Se împlinesc 91 de ani de la sfinţirea Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia

În 8 octombrie se împlinesc 91 de ani de la sfinţirea Catedralei Reîntregirii din Alba Iulia. Un simbol al oraşului, un punct de întâlnire între istoria veche şi viaţa actuală a bisericii, un spațiu de rugăciune, dar și loc de pelerinaj, Catedrala Ortodoxă din capitala Marii Uniri este un reper arhitectural şi turistic în centrul ţării.

Construcţia catedralei a durat mai puțin de un an. Piatra de temelie a fost pusă la 28 martie 1921, în a doua zi de Paşti. Edificiul bisericesc în formă de cruce greacă înscrisă are o suprafaţă de 750 mp şi o înălţime de 40 m, fiind încadrată de o incintă dreptunghiulară, vegheată de turnul-clopotniţă, înalt de 58 de metri. În 8 septembrie 1921 s-a montat crucea pe turla bisericii, iar la 1 decembrie au fost demontate schelele. Din punct de vedere arhitectural, edificiul se încadrează în curentul artistic promovat de arhitectul Ioan Mincu, curent inspirat din arhitectura medievală românească, cu precădere din cea brâncovenească.

După terminarea lucrărilor de construcție, biserica a primit pecetea sfinţeniei, dăruită prin arhierei. O filă din istoria Bisericii din Ardeal s-a petrecut la data de 8 octombrie 1922 la Alba Iulia, când Catedrala a îmbrăcat haine de sărbătoare. Slujba de sfinţire a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Nicolae Bălan, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Gurie Grosu, Arhiepiscocul Basarabiei, Preasfinţitul Vartolomei Stănescu, episcopul Râmnicului, Preasfinţitul Nicolae Ivan, episcopul Vadului Feleacului şi Clujului, Ioan Teculescu, protopopul Alba Iuliei şi un sobor de 20 de preoţi din împrejurimile Alba Iuliei. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul Catedralei Mitropolitane din Sibiu, dirijat de Timotei Popovici. Cu acest prilej, Catedrala a primit hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.

Evenimentele din această catedrală au scris multe pagini din istoria Bisericii Ortodoxe şi a neamului român: Încoronarea Regilor Ferdinand şi Maria, momentul de la 21 octombrie 1948, când Biserica a primit pe creştinii greco-catolici la credinţa Ortodoxă, apoi anul 1955, când au avut loc primele canonizări ale unor sfinţi români care au luptat pentru păstrarea credinţei: Mitropoliţii Ilie Iorest şi Sava Brancovici, precum şi a mărturisitorilor Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi mucenicul Oprea din Sălişte sau canonizarea Sfântului Mitropolit cărturar Simion Ştefan din data de 30 octombrie 2011.

Astăzi, Catedrala din Alba Iulia este catedrală arhiepiscopală, sediu duhovnicesc și administrativ al Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia.