ASTĂZI: Concert de muzică lăutărească, în Cetatea Alba Carolina. Intrarea este liberă

Astăzi, de la ora 18.00, în Cetatea Alba Carolina va fi concert de muzică lăutărească. Vor cânta Panseluța Feraru, Mioara Lincan, Neluță Neagu, Constantin Fulgerică, Marian Alexandru, Mieluță Bibescu, Marius Gore și Taraful „Frații Cazanoi”.

Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba organizează, vineri, 13 decembrie, începând cu ora 18.00, concertul „Lăutari de ieri și de azi”, un eveniment cultural-artistic unic în care își dau întâlnire o parte dintre cei mai valoroși lăutari români.

Concertul va avea loc la Caponiera din spatele Palatului Apor (Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia), iar intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

Din program amintim recitalurile susținute de Panseluța Feraru, Mioara Lincan, Neluță Neagu, Constantin Fulgerică, Marian Alexandru, Mieluță Bibescu, Marius Gore și Taraful „Frații Cazanoi”.

„Lăutarii de ieri și de azi” este și titlul cărții scrise de muzicologul, profesorul, lexicograful și criticul muzical Viorel Cosma despre virtuozii lăutari români. Muzica lăutărească are o istorie aparte, dar și o valoare artistică deosebită datorită faptului că nu se învață în școli, ci se transmite de la o generație la alta, din tată în fiu, transmit organizatorii.

În lunga existență a poporului român, muzica a fost tovarășul lui de viață cel mai apropiat. Lăutarii, exponenții cei mai vechi ai profesionalismului muzical, au purtat din generație în generație, pe calea cântecului, istoria apăsărilor nedrepte și a luptelor de veacuri, au înveselit la nunți, botezuri și petreceri de țărani, au uimit prin dibăcia lor înnăscută, au dus faima cântecului și jocului românesc până departe, peste hotarele țării.

Termenul de lăutar a avut înțelesuri diferite de-a lungul secolelor; provenit din cuvântul „lăută” el s-a împătimit odată cu pătrunderea primelor influențe occidentale în țara noastră. Șirul marilor lăutari români începe să apară după anul 1780. Barbu Lăutaru, Angheluţă, Năstase, Nicolae Parasciv, Nănescu se impun prin arta lor și deschid calea figurilor de lăutari ce vor intra în istoria muzicii noastre ca mari virtuozi. Muzica lăutărească din punct de vedere al conținutului a variat după epocă, după regiune şi după stăpânul care a pretins-o.

În lucrarea „Lăutarii de ieri și de azi”, prezentarea fiecărui lăutar a fost privită ca o schiță monografică aparte, urmărind cronologia vieţii odată cu activitatea sa creatoare. Cartea cuprinde mai multe personalități ca: Barbu Lăutaru – născut în 1870, Nicolae Picu – născut în 1789, Nica Iancu Iancovici – născut în 1821, Petrea Creţul Şolcan – născut în 1810, Grigore Vindireu – născut în 1830, Sava Pădureanu – născut în 1848, George N. Ochialbi, Cristache Ciolac – născut în 1870, Nicolae Buică – născut în noiembrie 1855, Grigoraş Dinicu – născut în 1810, Fănică Luca – născut la Bucureşti în 1894, George Boulanger, Petrică Moţoi – născut în februarie 1897, Nicu Stănescu – născut în 1903, Victor şi Nicuşor Predescu – născut la Ploieşti la 7 august 1912, Ionel Budişteanu – născut la 8 octombrie 1919. Pe măsura scurgerii timpului, rolul și locul muzicii lăutărești în procesul de dezvoltare și afirmare al muzicii noastre populare începe să se contureze cu limpezime. Prima concluzie ce se desprinde din genealogia marilor lăutari români constă în faptul că în istoria muzicii noastre profesioniste se constată existența unor dinastii artistice care depășesc 3 – 4 generații de instrumentiști virtuozi, succesiunea depășind adeseori 100 – 150 de ani de permanență în meșteșugul artei sunetelor.

Lăutăria nu se învață în școli, ci se transmite din tată în fiu. Generațiile din secolul al XIX-lea cântau după ureche, pe când la cele din secolul XX notele muzicale nu mai reprezentau nici un secret, pentru majoritatea lăutarilor. Apariția lăutarului – compozitor de muzică cultă, capabil de a-și nota gândurile pe portativ, reprezintă o etapă nouă în statutul muzicantului popular modern. Piesele tipărite au perpetuat și numele autorilor până în zilele noastre. Drumul străbătut de acești înzestrați interpreți, de la Barbu Lăutaru până la Ionel Budişteanu, nu reprezintă doar parcursul istoric de la sclavul boieresc, până la lordul muzicii populare, ci întregul proces de schimbare în artist profesionist. Figurile de muzicieni surprinse în paginile acestui volum se constituie în modele, iar uneori (Barbu Lăutaru, Grigoraş Dinicu) timpul le transformă în adevărate mituri. Se spune că legendele şi miturile populare nu mor niciodată…

Concertul „Lăutari de ieri și de azi” este organizat de Consiliul Județean Alba prin Centrul de Cultură „Augustin Bena”, cu sprijinul Primăriei Municipiului Alba Iulia.