Avea patru clase, dar nu avea complexe în fața lui Petre Țuțea și Petre Pandrea. Între marii torționari ai perioadei staliniste, Gheorghe Crăciun are un loc aparte. În lunga sa carieră de ucigaș, pe unde a umblat, i-a anchetat printre alții pe Alexandru Vaida-Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu sau Mircea Vulcănescu, dar și pe mulți alți deținuți politici.

A fost director al Penitenciarului Aiud în cea mai neagră perioadă a acestei instituții. Gheorghe Crăciun a organizat şi condus reeducarea în spirit ateu şi comunist a 7.000 de deţinuţi politici intelectuali. Iar pentru toţi cei care au refuzat reeducarea, regimul impus la Aiud a reprezentat cea mai crâncenă încercare.

Aiudul a devenit sub conducerea sa o antecameră a iadului, unde mii de oameni trebuiau să fie ucişi lent, în chinuri care depăşeau cu mult cea mai bolnavă imaginaţie.

”A spus cineva că am spălat creierul acolo. Păi dacă se spală creierul lui Dumitrescu Borcea sau al lui Groza și nu mai va face crime în viitor, apoi asta îi rău? Hai să zâcem pe linia spălării creierului” a spus torționarul în fața camerei.

„Din anul 1958, de când la comanda Aiudului este numit colonelul Gheorghe Crăciun, se înregistrează o rată ridicată a mortalităţii. Din totalul de 216 morţi pe o durată de 14 ani, 135 sunt numai în anii 1958-1964.

Vezi: Portretul unei eroine uitate din Munții Apuseni. Alexandra Pop, executată de Securitate într-un ”transport al morții”

În numai 6 ani, o rată a mortalităţii record, în regimul penitenciar instalat de colonelul Crăciun. Oamenii îşi sfârşeau zilele de TBC, septicemie, insuficienţă hepatică, psihoze depresive. Boli care indică mizeria, înfometarea frigul şi izolarea din temuta închisoarea”, spune Lucia Hossu Longin, realizatoarea documentarului Memorialul Durerii – Gheorghe Crăciun.

Torționarul cu 4 clase

Gheorghe Crăciun a devenit membru PCR în 1945. Potrivit Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, viitorul colonel de securitate Gheorghe Crăciun s-a născut într-o familie de țărani greco-catolici cu șase copii, fiind de profesie cazangiu.

Absolvent a patru clase la școala industrială de ucenici, Crăciun a ocupat, începând cu venirea comuniștilor la putere, mai multe funcții în aparatul de represiune. A ajuns comandant la penitenciarul Aiud/formațiunea 0622 (nov. 1958 – 31 dec. 1964).

I-a anchetat, între alții, pe Alexandru Vaida-Voevod și pe Emil Hațieganu, pe Petre Țuțea sau pe Petre Pandrea. Dezvăluirile senine ale acestui personaj în documentarul jurnalistei arată o lume a terorii, dincolo de orice imaginație, și personaje care nu au ajuns niciodată să cunoască răzbunarea legii, sau măcar a istoriei.

”I-am chemat la mine pe Țuțea Petre și pe Pandrea Petre la mine și am spus gata! V-am numit consilierii mei. S-au uitat unul la altul și au râs. Știam că îs prietini amândoi, că au scris socialism în tinerețe. Pandrea a și rămas, Țuțea s-a mai schimbat… Și uite ce vreu: Să vă pun șefi pe post de consilieri la clubul național al țărăniștilor și liberalilor. Da noi n-am fost liberali și țărăniști. Nu mă interesează!” a mărturisit torționarul în fața Luciei Hossu-Longin.

Presa a preluat din surse oficiale informații despre contribuțiile lui Gheorghe Crăciun la dezvoltarea universului concentraționar comunist totalitar:

”în calitate de șef al Direcției regionale de Securitate Sibiu, Gheorghe Crăciun a anihilat mai multe grupuri de partizani din zona Făgăraș, printre care și grupul lui Nicolae Dabija și a arestat personal pe Vaida Voievod, A.C. Cuza, Emil Hațieganu, precum și persoane de etnie germană din regiune.

Gheorghe Crăciun a rămas cunoscut în istoria sistemului concentraționar comunist ca acela care a implementat la Aiud, în perioada directoratului său (nov. 1958 – dec. 1964), procedeul „reeducării târzii” sau reeducarea „nonviolentă”. O încercare inumană de a pătrunde în sufletul deţinuţilor. Şi a le condiţiona libertatea de autodemascare. Era un altfel de Piteşti.

Vezi și: Cum a murit de foame în închisoarea de la Aiud, ”creierul” primului submarin românesc. Povestea lui Gheorghe Koslinski

Potrivit DGP, în această perioadă, aici au avut loc cele mai multe decese din istoria formațiunii carcerale. În comparație cu reeducarea de tip Pitești (petrecută în intervalul 1949 – 1952), la Aiud au fost fost utilizate alte tehnici („metodele lente, șocurile psihice, picătura chinezească și mutațiile de natură să dezechilibreze psihicul deținuților”), mai puțin brutale, combinate într-un timp mai îndelungat, cu starea fizică și psihică, în cele mai multe cazuri deplorabilă, a celor încarcerați”.

Printre persoanele care au murit în închisoarea de la Aiud, în perioada în care Gheorghe Crăciun era comandant, se număra profesorul Mircea Vulcănescu, preotul Mihai Enescu, gen.(r) Alexandru Macici și mulți demnitari ai guvernelor interbelice.

