Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Atenţionare pentru localnici, în urma poluării din Apuseni. CJSU Alba: Apa din râul Arieş nu se poate folosi pentru alimentaţie şi igienă


Publicat

poluare deversare steril aries valea sesiiÎn urma poluării accidentale de la iazul de decantare Valea Şesii, aparţinând Cupru Min SA Abrud, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Alba a transmis precizări despre incident şi atenţionări pentru populaţie.

Vezi Explicaţii de la compania Cupru Min despre poluarea accidentală de la Valea Şesii. De ce a ajuns sterilul toxic în râul Arieş

Vezi şi FOTO-VIDEO: POLUARE gravă în Apuseni. Sterilul toxic decantat în Valea Şesii a ajuns în râul Arieş după ce a cedat o sondă

”În data de 3.04.2017, în jurul orei 11.50, în urma unui accident tehnologic produs la iazul de decantare Valea Șesei, aparținând de Cupru Min Abrud, s-a deversat pe Valea Șesei și apoi în râul Arieș, o cantitate de circa 6000 metri cubi steril.

Cupru Min SA a întrerupt atât activitatea, cât și deversarea sterilului în iazul de decantare. Societatea a intervenit cu utilaje pentru întreruperea deversării și în jurul orei 15.40 s-a reușit întreruperea deversării.

Reprezentanții Sistemului de Gospodărire al Apelor, ai Comisariatului Județean Alba din cadrul Gărzii Naționale de Mediu și ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență Unirea al județului Alba s-au deplasat la fața locului pentru investigarea fenomenului și recoltării probelor de apă.

În urma evaluării situației din teren, s-au stabilit următoarele măsuri:

– monitorizarea permanentă a zonei din avalul barajului unde s-a produs incidentul, până la găsirea unei soluții finale;

– curățarea zonei afectate de deversarea sterilului;

– avertizarea populației privind protejarea surselor de apă, a hranei și animalelor. NU se va folosi apa râului Arieș pentru alimentație și pentru igienă personală”, transmite CJSU Alba.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cine a fost Alexandru Ioan Cuza, artizanul ”Micii Uniri”. Lucruri mai puțin cunoscute din biografia acestuia

Publicat

24 ianuarie * Mica Unire * Unirea Principatelor Române de la 1859: Alexandru Ioan Cuza s-a născut la 20 martie 1820, la Bârlad și a murit la data de 15 mai 1873, la Heidelberg, în Germania. A fost un personaj secundar, cu o mamă de origine greco-italiană, ales domn al celor două principate, în speranța că va fi ușor de manipulat. Doar că nu a fost așa.

Enciclopedia României îl prezintă drept un om politic, domn al Principatelor Unite, care deşi nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi avea contracandidaţi cu o bogată experienţă administrativă, a apărut în prim plan la momentul 1859 deoarece grupările politice din Principate au preferat să sprijine un semi-necunoscut decât să îşi voteze un adversar iredutabil.

Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles, la un moment dat, să preia controlul întregii vieţi politice crezând că va reuşi să creeze un sistem care să-i acorde puterea totală şi, în acelaşi timp, să patroneze modernizarea societăţii româneşti pe principii liberale.

În perioada regimului autoritar s-au putut lua acele măsuri necesare modernizării, însă lovitura de stat a suspendat orice manifestare a spiritului liberal şi chiar opera de modernizare a societăţii româneşti a fost pusă sub semnul întrebării.

Treptat, societatea a intrat în criză, ajungându-se la o gripare a sistemului instituţional, iar elita politică va recurge la o soluţie radicală pentru a debloca sistemul.

Familia lui Alexandru Ioan Cuza

Tatăl viitorului domn, Ioan Cuza, provenea dintr-o veche familie de boieri mici şi mijlocii din judeţul Fălciu (astăzi în judeţul Vaslui), proprietari de pământ cu funcţii în administraţiile domneşti din Moldova.

Mama sa, Sultana Cozadini, provenea dintr-o familie de origine greco-italiană din Constantinopol, dar românizată.

În 1835 îşi ia diploma de bacalaureat la Paris, apoi urmează studii universitare de drept şi medicină, pe care nu le finalizează, şi devine membru al Societăţii economiştilor de unde îşi va înainta demisia în 1840.

