ASTĂZI: Înălţarea Sfintei Cruci, sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. Zi de post pentru pentru sănătatea familiei

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Înălţarea Sfintei Cruci pe 14 septembrie. Această este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt.

Tot miercuri se sărbătoreşte amintirea a două evenimente extrem de importante din istoria Sfintei Cruci.

Aflarea Crucii pe care Mântuitorul nostru Iisus Hristos a fost răstignit şi înălţarea acesteia în faţa poporului de către episcopul Macarie, la 14 septembrie 335.

Aducerea Sfintei Cruci de la păgânii perşi din anul 629, pe vremea împăratului bizantin Heraclius. Acesta a pus-o la mare loc de cinste în biserica Sfântului Mormânt al Sfintei Cruci din Ierusalim.

Găsirea Sfintei Cruci s-a produs în urma poruncii Sfintei împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare. Datorită eforturile făcute de Elena, la Golgoga au fost găsite trei cruci.

Iar pentru a descoperi care a fost crucea pe care Mântuitorul a fost răstigniţi, Macarie le spune să pună o femeie moartă pe fiecare cruce în parte. Odată ce a atins Sfânta Cruce, femeia învie, fapt care îi face pe cei prezinţi să se bucure că au găsit crucea pe care Hristos a fost răstignit.

După săvârşirea acestei minuni, Patriarhul din Ierusalim porunceşte ca Sfânta Cruce să fie înălţată la loc înalt, de unde să poată fi văzută de întreg poporul, scrie calendarulortodox.ro.

Pe când împăratul persan Hosroe a reuşit să cucerească Ierusalimul, a luat cu el şi Sfânta Cruce în Persia, unde va rămâne 14 ani până când Hosroe este învins de Heraclie, care duce Crucea Mântuitorului la Ierusalim.
Această sărbătoare extrem de important se serbează cu post, aducând aminte tuturor credincioşilor de patimile şi moartea Mielului lui Dumnezeu.

Această dată vesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. În popor, Ziua Crucii este sărbătorită prin post şi praznice, pentru sănătatea familiei, pentru bunăstarea gospodăriilor dar şi pentru spor.

Tot în această zi, în zonele viticole se începe culesul viilor. Iar în alte zone, în această zi se bat nucii şi se adună din pădure ramurile de alun.

Conform tradiţiei, dacă ramurile sunt culese de Ziua Crucii, acestea au puteri miraculoase, fiind de asemenea şi unelte extrem de valoroase pentru fântânarii care vor să găsească izvoarele subterane.

Se obişnuieşte ca în această zi să nu se consume usturoi, nuci, pepeni sau prune, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

Ziua Crucii. În tradiţia populară, florile de busuioc şi frunzele acestuia, dar şi mentă, măghiranul sau cimbrul sunt plante magice care se sfinţesc la biserica. În timpul slujbei acestea se păstrează lângă cruce. Florile de busuioc mai apoi pot alina durerile, migrenele puternice sau chiar şi durerile de dinţi. La ţară, bolnavii de friguri sunt afumaţi cu crenguţe de busuioc aprinse. Busuiocul se pune şi în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor.

Tot în această zi se pregăteşte şi un leac pentru pomii care nu mai dau roade; gospodării atârnă ramurile de busuioc sfinţit în formă de cruce şi curpeni la biserică. Curpenii sunt tulpini târâtoare de castraveţi şi de pepeni, asteptant ca rodul să se adune şi în aceşti fructiferi neroditori.

Ziua Crucii. De ce se sfiinţesc monedele
Monedele care se sfinţesc în această zi şi păstrate în portofel împreună cu o cruciuliţa se crede că aduc belşug şi spor în muncă de fiecare.

Ziua Crucii. În calendarul popular această sărbătoare mai poartă şi numele de Carstovul Viilor sau Ziua Şarpelui. Dacă prima denumire este întâlnită mai ales în zona deluroasă şi regiunile sudice, marcând începutul culegerii viilor, cea de-a două este întâlnită în fiecare zona. În popor se crede că în această zi şerpii şi alte reptile încep să meargă în ascunzişurile subterane unde vor hibernă până în primăvară următoare.

În mediul rural, oamenii încă mai cred faptul că şerpii, înainte de a se retrage, obişnuiesc să se strângă mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi formează o mărgică numită „piatră nestemată”, folosită pentru vindecarea tuturor bolilor.