ANSVSA anunță măsurile pentru deblocarea exportului de animale. Vaccinarea la oi și capre începe din octombrie

România pregătește o amplă campanie de vaccinare a ovinelor și caprinelor împotriva pestei micilor rumegătoare (PMR) și variolei ovine și caprine. Potrivit Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), vaccinarea este programată să înceapă cel târziu la 1 octombrie 2026, după sosirea dozelor solicitate din Banca de vaccinuri a Uniunii Europene.

ANSVSA anunță măsuri din Planul de acțiune european, de care depinde reluarea și stabilitatea exporturilor de animale. Măsurile diferențiază clar trasabilitatea animalelor vii de regimul produselor procesate.

Vaccinarea ar urma să înceapă cel târziu la 1 octombrie

Potrivit calendarului prezentat de ANSVSA, forma finală a Planului de Acțiune și necesarul de vaccin au fost discutate cu Comisia Europeană în perioada 14-17 septembrie, în cadrul reuniunii șefilor serviciilor veterinare din Uniunea Europeană, desfășurată în Irlanda.

În 17 septembrie, măsurile au fost prezentate celorlalte state membre în Comitetul permanent pentru plante, animale, alimente și furaje – SCoPAFF.

Ulterior, pe 21 septembrie, ANSVSA a transmis Comisiei Europene solicitarea pentru punerea la dispoziție a unui număr cât mai mare de doze din banca europeană de vaccinuri.

Publicitate

Autoritatea estimează că vaccinarea va putea începe cel târziu la 1 octombrie 2026, în funcție de momentul în care ajung vaccinurile. În paralel, sunt derulate procedurile pentru achiziționarea celorlalte doze necesare.

Existența unei rezerve europene pentru astfel de situații este prevăzută de legislația UE. Regulamentul delegat (UE) 2022/139 include în băncile de antigene, vaccinuri și reactivi ale Uniunii atât vaccinurile împotriva pestei micilor rumegătoare, cât și cele împotriva variolei ovine și caprine.

Reguli în campania de vaccinare

Pentru pesta micilor rumegătoare (PMR), vaccinarea este prevăzută numai în județele Constanța și Tulcea, considerate arealul de risc din Dobrogea.

Pentru variola ovină și caprină (VOC), campania de vaccinare este prevăzută la nivelul întregii țări, animalele urmând să fie vaccinate în conformitate cu indicațiile produsului vaccinal.

Regulamentul european actual stabilește că, în cazul vaccinării de urgență împotriva variolei ovine și caprine, acoperirea trebuie să ajungă la cel puțin 95% dintre exploatațiile din zona de vaccinare, reprezentând minimum 80% dintre animalele vizate. Printre speciile-țintă sunt obligatoriu incluse ovinele și caprinele.

Pentru pesta micilor rumegătoare, regulamentul european nu stabilește în aceeași manieră un procent minim general de acoperire, dar prevede vaccinarea animalelor din speciile vizate aflate în zona stabilită și măsuri de supraveghere epidemiologică.

România a avut focare de pestă a micilor rumegătoare și variolă ovină

Măsurile vin după problemele epidemiologice din ultimii ani.

Datele Comisiei Europene arată că România a înregistrat 67 de focare de pestă a micilor rumegătoare în 2024, primul fiind raportat în județul Tulcea. În martie 2025 a fost raportat încă un focar. Restricțiile privind circulația ovinelor și caprinelor din România către sau prin alte state membre au fost menținute până la 30 iunie 2026.

În cazul variolei ovine și caprine, România a confirmat 27 de focare în 2025, potrivit datelor prezentate de autoritățile române Comisiei Europene. Focarele respective au fost stinse până la sfârșitul anului 2025, iar până la prezentarea situației din februarie 2026 nu fusese confirmat niciun focar nou în acel an.

De la 1 mai 2026, România aplică și un program cofinanțat pentru supravegherea, controlul și eradicarea pestei micilor rumegătoare în perioada 2026-2027. Programul include examinări clinice și testări de laborator, inclusiv pentru variola ovină și caprină.

Ce se întâmplă cu exporturile de oi și capre

Implementarea planului de vaccinare este legată direct de perspectiva reluării și stabilizării comerțului cu animale vii.

ANSVSA precizează că trebuie făcută distincția între animalele vii și carnea, laptele și produsele procesate. Potrivit autorității, planul nu blochează schimburile comerciale cu carne – inclusiv carcase –, lapte și produse lactate provenite din zone libere, iar unitățile de abatorizare și procesare își pot continua activitatea în condițiile sanitare veterinare aplicabile.

Regulile sunt însă mai stricte pentru circulația animalelor vii. Legislația UE stabilește restricții specifice în zonele în care este aplicată vaccinarea de urgență și condiții pentru eventualele derogări. În cazul variolei ovine și caprine, de exemplu, sunt reglementate distinct deplasările animalelor vaccinate, ale celor nevaccinate și ale produselor provenite de la acestea.

Șase piețe externe vizate pentru reluarea exporturilor de animale vii

În ceea ce privește exporturile în afara Uniunii Europene, ANSVSA indică șase piețe terțe importante pentru care au fost negociate sau menținute acorduri bilaterale: Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia.

Potrivit explicațiilor autorității, după aplicarea planului de vaccinare, exporturile către aceste destinații ar urma să poată fi reluate prin rute maritime și aeriene directe, în condițiile acceptate bilateral de țările importatoare.

Reluarea efectivă a comerțului nu trebuie însă confundată cu simplul început al vaccinării: aceasta depinde de îndeplinirea condițiilor sanitare veterinare aplicabile, de evoluția epidemiologică și de cerințele acceptate de fiecare stat importator.

Restricțiile nu dispar imediat după vaccinare

Vaccinarea presupune, la rândul ei, reguli de supraveghere și restricții temporare. Regulamentul european prevede perioade și condiții diferite pentru revenirea la un regim fără restricțiile asociate vaccinării, în funcție de boală și de strategia sanitar-veterinară aplicată.

De aceea, calendarul privind normalizarea circulației animalelor depinde nu numai de administrarea vaccinurilor, ci și de rezultatele supravegherii clinice și de laborator.

ANSVSA avertizează, în acest context, că transporturile clandestine de animale și comerțul ilegal pot compromite măsurile epidemiologice și pot întârzia ridicarea restricțiilor. Respectarea regulilor privind identificarea, trasabilitatea și circulația animalelor devine astfel esențială atât pentru controlul bolilor, cât și pentru reluarea exporturilor.