Asociaţia Peisagiştilor din România cere răspunsuri autorităţilor locale şi naţionale privind lucrările din Cetatea Alba Carolina

Asociaţia Peisagiştilor (AsoP) din România a trimis, vineri, o sesizare instituţiilor responsabile cu privire la aprobarea şi derularea proiectului de reabilitare a Cetăţii Alba Carolina. Aceasta este adresată primarului Mircea Hava, ministrului Kelemen Hunor, ministrului Elena Udrea, preşedintelul RUR – Alexandru Sandu, arhitectului şef al municipiului Alba Iulia – Hedviga Călin şi arhitectului Gheorghe Lăncrănjan Franchini. Vă pacem publice întrebările şi răspunsurile solicitate de AsoP, organism naţional unic, care reprezintă profesioniştii în domeniul arhitecturii peisajului.

„Considerăm că orice intervenție asupra unui monument trebuie să reprezinte o <mărturie cultural-istorică semnificativă din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific sau etnic> (art. 3, lit. a, Legea Nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice).
Parcul Custozza reprezintă un ’sit’, adică un <teren delimitat topografic cuprinzând acele creații umane în cadru natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific, tehnic sau al peisajului cultural> (art. 3, lit. c, Legea Nr.422/2001).
Instituirea unui tip de legătură specifică de apropiere (deseori cu caracter afectiv), între un element dat, în cazul nostru, al Cetății Alba Carolina și în principal al Parcului Custozza și comunitatea orașului Alba Iulia nu poate fi și nu trebuie desconsiderată, ci mai mult dezvoltată.
Fiind mult mai mult decât un domeniu al experților, patrimoniul trebuie evaluat și printr-o abordare <civică>, în ultimă instanță el reprezentând un BUN al comunității. Parcul Custozza este, în mentalul colectiv, un bun, aparținând colectivității în întregul ei și care riscă să fie pierdut, în mod gratuit.
Prin ratificarea Convenției Europene a Peisajului (adoptată la Florența la 20 octombrie 2000), în baza Legii Nr.451/2002 , România recunoaşte <….că peisajul participă într-o manieră importantă la interesul general în ceea ce priveşte domeniile: cultural, ecologic, de mediu şi social şi că el constituie o resursă favorabilă pentru activitatea economică, ale cărui protecţie, management si amenajare corespunzătoare contribuie la crearea de locuri de muncă, […] că peisajul contribuie la formarea culturilor locale si că acesta este o componentă de bază a patrimoniului natural si cultural european, contribuind la bunăstarea umană si la consolidarea identităţii europene, […] că peisajul este o parte importantă a calităţii vieţii pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spaţii recunoscute ca fiind de o frumuseţe deosebită, precum şi în cele obişnuite…>
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP adresează următoarele întrebări și solicită un răspuns oficial destinatarilor de drept a acestei adrese:
Stimate domnule Mircea Hava, Primar al Municipiului Alba Iulia
– La elaborarea temei de proiectare, pentru proiectul <Reabilitarea Centrului Istoric Alba-Iulia. Fortificația de tip Vauban. Căi de acces, iluminat exterior și mobilier urban. Zona interioară>, ați ținut cont de studiul pilot <Reconversia funcțională a zonelor speciale aflate în zone construite protejate. Studiul pilot – Cetatea Alba Iulia>, elaborat de Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului (actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului)?
– Transparența decizională, prevăzută în Legea Nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, cum a fost aplicată în cazul de față?
– În conformitate cu Legea Nr.24/2007 – privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților (republicată în 2009), în ce măsură sau formă, Autoritatea Administrației Publice, condusă de dumneavoastră, garantează <dreptul fiecărei persoane fizice la un mediu sănătos, accesul liber pentru recreere în spațiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea spațiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori și arbuști, în condițiile respectării prevederilor legale în vigoare>?
– În temeiul aceluiași act normativ, dispuneți de un Registru local al spațiilor verzi, conform art.12, alin. 1?