Seria Torţionarii

În 2013, emisiunea „Memorialul durerii” a difuzat seria „Torţionarii” – formată din opt episoade, în care au fost prezentaţi opt „torţionari” ai sistemului represiv comunişti. Printre aceştia, s-au numărat Liviu Borcea, comandant al coloniilor de muncă de la Capul Midia; Vasile Ciolpan, director al penitenciarului Sighet, Zoltan Szabo, comandantul lagărului de la Baia Sprie sau Gheorghe Crăciun, comandant al penitenciarului din Aiud.

„Cu toţi aceşti călăi m-am întâlnit personal pe tot parcursul „Memorialului Durerii”. I-am filmat cu aprobarea lor şi nu cu camera ascunsă. Credeţi că erau nişte mieluşei? Nu. Mai degrabă aceiaşi zbiri, aceiaşi fuhreri de odinioară, aceleaşi brute obişnuite să vorbească fariseic despre faptul că ei şi-au făcut datoria patriotică faţă de duşmanii clasei muncitoare. Şi mai ales că au conştiinţa curată”, spunea Lucia Hossu Longin.

FOTO: Capturi după documentarul Luciei Hossu-Longin

Canalul de televiziune franco-german ARTE a difuzat vineri seară un reportaj despre Transilvania în care a inclus și Roșia Montană.

Porțiunea din reportaj care prezintă localitatea din Alba, începe cu mocănița care trece prin sărăcia din cartierul Dăroaia și continuă cu prezentarea localității istorice Roșia Montană, galeriile romane, situația din trecut cu proiectul minier cu cianură de distrugere a localității, iar în final se prezintă afacerea locală și socială Made in Roșia Montană.

Reportajul poate fi văzut AICI.

Este vorba despre o afacere cu șosete, căciuli, fulare și multe altele din lână merinos, realizate de mână de femeile din comună.

”Reportajul are un impact foarte mare internațional, cu siguranță anul 2021 va aduce mult mai mulți turiști în Roșia Montană și sper ca autoritățile locale să înțeleagă că trebuie să facă ceva în direcția turismului în Roșia Montană.

Site-ul www.madeinrosiamontana.com a picat imediat după reportaj, sute de oameni încercau să se conecteze simultan la site, dar între timp s-a rezolvat problema, iar comenzi din Elveția, Austria, Germania, Franța au început să apară” a scris pe contul său de Facebook, Tică Darie, inițiatorul afacerii, un tânăr care s-a stabilit acolo în urmă cu câțiva ani.

Noul primar din Abrud, Cristian Albu (PNL), își începe mandatul pentru următorii patru ani. 

Alba24 i-a solicitat lui acestuia să își prezinte principalele proiecte și priorități pentru perioada imediat următoare. 

Acesta a răspuns că va continua proiectele începute de fostul primar și a adăugat că Abrudul va avea o bază de agrement cu bazin de înot, iar locurile de joacă pentru copii vor fi modernizate și repuse în funcțiune.

Răspunsul primarului Cristian Albu, legat de proiectele la început de mandat: 

Gestionarea și punerea în practică a următoarelor proiecte, deja semnate:

Sănătate: modernizarea și refuncționalizarea clădirilor din cadrul spitalului orășenesc;

Finalizarea lucrarilor de infrastructură începute.

Modernizarea și punerea în valoare a centrulului istoric și a clădirilor monumentale din centru.

Construirea unei baze de agrement (bazin de înot), modernizarea și refuncționalizarea spațiilor de joacă pentru copii și a parcurilor.

Societatea Cultural-Patriotică ”Avram Iancu” din România și reprezentanții mai multor asociații din județele Cluj și Alba au lansat un proiect de revitalizare a Mocăniței de pe Valea Arieșului.

Președintele Societății ”Avram Iancu”, Tiberiu Groza, a declarat pentru Cluj24.ro că rolul Mocăniței a fost unul extrem de important pentru viața economică și socială a localităților de pe Valea Arieșului de la înființarea liniei înguste de cale ferată până în 1998 când s-a închis activitatea pe traseul Turda – Câmpeni-Abrud.

”Revitalizarea Mocăniței de pe Valea Arieșului este doar primul pas pentru revitalizarea vieții economice, sociale, turistice și culturale din această zonă. Mocănița ar fi un obiectiv prin care să fie atrași numeroși turiști”, a spus Groza.

Potrivit acestuia, proiectul prevede atragerea de fonduri europene pentru reconstrucția liniei înguste de cale ferată și pentru alte investiții.

Traseul Mocăniței este de 110 km

Traseul Mocăniței de pe Valea Arieșului are o lungime de 110 km și ar lega Turda, din județul Cluj, de Câmpeni și Abrud, județul Alba.

”Acum sunt funcționali 10 km la Sălciua și alți 10 km între Câmpeni și Abrud. Noi estimăm că în 10 ani acest proiect poate deveni viabil, important este să îl începem. Primăriile de pe traseu vor investi, iar dacă oamenii din zonă vor vedea că vin turiști își vor amenaja pensiuni, vor oferi bucătărie tradițională și meșteșuguri. În final, se stopează depopularea zonei Munților Apuseni”, a explicat președintele Societății ”Avram Iancu”.

Articol complet pe: Cluj24.ro

Foto: Arhivă, rol ilustrativ