Arhiepiscopul Alba Iuliei, ÎPS Irineu, a împlinit 60 de ani. Vezi detalii din viaţa şi activitatea în cadrul Bisericii

ÎPS Irineu, arhiepiscopul de Alba Iulia, a împlinit, marți, 60 de ani. Originar din județul Maramureș, a urmat cursurile Seminarului Teologic Ortodox din Cluj-Napoca și ale Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu și București, absolvind a „șef de promoție”. La vârsta de 25 de ani, a intrat în obștea Mănăstirii Sinaia, primind la călugărie numele Irineu. Din anul 2011, este Arhiepiscopul Alba Iuliei, înlocuindu-l în funcție pe ÎPS Andrei Andreicuț, după ce acesta a fost ales mitropolit al Clujului.

Cu această ocazie, preotul Florin Croitoru, consilier cultural al Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia, a transmis un comunicat:

Pe Stăpânul şi Arhiereul nostru, Doamne, îl păzeşte!

În data de 2 iulie 2013, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei, împlinește frumoasa vârstă de 60 de ani. Această aniversare reprezintă pentru preoţii şi credincioşii Arhiepiscopiei Alba Iulia un prilej de mare bucurie şi de rugăciune pentru Ierarhul nostru, dăruit de Dumnezeu pentru păstorirea și întărirea vieţii spirituale a credincioșilor din județele Alba și Mureș.

În data de 5 iunie 2011, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu a fost întronizat ca întâi stătător al scaunului vlădicesc de la Alba Iulia de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. De la această dată a impus, cu dragoste şi cu o clarvăzătoare şi energică pasiune, rigori de autenticitate ortodoxă şi de relevanţă culturală, cu deschideri largi către semeni şi către lumea actuală. A cules şi continuă să o facă zi de zi, pentru a le semăna în noi, roadele rugăciunii și ale vieții curate, asigurându-ne că oriunde este prezent Arhiereul, Dumnezeu lucrează în mod plenar.

În toate acţiunile sale, Înaltpreasfinţia Sa respectă cu sfinţenie jurământul făcut la alegerea ca episcop. Vedem în persoana sa un ierarh care Îl slujeşte pe Hristos „cu timp şi fără timp”, nu pentru laudă de la oameni, ci din râvna continuă de a-şi împlini chemarea. Ne bucurăm de un păstor devotat credincioșilor din cele două județe, fapt pentru care colaboratorii direcţi, părinţii parohi, autoritățile, viețuitorii sfintelor mănăstiri şi bunii creștini dau mărturie. Este un om al liniştii, dar prin care vorbeşte Cuvântul lui Dumnezeu. Este, totodată, un om al cuvântului şi al cărţii, capabil să valorizeze taina întâlnirii cu orice om, de la tânăr până la academician şi de la omul de la ţară până la cuviosul nevoitor din pustie. Arhiereul nostru este și un binecuvântat purtător al Duhului Sfânt, care ştie să citească în inimile oamenilor, să participe la bucuriile şi la durerile lor, inspirând, mustrând sau mângâind şi deschizându-le mereu lucrării harului.

Acum, la împlinirea frumoasei vârste de 60 de ani, când bucuria nu este doar a Părintelui nostru pe care îl aniversăm, ci şi a întregii Eparhii, se adaugă bucuria celor aproape 23 de ani de arhierească slujire ai Înaltpreasfinţiei Sale. Aici, în această istorică Eparhie a Alba Iuliei, a reuşit, în numai doi ani, să facă o sinteză a lucrării ierarhilor care au păstorit mai înainte, fiind, deopotrivă, ctitor de biserici şi profesor de teologie, călugăr autentic şi patriot adevărat, partener competent al oficialităților locale și județene, bun iconom şi filantrop.

Sfântul Iustin Popovici recomanda ca de fiecare fiinţă omenească să ne apropiem, înainte de toate, cu o rugăciune, căci „ruga către Domnul mijloceşte apropierea noastră de fiecare fiinţă, de sfânta taină a oricărui suflet”. De aceea, în smerenia ascultării şi în bucuria comuniunii, la acest ceas aniversar, Îi mulţumim lui Dumnezeu că l-a dăruit pe Înaltpreasfinţitul Irineu ca Părinte al Arhiepiscopiei Alba Iulia şi Îl rugăm să îi dăruiască sănătate, har peste har şi apostolat rodnic.

Întru mulţi ani, Înaltpreasfințite Părinte!

