documentele financiare.

Amenzi păstrate în evidență pe numele unor persoane decedate

Printre problemele descoperite se numără și menținerea în evidențele fiscale a unor amenzi atribuite persoanelor decedate.

Valoarea totală a acestor debite era de 153.000 de lei.

Situații de acest fel au fost identificate la Alba Iulia, Blaj, Câmpeni și Abrud.

În plus, auditorii au constatat menținerea unor datorii în valoare de 1,712 milioane de lei pe numele unor firme radiate din Registrul Comerțului, fără ca răspunderea altor persoane să fi fost stabilită potrivit legii.

Problemele au fost identificate la Alba Iulia, Blaj, Câmpeni și Vințu de Jos.

Curtea de Conturi: Problemele se repetă, iar controalele interne sunt insuficiente

Una dintre concluziile importante ale raportului este că multe dintre neregulile constatate în 2025 au mai fost întâlnite și în controalele din anii anteriori.

Auditorii atrag atenția că, în unele instituții, problemele au fost corectate punctual, dar nu au fost introduse suficiente măsuri pentru a preveni repetarea lor.

Se mențin situațiile în care sunt aprobate plăți fără verificarea corespunzătoare a lucrărilor sau serviciilor, sunt acceptate cantități mai mari decât cele executate efectiv ori nu sunt inventariate și reevaluate corect bunurile publice.

Raportul menționează și deficiențe în organizarea controlului intern, adică a procedurilor prin care conducerea unei instituții ar trebui să verifice dacă banii sunt cheltuiți legal și dacă patrimoniul este administrat corect.

În numeroase cazuri, auditul intern nu a verificat toate activitățile instituțiilor în intervalele prevăzute de lege.

Curtea de Conturi consideră că o parte a problemelor este legată de necunoașterea sau interpretarea greșită a legislației, dar și de lipsa unor verificări eficiente înaintea efectuării plăților.

Câți bani au fost recuperați și ce trebuie să facă instituțiile

Potrivit raportului, în timpul misiunilor din 2025 au fost recuperate prejudicii de 2,215 milioane de lei, din totalul de 3,983 milioane de lei identificate.

În ceea ce privește erorile financiar-contabile, au fost remediate probleme în valoare de 36,05 milioane de lei, din totalul de 36,22 milioane de lei.

Instituțiile auditate au acceptat observațiile Curții de Conturi și au întocmit planuri de măsuri pentru remedierea problemelor.

Printre principalele obligații se numără stabilirea și recuperarea prejudiciilor, corectarea evidențelor contabile, urmărirea taxelor și impozitelor restante și verificarea mai atentă a lucrărilor înainte de plată.

De asemenea, instituțiile trebuie să îmbunătățească procedurile de achiziție și sistemele de control intern.

Raportul nu confirmă însă că toate prejudiciile rămase au fost recuperate ulterior finalizării controalelor.

Unele măsuri dispuse în anii anteriori nu au fost îndeplinite nici până în 2025

Curtea de Conturi a verificat și modul în care autoritățile locale au pus în aplicare măsuri stabilite în urma unor controale mai vechi.

Din 23 de măsuri verificate, 13 au fost implementate integral, nouă doar parțial, iar una a rămas fără obiect.

Separat, dintre patru recomandări verificate la comuna Ighiu, una fusese implementată integral, una parțial și două nu fuseseră implementate.

Raportul arată că unele întârzieri sunt provocate de procese aflate încă pe rolul instanțelor.

Există însă și situații în care conducerile instituțiilor, în special ale unor comune, nu au luat toate măsurile necesare pentru recuperarea prejudiciilor și colectarea veniturilor locale.

Curtea de Conturi recomandă autorităților să îmbunătățească modul în care verifică și aprobă cheltuielile și să stabilească responsabilități clare pentru gestionarea banilor publici.