Asociația Pro Infrastructură despre lotul 3 al Autostrăzii Sibiu-Piteşti: Documentația favorizează speculanții, nu constructorii

Asociaţia Pro Infrastructură a descris pe contul de Facebook modul de întocmire al documentației la licitaţia pentru tronsonul 3 al Autostrăzii Sibiu-Piteşti, invocându-se încălcări ale legistaţiei la întocmirea documentaţiei.

Potrivit reprezentanților Asociației documentaţia se bazează pe un studiu de fezabilitate minimal din 2008, aspru criticat de Comisia Europeană.

”Există premisele ca majoritatea constructorilor serioşi să nu depună oferte, ci doar cei interesaţi să speculeze”, a concluzionează Asociaţia Pro Infrastrutură, potrivit căreia există deja o contestație depusă de Astaldi.

Precizările Asociației Pro Infrastructură

La finalul lunii septembrie CNAIR a lansat licitația pentru proiectarea și execuția tronsonului 3 al Autostrăzii Sibiu-Pitești. Proiectarea va dura între 12 și 18 luni, iar execuția lucrărilor între 45și 59 luni (finalizare în 2026/2027), valoarea estimată a contractului pentru cei 37,4 km de autostradă fiind de 5,3 miliarde lei (cea mai mare valoare licitată vreodată de CNAIR).

Această licitație va fi una cu precalificare, în sensul că într-o primă etapă ofertanții își vor depune candidaturile până în 10 noiembrie, CNAIR le va evalua în funcție de cifra de afaceri, experiența în proiectarea și construirea tunelurilor sau a structurilor, după care va selecta candidaturile pentru etapa finală de depunere a ofertei tehnice și financiare în care se va puncta prețul, perioada de garanție suplimentară, reducerea termenelor de proiectare și execuție, experiența personalului și înlocuirea unor soluții tehnice de terasament cu poduri.

Deja avem o primă contestație depusă de Astaldi împotriva unor prevederi din documentație, motivându-se presupuse încălcări ale legii.

Acest proiect include construcția tunelului Poiana de 1,7 km, aproape 50 de poduri și viaducte cu o lungime totală de aproximativ 15 km, 2 noduri rutiere la Văleni și Cornetu, un ecoduct de 220 de metri peste întrega lățime a Văii Oltului, 4 spații de servicii, un centru de întreținere și coordonare, numeroase lucrări de consolidare, hidrotehnice sau de protecție a mediului.

Documentația tehnică ce stă la baza acestei licitații este un studiu de fezabilitate minimal realizat în 2008 și care a fost aspru criticat de experții Comisiei Europene de-a lungul timpului.

Discutăm despre doar 34 de foraje geotehnice de adâncime (sub un foraj per km), mult sub necesarul de investigații de teren necesare pentru un proiect montan de o asemenea anvergură. Spre exemplu, pentru tunelul Poiana de 1,7 km lungime au fost realizate doar 2 foraje, la capetele acestuia.

Riscurile generate de această documentație lacunară pentru acest proiect extrem de dificil sunt majore, existând premisele ca majoritatea constructorilor serioși să nu depună oferte, ci doar cei interesați să speculeze la maxim prin claim-uri deficiențele din documentați”.