Pr. Florin Croitoru

Vedeți mai jos câteva date bibliografice ale ÎPS Irineu:

Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Irineu Pop s-a născut la data de 2 iulie 1953, în comuna Băseşti, judeţul Maramureş, din părinţii Dumitru şi Rozalia Pop, agricultori, primind la Botez numele Ionel. Şcoala elementară a urmat-o în comuna natală, între anii 1960-1968. Răspunzând vocaţiei pentru Preoţie, s-a înscris la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, unde, timp de cinci ani (1968-1973) s-a dovedit un elev eminent, obţinând premiul întâi la sfârşitul fiecărei clase.

După terminarea studiilor teologice seminariale, a fost recrutat în armată şi şi-a satisfăcut stagiul militar la o unitate de ,,Vânători de Munte” în oraşul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna (1973-1974). În toamna anului 1974, a fost admis la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu, pe care l-a frecventat numai un singur an (1974-1975), continuându-şi apoi studiile la Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti, unde, în vara anului 1978, şi-a luat licenţa în Teologie cu calificativul ,,excepţional”, fiind şef de promoţie. La Bucureşti a fost studentul unor străluciţi teologi şi excepţionali oameni de cultură, dintre care amintim pe Pr. Prof. Nicolae Balca, Pr. Prof. Ene Branişte, Pr. Prof. Mircea Chialda, Pr. Prof. Constantin Galeriu, Pr. Prof. Ioan Rămureanu, Pr. Prof. Niculae Şerbănescu şi Prof. Iorgu Ivan, care au contribuit, alături de alţii, la formarea sa ca viitor slujitor al altarului.

În 1 august 1978, la vârsta de 25 de ani, a intrat în obştea Mânăstirii Sinaia din judeţul Prahova, aşezământ monahal prestigios, cu viaţă duhovnicească neîntreruptă de peste trei sute de ani. La puţin timp, a fost tuns în monahism de sărbătoarea Sfintei Parascheva (14 octombrie 1978), primind la călugărie numele Irineu. Peste doi ani, la aceeaşi sărbătoare (14 octombrie 1980), a fost hirotonit ieromonah de către Preasfinţitul Roman Ialomiţeanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. Pe lângă slujirea pastorală, a avut şi ascultarea de ghid-muzeograf, îndeplinindu-le pe amândouă cu competenţă şi conştiinciozitate.

În toamna anului 1981, în urma unui examen riguros, a fost admis, pe primul loc, la cursurile de Doctorat din cadrul Institutului Teologic de Grad Universitar din Bucureşti. A urmat aceste cursuri între anii 1981-1984, având ca specializare principală disciplina Teologia Morală, sub îndrumarea ştiinţifică a distinsului părinte profesor, teolog şi filolog Dr. Dumitru Radu. La 10 iunie 1984, fericitul întru pomenire, patriarhul Iustin Moisescu i-a acordat rangul de protosinghel. Între anii 1985-1988 a beneficiat de o bursă de studii în America, la Institutul Teologic Prezbiterian din Princeton, statul New Jersey, unde s-a specializat în cadrul Eticii sociale, având coordonator pe ilustrul profesor Dr. Charles West. În paralel cu munca de cercetare şi documentare, şi-a redactat o bună parte din teza de doctorat.

În S.U.A. a desfăşurat şi o bogată activitate ecumenică şi misionară, atât în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române Misionare din America şi Canada, cât şi în Comunitatea ortodoxă ,,Sfântul Fotie” din cadrul Universităţii Princeton, în calitate de membru activ al acesteia. Activitatea ecumenică şi de promovare a valorilor teologice şi spirituale ale Bisericii Ortodoxe, în general şi ale Bisericii Ortodoxe Române în special, a desfăşurat-o prin participări la diverse simpozioane, servicii religioase, întruniri ecumenice, prin predici şi conferinţe, precum şi prin publicarea a numeroase articole în presa românească şi americană, religioasă şi laică. În cei trei ani petrecuţi în străinătate, a fost un reprezentant demn al etosului românesc peste Ocean. În acest sens, iată ce scria Dr. Thomas W. Gillespie, conducătorul şcolii teologice de la Princeton, despre Înaltpreasfinţia Sa: ,,Părintele Irineu Pop a adus o importantă contribuţie instituţiei noastre prin conferinţele sale despre spiritualitatea ortodoxă şi despre viaţa şi mărturia Bisericii Ortodoxe Române. Munca sa teologică la noi a fost substanţială şi prezenţa sa a fost o binecuvântare” (21 iulie 1988).

