Anularea alegerilor prezidențiale: Parchetul General confirmă că a început urmărirea penală ”in rem”, după 600 de plângeri primite

Parchetul General a confirmat miercuri, 14 octombrie, că procurorii au început urmărirea penală cu privire la fapte într-un dosar constituit după depunerea a peste 600 de plângeri în contextul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024. Măsura a fost dispusă încă din iulie, la nivelul Secției de urmărire penală.

Instituția a explicat că începerea urmăririi penale „in rem” reprezintă o etapă procedurală obligatorie pentru sesizările care îndeplinesc condițiile prevăzute de Codul de procedură penală.

Potrivit informațiilor relatate de AGERPRES, surse judiciare au indicat că plângerile au fost depuse de reprezentanți ai Asociației pentru Libertate și Egalitate Socială (ALES), în cadrul proiectului civic „Valul Democrației - Restabilim drepturile anulate în 6 decembrie 2024”.

Ce reclamă autorii plângerilor

Conform surselor judiciare citate de AGERPRES, sesizările invocă presupuse fapte de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, infracțiuni contra umanității, complicitate la uzurparea funcției, împiedicarea exercitării drepturilor electorale și represiune nedreaptă.

Publicitate

Plângerile vizează persoane pe care autorii sesizărilor le consideră responsabile de anularea scrutinului.

Aceste acuzații aparțin reclamanților; comunicatul Parchetului confirmă constituirea dosarului și începerea cercetărilor cu privire la fapte.

ALES a anunțat și depunerea unei plângeri separate împotriva unor procurori, membri ai personalului auxiliar și funcționari ai Parchetului General.

Asociația susține că aceștia ar fi contribuit la înregistrarea și menținerea sesizărilor ca lucrări administrative.

Potrivit Mediafax, ALES reclamă presupuse fapte de abuz în serviciu, favorizarea făptuitorului, fals intelectual și neglijență în serviciu.

Ce înseamnă urmărirea penală „in rem”

Urmărirea penală „in rem” privește faptele sesizate, nu autorii. Este etapa în care ancheta urmărește clarificarea împrejurărilor și strângerea probelor.

Continuarea urmăririi penale față de o persoană reprezintă o etapă distinctă. Codul de procedură penală o leagă de existența unor probe din care rezultă bănuiala rezonabilă că persoana respectivă a săvârșit fapta cercetată; aceasta dobândește atunci calitatea de suspect.

Context: Călin Georgescu, campania de pe TikTok și anularea alegerilor

Călin Georgescu, candidat independent, s-a clasat pe primul loc la scrutinul prezidențial din 24 noiembrie 2024, cu 22,94% din voturi.

În turul al doilea, programat pentru 8 decembrie, urma să o înfrunte pe candidata USR, Elena Lasconi, care obținuse 19,18%.

La 2 decembrie, după renumărarea voturilor, Curtea Constituțională a confirmat rezultatul primului tur și organizarea finalei între cei doi candidați.

Patru zile mai târziu, CCR a anulat întregul proces electoral, după declasificarea documentelor prezentate în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 28 noiembrie.

Documentele făcute publice la 4 decembrie descriau mecanismele promovării online a lui Georgescu.

Potrivit unei note SRI, citate de AGERPRES, rețeaua asociată campaniei sale cuprindea inițial aproximativ 25.000 de conturi TikTok, devenite foarte active în cele două săptămâni dinaintea scrutinului.

SRI susținea că materialele electorale erau încadrate de platformă drept conținut de divertisment, ceea ce favoriza distribuirea lor.

Tot potrivit SRI, TikTok comunicase că utilizatorul „bogpr” efectuase plăți de 381.000 de dolari, în perioada 24 octombrie–24 noiembrie 2024, către utilizatori implicați în promovarea candidatului.

Aceste informații au adus în discuție finanțarea și transparența campaniei.

În motivarea anulării, CCR a reținut că promovarea agresivă a unui candidat, exploatarea abuzivă a algoritmilor rețelelor sociale și finanțarea din surse nedeclarate au afectat libertatea votului și egalitatea de șanse între competitori.

Curtea a dispus reluarea alegerilor în integralitate, inclusiv anularea voturilor deja exprimate în turul al doilea în străinătate.

Georgescu a contestat ulterior în instanță măsurile luate în urma anulării.

Curtea de Apel București a respins acțiunea, iar în motivarea publicată în ianuarie 2025 a subliniat caracterul definitiv și obligatoriu al hotărârilor CCR.

Cele peste 600 de plângeri care au dus la constituirea dosarului penal anunțat acum de Parchetul General reprezintă un demers separat, privind presupuse fapte reclamate în legătură cu anularea scrutinului.