ANAT: Suspendarea sau înlocuirea voucherelor de vacanţă cu bani va duce la o scădere cu până la 50% a încasărilor din turism

Impactul direct al eliminării/suspendării voucherelor de vacanţă sau acordarea alternativă a banilor va determina o scădere cu 35% – 50% a încasărilor din turismul intern, avertizează Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT).

20% dintre cei care primesc acum vouchere de vacanţă nu îşi vor mai permite să meargă în concedii, în timp ce alţi 20% vor pleca, cel mai probabil, în afara ţării, au transmis joi, reprezentanții ANAT.  De asemenea, potrivit acestora, având în vedere că beneficiarii voucherelor de vacanţă cheltuiau şi sume suplimentare celor 1.450 lei (cu o medie de 1.400 – 1.450 de lei cheltuiţi în plus), impactul negativ va fi cu atât mai mare.

„Impactul total al acestei posibile măsuri ar determina o prăbuşire a turismului intern cu 50%. Din păcate, mai toate variantele de modificare a legislaţiei privind acordarea voucherelor de care reprezentanţii industriei turistice au luat la cunoştinţă sunt păguboase pentru turismul românesc. Guvernul vehiculează o serie neagră de măsuri anti-turism, care ar îndrepta multe firme către faliment”, susţine ANAT, într-un comunicat.

ANAT: transformarea voucherelor de vacanță în bani cash, o mare greșeală

În opinia tur-operatorilor, transformarea voucherelor de vacanţă în bani cash ar reprezenta o mare greşeală.

„Nu s-ar mai atinge niciun obiectiv, nici să ajuţi ţintit anumite categorii sociale, nici să te asiguri că banii sunt cheltuiţi exclusiv pe anumite produse/servicii, nici că banii rămân în România. Banca Mondială a cerut ca să nu existe acordarea unor sume cash cu facilităţi fiscale. În Belgia, unde s-a încercat, de asemenea, transformarea bonurilor de valoare în cash, s-a renunţat la idee fiind considerată discriminatorie, conform deciziei Consiliului de Stat.

Voucherele de vacanţă au stimulat cererea pentru servicii turistice în România. Eliminarea lor ar duce cu certitudine la o scădere a numărului de turişti care aleg să călătorească în ţară şi, implicit, la o scădere a veniturilor pentru industria turismului. Practic, ar arunca turismul românesc cu 10 ani înapoi”, a afirmat Adrian Voican, vicepreşedintele ANAT.

În cazul Belgiei, s-a considerat că, prin acordarea posibilităţii acordării contravalorii tichetelor în numerar, acestea vor dobândi regimul juridic al unui salariu normal, care, însă, nu va fi fiscalizat integral, ca orice salariu. Este discriminatoriu ca o parte din salariu să fie impozitată mai mult sau mai puţin, la discreţia angajatorului. Consiliul Constituţional din Belgia a statuat, prin Decizia nr. 62.233/1/3 din 14 noiembrie 2017, că măsura înlocuirii tichetelor de masă cu acordarea acestora în numerar şi în acelaşi condiţii fiscale este constituţională doar în măsura în care de o astfel de facilitate ar beneficia toţi angajaţii. În caz contrar, s-ar încălca principiul echităţii.

Organizațiile și sindicatele din turism nu sunt de acord cu o alternativă în bani la tichete

„Toate organizaţiile patronale, sindicale şi publice din domeniul industriei ospitalităţii îşi manifestă dezacordul ferm cu privire la implementarea unei alternative în bani la tichete, indiferent de tipul de tichet. România trebuie să continue acele politici publice care şi-au dovedit eficienţa de-a lungul timpului, nicidecum să renunţe la ele. Reamintim că acordarea voucherelor de vacanţă a determinat mărirea numărului de structuri de cazare autorizate de la 6.200, câte erau în 2006, la 20.000, câte sunt în prezent. Ceea ce înseamnă mai mult decât triplarea numărului lor. De asemenea, voucherele de vacanţă au determinat, în paralel cu investiţiile străine, şi dezvoltarea hotelurilor de lanţ internaţional, investiţii româneşti de sute de milioane de euro anual în ultimii 8-10 ani”, se mai arată în comunicatul ANAT.

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism reiterează că eliminarea voucherelor de vacanţă pentru angajaţi în România ar putea avea mai multe efecte şi prejudicii asupra turismului şi a economiei româneşti în general, cum ar fi:

• scăderea cererii pentru servicii turistice (voucherele de vacanţă au stimulat cererea pentru servicii turistice în România, iar eliminarea lor ar putea duce la o scădere a numărului de turişti care aleg să călătorească în ţară şi, implicit, la o scădere a veniturilor pentru industria turismului);
• impact negativ asupra unităţilor de cazare şi a restaurantelor, întrucât mulţi turişti folosesc voucherul de vacanţă pentru a plăti cazarea şi mesele în hoteluri şi restaurante locale, iar eliminarea acestui beneficiu ar putea afecta negativ afacerile din aceste sectoare, mai ales în perioadele de vârf, cum ar fi sezonul estival sau sărbătorile;
• pierderea competitivităţii în turism (România a folosit voucherele de vacanţă pentru a deveni mai atractivă pentru turişti, iar eliminarea acestui beneficiu ar putea face ca ţara să devină mai puţin competitivă în comparaţie cu alte destinaţii turistice din Europa).

De asemenea, eliminarea voucherelor de vacanţă ar avea impact asupra angajaţilor, întrucât aceştia au beneficiat de ele ca o recompensă pentru munca lor şi ca o modalitate de a-şi permite vacanţe în România. Eliminarea acestui beneficiu ar putea afecta satisfacţia angajaţilor şi moralul acestora, este de părere ANAT.

Un alt efect va fi scăderea ocupării forţei de muncă în turism. Dacă industria turismului suferă din cauza reducerii cererii, există riscul ca unele locuri de muncă din acest sector să fie afectate, ceea ce ar putea duce la şomaj şi la o presiune suplimentară asupra economiei.

În plus, renunţarea la a mai acorda bugetarilor vouchere de vacanţă ar duce şi la scăderea veniturilor fiscale, întrucât Guvernul le-a impozitat, la fel şi cheltuielile făcute cu ele, dar va avea şi un impact negativ asupra dezvoltării turismului intern.

„Turismul intern a fost stimulat de voucherele de vacanţă, politica pro turism a atras multe investiţii internaţionale semnificative, hoteluri de lanţ, contribuind şi la dezvoltarea unor zone mai puţin cunoscute şi la diversificarea ofertei turistice în ţară. Eliminarea acestora ar putea afecta dezvoltarea şi investiţiile pe o perioadă lungă”, mai spun tur-operatorii.

sursa: agerpres.ro