Reîntors în ţară, la 30 august 1988, a revenit cu bucurie la Sfânta Mânăstire Sinaia, unde şi-a reluat activităţile sacerdotală şi muzeografică, finalizând şi redactarea tezei de doctorat. După nouă luni petrecute în acest istoric aşezământ călugăresc, pe care-l iubea nespus de mult şi-l numea ,,paradis pământesc”, Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist l-a numit, la 9 iunie 1989, preot slujitor la catedrala patriarhală din Bucureşti. I s-au încredinţat, astfel, numeroase ascultări de ordin administrativ-bisericesc, pregătindu-se pentru a primi sarcini de conducere în viitor. În acest răstimp, avea un dor fierbinte după oaza monahală de la Sinaia, parcă simţind că, fără voia sa, a părăsit-o pentru totdeauna.

La data de 26 octombrie 1989, a primit rangul de arhimandrit, după care a fost numit Superior al Aşezămintelor ortodoxe româneşti de la Ierusalim şi Iordan şi Reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române pe lângă Patriarhia Ierusalimului. În această calitate, a participat, în soborul de slujitori, la serviciile religioase celebrate la Locurile Sfinte, fiind apreciat atât în rândurile ierarhilor ortodocşi de la Ierusalim, cât şi în ale celorlalţi reprezentanţi ai cultelor religioase de acolo. Cu tact pastoral şi cu răbdare, a acordat asistenţă religioasă românilor aşezaţi în Israel, precum şi pelerinilor veniţi în Ţara Sfântă, pentru care era un ghid priceput şi neobosit. Pe lângă misiunea de îndrumător al pelerinilor români, a desfăşurat o susţinută activitate de ordin gospodăresc şi administrativ, şi s-a străduit pentru editarea la nivel înalt a revistei Învierea (Resurrection) şi a suplimentului ei cultural-istoric Spirit românesc.

Despărţindu-se cu greu de cetatea sfântă a Ierusalimului, s-a întors în patrie şi a slujit puţin timp la catedrala patriarhală. În data de 4 octombrie 1990, a susţinut teza  de doctorat cu titlul Chipul lui Hristos în viaţa morală a creştinului (446 p.), obţinând media 9,77, şi fiind declarat ,,Doctor în teologie”, cu calificativul “excepţional”. La scurt timp, în 30 octombrie 1990, în urma recomandării Arhiepiscopului Teofil Herineanu şi la propunerea Sinodului Permanent al Mitropoliei Ardealului, Preacuviosul Arhimandrit Irineu Pop a fost numit de către Sfântul Sinod al BOR Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. A primit titlul de ,,Bistriţeanul” şi a fost hirotonit şi instalat în catedrala eparhială din Cluj-Napoca, la 21 noiembrie 1990.

De la hirotonirea întru arhiereu, prin sfinte slujbe, vizite canonice în parohii, scrieri alese şi prelegeri elevate, prin participarea la diferite manifestări culturale, simpozioane, aniversări, vernisaje şi evenimente de interes social şi umanitar de pe raza eparhiei, Înaltpreasfinţia Sa a contribuit la sporirea spirituală şi culturală a credincioşilor clujeni şi bistriţeni. În cei 20 de ani de arhipăstorire, a prezidat conferinţele preoţeşti, cursuri pastorale şi de îndrumare misionară a preoţilor, comisii de admitere la Seminarul Teologic şi de obţinere a Atestatului profesional teologic, comisii pentru examenul de capacitate a candidaţilor la hirotonie şi comisii de examinare a candidaţilor pentru parohiile din mediul urban. Printr-o astfel de activitate multifuncţională, se străduieşte cu râvnă a fi împreună-lucrător cu Hristos la zidirea Trupului Său tainic, al Bisericii.

Din anul 1994, Înaltpreasfinţia Sa a adus o contribuţie deosebită la susţinerea şi dezvoltarea învăţământului teologic universitar clujean şi la formarea viitorilor slujitori ai Bisericii, prin predarea cursurilor de Morală creştină şi Spiritualitate ortodoxă la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. De asemenea, ţine cursuri de  „Istoria civilizaţiei creştine” la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii creştine ,,Dimitrie Cantemir”. Prin Sfintele Liturghii săvârşite în paraclisul Seminarului Teologic, prin întâlnirile trimestriale cu elevii seminarişti şi prin îndrumările duhovniceşti pe care le acordă acestora, îi ajută să-şi modeleze viaţa după chipul lui Hristos, Arhiereul veşnic, pe Care-L vor sluji în ogorul Bisericii străbune.