– Există o strategie vizând spațiile verzi întemeiată pe acest Registru, așa cum îl prevăd normele de aplicare a Legii Nr.24/2007 (republicată în 2009)?
Dacă da,
Cine se ocupă de respectarea și implementarea acestora?
Dacă nu,
Cum s-a permis îndepărtarea arborilor ce trebuiau inventariați?
Stimate domnule Hunor Kelemen, Ministru al Culturii și Patrimoniului Național:
– Care este punctul de vedere al Ministerului Culturii și Patrimoniului Național privitor la proiectul <Reabilitarea Centrului Istoric Alba-Iulia. Fortificația de tip Vauban. Căi de acces, iluminat exterior și mobilier urban. Zona interioară>, elaborat de un specialist atestat de către Instituția dumneavoastră?
– Considerați că proiectul poate continua în forma actuală, propusă de un specialist atestat de Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, care nu ține cont de o strategie promovată în 2003 de Direcția Generală Urbanism și Amenajarea Teritoriului a Ministerului Transporturilor Construcțiilor și Turismului, pe atunci (actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului)?
– Considerați că intervențiile propuse se încadrează în prevederile Legii Nr.422/2001?
Stimată doamnă Elena Udrea, Ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului:
– Care este punctul dumneavoastră de vedere vizavi de proiectul <Reabilitarea Centrului Istoric Alba-Iulia. Fortificația de tip Vauban. Căi de acces, iluminat exterior și mobilier urban. Zona interioară>, elaborat de SC Lancrajan Franchini Gheorghe Corneliu – LE SRL Alba Iulia, coroborat cu studiul pilot <Reconversia funcțională a zonelor speciale aflate în zone construite protejate. Studui pilot – Cetatea Alba Iulia>, elaborat de Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului (actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului)?
– Apreciați că proiectul propus de Primăria Municipiului Alba Iulia răspunde cerințelor de dezvoltare urbanistică și strategiilor Ministerului pe care îl conduceți?
– Care este poziția Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului în raport cu schimbarea funcțiunii inițiale a terenului (acela de spațiu verde) prin acest proiect promovat de Primăria Municipiului Alba Iulia?
– Schimbările de funcțiuni nu se fac prin documentații de urbanism, conform Legii Nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, republicată, cu modificările și completările ulterioare?
Stimate domnule Prof. Dr. Arh. Alexandru Sandu, Președinte al RUR:
– Apreciați că intervențiile actuale ce au loc în Parcul Custozza și din proximitatea acestuia asigură protejarea și dezvoltarea patrimoniului construit?
– Considerați utilizarea certificărilor / atestărilor Registrului Urbaniștilor din România – RUR pe documentațiile în baza cărora se execută astfel de intervenții, în concordanță cu prevederile Hotărârii Consiliului Superior al RUR Nr.101/2010 – privind dobândirea dreptului de semnătură pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și de urbanism și a Regulamentului referitor la organizarea și funcționarea Registrului Urbaniștilor din România?
Stimată doamnă Arh. Hedviga Călin, Arhitect Șef al Municipiului Alba Iulia:
– Ați ținut cont de studiul pilot <Reconversia funcțională a zonelor speciale aflate în zone construite protejate. Studui pilot – Cetatea Alba Iulia>, elaborat de Ministerul Transporturilor Construcțiilor și Turismului (actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului) sau ați avut alte instrumente (documentații de urbanism aprobate de Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia) atunci când ați eliberat Certificatul de Urbanism?
– Strategia de dezvoltare a Municipiului Alba Iulia va fi mai conformă prevederilor OUG Nr.114/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, prin asigurarea suprafeței prevăzute/cap de locuitor, cetățenilor municipiului dumneavoastră, dacă vă permiteți să diminuați, deliberat, acest fond verde?

Stimate domnule Arh. Gheorghe Lăncrăjan Franchini:
– De ce un specialist în urbanism, parcuri și grădini, verificator proiecte, șef proiect complex al Ministerului Culturii și Cultelor nu ține cont sau preferă să nu țină cont de prevederile art. 3 din Legea Nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice?
