Arestul la domiciliu, în faza de cameră preliminară sau la prima instanţă, cu termen de 30 de zile. Modificări la Codul de procedură penală aprobate de Guvern

Guvernul a stabilit condiţiile în care se aplică măsura arestului la domiciliu în faza de cameră preliminară sau sau în cursul judecății în primă instanță. Au fost aprobate, prin ordonanţă de urgenţă, modificări la Codul de procedură penală.

Astfel, legislația va fi pusă în acord cu exigențele Deciziei Curții Constituționale nr. 361 din 7 mai 2015 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 222 (privind durata arestului la domiciliu) din Codul de procedură penală, transmite Guvernul.

Actul normativ adoptat marţi de Guvern creează cadrul normativ necesar aplicării instituției arestului la domiciliu în faza de cameră preliminară sau în cursul judecății în primă instanță, în limite și coordonate constituționale.

Se reglementează durata maximă de dispunere a măsurii arestului la domiciliu, cu posibilitatea prelungirii acesteia pentru durate care, de asemenea, au maximum prevăzut în mod expres. Astfel, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate fi stabilit pentru o durată de cel mult 30 de zile. Arestul la domiciliu poate fi prelungit în cursul urmăririi penale numai în caz de necesitate, dacă se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii sau dacă au apărut temeiuri noi, fiecare prelungire neputând să depășească 30 de zile. Durata maximă a măsurii arestului la domiciliu, în cursul urmăririi penale, este de 180 de zile.

Prelungirea arestului la domiciliu poate fi dispusă de către judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța căreia i-ar reveni competența să judece cauza în primă instanță sau de la instanța corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripție se află locul unde s-a constatat săvârșirea infracțiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.

Judecătorul de drepturi și libertăți este sesizat în vederea prelungirii măsurii de către procuror, prin propunere motivată, însoțită de dosarul cauzei, cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea duratei acesteia.

Durata privării de libertate dispusă prin măsura arestului la domiciliu nu se ia în considerare pentru calculul duratei maxime a măsurii arestării preventive a inculpatului în cursul urmăririi penale.

Modificarea legislativă este necesară în regim de urgență și cu precădere întrucât, în lipsa acesteia, nu poate funcționa instituția arestului la domiciliu pentru faza de cameră preliminară sau în cursul judecății în primă instanță, mai precizează Guvernul.

O intervenție legislativă rapidă, printr-o ordonanță de urgență a Guvernului a fost solicitată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de către Consiliul Superior al Magistraturii.

În data de 12 iunie 2015, în Monitorul Oficial al României a fost publicată Decizia Curții Constituționale nr. 361 din 7 mai 2015, potrivit căreia s-a admis excepția de necostituționalitate a dispozițiilor art 222 din Codul de procedură penală. Astfel, Curtea constată că “normele procesual penale ale art. 222 cu denumirea marginală “Durata arestului la domiciliu“, prin faptul că nu reglementează nici termenele pentru care poate fi dispusă și nici durata maximă a acestei măsuri în procedura de camera preliminară și de judecată în primă instanță, sunt neconstituționale, de vreme ce organele judiciare pot dispune măsura arestului la domiciliu pentru perioade nelimitate de timp, pe cale de consecință, fiind restrâns, în mod nelimitat temporal, exercițiul drepturilor și libertăților fundamentale vizate de conținutul acestei măsuri”. Pentru aceste considerente Curtea a constatat că “o asemenea restrângere este neconstituțională, întrucât încalcă principiul proporționalității, afectând substanța drepturilor fundamentale vizate, nerezumându-se la restrângerea exercițiului acestora”.

În reglementarea actuală, art 222 alin (1) din Codul de procedură penală prevede durata maximă a arestului la domiciliu în cursul urmăririi penale, aceasta fiind de 30 de zile. Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul a omis să reglementeze un termen și o durată maximă a măsurii preventive a arestului la domiciliu pentru ipotezele când aceasta a fost dispusă în procedura de camera preliminară sau în cursul judecății în primă instanță.