Înaltpreasfinţitul Irineu a activat în unele asociaţii şi societăţi, şi anume ca membru de onoare în Asociaţia de prietenie România-Israel, ca preşedinte în Asociaţia Filantropică Christiana, ca secretar al Asociaţiei Internaţionale a Studenţilor din Princeton Seminary şi ca membru al Fundaţiei Internaţionale de Caritate „Omenia”. În felul acesta, a promovat prietenia şi fraternitatea, iubirea creştină şi umanismul evanghelic, conştient că este bine şi frumos ,,să locuiască fraţii împreună”(Ps. 132, 1). La 23 decembrie 1999, i s-a acordat titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Cluj-Napoca, ,,pentru contribuţia deosebită la promovarea valorilor spirituale creştine în societatea românească şi pentru prestigioasa activitate pe tărâm cultural”. Din anul 2000 este şi preşedintele Comisiei locale de Bioetică. În semn de apreciere a activităţii sale, Preşedinţia României i-a conferit, la data de 7 februarie 2004, Ordinul „Meritul Cultural” în gradul de Comandor. În 18 februarie 2009, a fost ales membru de onoare al Marelui Senat al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, iar în data de 21 noiembrie 2010, i s-a conferit titlul de „Professor Honoris Causa” din partea aceleiaşi Universităţi.

Înaltpreasfinţia Sa a participat, de-a lungul timpului, la unele congrese şi reuniuni internaţionale, precum urmează:

– la întrunirea ecumenică Pacea în acţiune, Lewistown (Pennsylvania), iunie 1987;

– la simpozionul internaţional În căutarea unei comunităţi umane, New York, iulie 1987;

– la întrunirea internaţională Bisericile Ierusalimului, Ierusalim, iunie 1990;

– la conferinţa internaţională Pentru protejarea mediului natural, Creta, noiembrie 1991;

– la colocviul internaţional Etnie şi confesiune în Europa Centrală şi Orientală, Cluj-Napoca 1995;

– la simpozionul ştiinţific Uniaţia în lumina adevărului istoric, Lublin, Polonia, iunie 1996;

– la conferinţa internaţională a Facultăţilor de Teologie Ortodoxă Misiunea Bisericii astăzi şi mâine,

Bucureşti, august 1996;

– la colocviul internaţional Descoperirea şi cultivarea vocaţiei, Cluj-Napoca, iunie 1997;

– la Cel de-al XIII-lea Congres interconfesional de teologie şi pastoraţie ecumenică, Madrid,

Spania, februarie 1998;

– la Seminarul Ecumenic Internaţional Dialog, Reconciliere, Pace, Cluj-Napoca, iulie 1999;

– la Celebrarea panortodoxă dedicată Rusaliilor şi Duhului Sfânt, Ierusalim, iunie, anul jubiliar 2000;

– la conferinţa internaţională Biserică şi multiculturalitate în Europa sfârşitului de mileniu,

Cluj-Napoca, octombrie 2000;

– la simpozionul internaţional Eclesiologia biblică în cercetarea teologică actuală, Cluj-Napoca,

noiembrie 2004;

– la conferinţa internaţională Repere teoretice pentru o apologetică creştină contemporană,

Cluj-Napoca, octombrie 2005;

– la simpozionul internaţional Bioetică şi Teologie, Cluj-Napoca, octombrie 2006;

– la a 39-a conferinţă internaţională Un cer nou şi un pământ nou a IEF

(International Ecumenical Fellowship ), Cluj-Napoca, iulie 2009;

– la a 40-a conferinţă internaţională Schimb de daruri: căutarea unităţii creştine a IEF

(International Ecumenical Fellowship ), Lyon, Franţa, iulie 2010;

Pe lângă activitatea pastoral-misionară şi didactică, a desfăşurat o impresionantă muncă de cercetare ştiinţifică, concretizată în peste 230 studii şi articole, publicate în diverse reviste şi periodice din ţară şi din străinătate. De asemenea, este autorul a 18 cărţi şi a 4 traduceri. Un interes aparte a manifestat pentru semănarea cuvântului lui Dumnezeu, elaborând trei volume de Cuvântări duhovniceşti şi două volume de Predici la duminici şi sărbători. O preocupare constantă a avut pentru Ţara Sfântă, reliefată în patru lucrări, despre aşezămintele noastre româneşti de acolo, despre sanctuarele şi locurile de pelerinaj, despre Sfântul român Ioan Iacob de la Hozeva şi despre Lumina Sfântă. Acum lucrează la o altă carte în care îşi dezvăluie iubirea pentru Patria pământească a lui Hristos, unde pietrele vorbesc despre mântuirea pe care Dumnezeu a făcut-o ,,în mijlocul pământului”(Ps. 73, 13). În marea lor majoritate, publicaţiile au un caracter moral, pastoral şi duhovnicesc.