– Considerați propunerea de proiect care se dorește a fi implementată, corespunzătoare definiţiilor legii?
– Studiul de vegetație elaborat a condus la concluzia dumneavoastră ce a constat ulterior în demararea operațiunilor de defrișare?
– Am dori să cunoaștem, și noi, în calitate de Asociație profesională, care promovează excelenţa profesională în sensul conservãrii, dezvoltãrii estetice şi reconstrucţiei ecologice a peisajelor şi a valorilor lor, a intereselor peisagiştilor profesionişti şi studenţi, cât și informarea comunităţii şi a profesiunilor adiacente asupra contribuţiei şi aptitudinilor specifice profesiunii de peisagist, care au fost peisagiștii/arhitecții peisagiști/inginerii peisagiști (sau orice alt titlu academic în specializarea peisagistică) care au propus această soluție.
– Studiul de vegetație întocmit de dumneavoastră a relevat, cumva, vreun efect negativ al speciilor lemnoase pe care doriți să le îndepărtați?
– Dacă defrișările propuse de dumneavoastră au o justificare tehnică, bine fundamentată, atunci noi ne întrebăm dacă cele două monumente din Parcul Custozza vor fi mai bine <evidențiate> dacă dumneavoastră le distrugeți zona lor de protecție? (200 m, conf. Legii Nr.422/2001).
– Patrimoniul natural existent, din punct de vedere al materialului vegetal, cu ce vă propuneți să-l înlocuiți?
– Cum s-a permis îndepărtarea arborilor ce trebuiau inventariați, conform art.12, alin.(1) din Legea Nr. 24/2007 republicată în 2009)?
– Cum vă propuneți să protejați patrimoniul peisager existent întrucât intervenția propusă modifică peisajul, desemnat a fi <o parte de teritoriu perceput ca atare de către populație , al cărui caracter este rezultatul acțiunii și interacțiunii factorilor naturali și/sau umani>, așa cum este el definit de Convenția Europeană a Peisajului, adoptată la Florența în 2000 și ratificată de România prin Legea Nr.451/2002?
– În calitate de specialist al Registrului Urbaniștilor din România – RUR, descris în HOT.101/2010 (F5, F6, G6), considerând că puteți elabora aceste studii, de ce sunt enumerate competențe RUR dacă documentația elaborată nu face parte din categoria <Planuri de amenajare a teritoriului sau documentații de urbanism>?
– Consimțind calitatea dumneavoastră de specialist RUR, dovada acestei competențe, nu ar trebui făcută, oare, prin aplicarea ștampilei RUR, așa cum prevede Legea Nr.350/2001?
Prin prezentul memoriu, Asociația Peisagiștilor din România – AsoP se oferă a asigura:
– Sprijinul de specialitate in vederea elaborării unor planuri de amenajare coerente, în acord cu spiritul și însemnătatea spațiilor destinate transformărilor, la scara celor prognozate, prin proiectul de amenajare în discuție.
Avem convingerea, în continuare, că demersul inițiat de autoritatea publică locală va ține cont de recomandările venite din partea Asociației Peisagiștilor din România – AsoP, urmare a reacțiilor vehemente venite din partea specialiștilor din domeniul arhitecturii peisajului/peisagisticii, Organismelor de specialitate conexe, Organismelor Non-Givernamentale și nu în ultimul rând al societății civile, ca gest de solidaritate și civism în fața a ceea ce s-ar transforma într-un proces iremediabil de distrugere al unui valoros fond patrimonial, de interes local, regional, național și internațional.”

Sesizarea este semnată de preşedintele AsoP, inginerul peisagist Alexandru Ciobotă şi a fost făcută publică reprezentanţilor presei de către sociologul Simona Branişte, de la Asociaţa „Alba Verde”. „Am ataşat acestui document şi un exemplu interesant de tratare democratică a spaţiului public de către administraţia locală din Târgu Mureş.” a declarat aceasta. targu mures