Activează ulterior ca preşedinte al judecătoriei Covurlui, perioadă în care se căsătoreşte (30 aprilie 1844) cu Elena Rosetti, fiica unui postelnic din Vaslui şi sora viitorului prim-ministru Theodor Rosetti.

A avut doi copii cu amanta Maria Obrenovici, pe care i-a recunoscut, iar soția sa i-a adoptat și s-a ocupat de creșterea și educația loc.

Personaj politic secundar

Cuza a participat la evenimentele de la 1848 din Moldova, însă a jucat un rol secundar. Domnul Moldovei, Mihail Sturdza, a retezat imediat orice tentativă de mişcare revoluţionară arestând pe majoritatea complotiştilor.

Cuza petrece un an în exil, la Viena, Paris şi Constantinopol, revenind în ţară odată cu numirea noului domn în Moldova, Grigore Alexandru Ghica.

Este numit preşedinte al Judecătoriei Covurlui (1849 – 1851; 1855 – 1856), apoi director al Ministerului de Interne (1851), primind în această perioadă şi rangul de vornic.

La 6 iunie 1856 este numit pârcălab de Galaţi, însă imediat după decesul domnului Ghica este destituit de caimacamul Teodor Balş.

După câteva luni, noul caimacam, Nicolae Vogoride, antiunionist şi dornic de a-şi face partizani îl renumeşte pe Cuza pârcălab şi îl reintegrează în cadrele armatei, avansând în numai două luni de la gradul de sublocotenent la cel de maior.

Toate aceste funcții nu îl fac un personaj important la nivel politic, la vremea respectivă, dar…

Demisia la momentul oportun

În perioada alegerilor pentru Divanul ad-hoc Cuza face un gest care îi va aduce un important capital de imagine.

Înşirând ingerinţele administraţiei în alcătuirea listelor electorale care urmau să aducă o majoritate antiunionistă în Divan, el îşi prezintă demisia din funcţia de pârcălab.

Alegerile sunt falsificate de Vogoride, însă, după tensiuni diplomatice, Puterile garante decid la 12 august 1857 o nouă consultare electorală.

De data aceasta, majoritatea unionistă este zdrobitare, Cuza numărându-se printre deputaţii aleşi să dezbată viitorul Principatelor. Având în vedere noul context, Vogoride îşi schimbă din nou atitudinea faţă de Cuza şi propune ridicarea acestuia la gradul de colonel. Viitorul domn acceptă fără probleme deşi cu câteva luni înainte acuzase faptele caimacamului.

Unirea Principatelor

Unirea Principatelor îşi datorează înfăptuirea conjuncturii internaţionale favorabile apărute după Războiul Crimeii (1853 – 1856) şi dorinţei de unire a românilor. Sesizând momentul internaţional favorabil, elita românească de la acea data, generaţia paşoptistă, a înteles şansa extraordinară care li se oferă şi a acţionat în consecinţă.

Dorinţa puterilor occidentale era aceea de a bloca Rusia din drumul spre controlul continentului european. Congresul de la Paris (13 februarie 1856 – 18 martie 1856) a încercat să pună bazele unei noi ordini europene după Războiul Crimeii, având la bază îngrădirea puterii ruseşti şi a influenţei sale în sud-estul Europei.-hoc.

Şedinţele Divanului ad-hoc din Moldova s-au deschis la 22 septembrie 1857, însă Cuza nu s-a remarcat printr-o activitate deosebită în cadrul dezbaterilor.

Având în vedere majoritatea unionistă zdrobitoare din ambele Divane, rezultatul formulat în rezoluţia din 7 octombrie a fost unul clar: Unirea Principatelor într-un singur stat sub numele de România şi Prinţ străin, cu moştenirea tronului, ales dintr-o familie domnitoare a Europei şi ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării. A doua zi a fost adoptată rezoluţia şi în Muntenia, având practic aceleaşi concluzii.

Rezultatele au fost analizate într-un raport de comisari ai Puterilor garante şi dezbătute într-o Conferinţă care a durat trei luni.

La 7 august 1858 a fost semnată Convenţia de la Paris care stabilea viitorul politic al Principatelor. În fapt, acest document cu rol de constituţie era un compromis între Napoleon al III-lea şi regina Victoria. S-a stabilit ca unirea să fie una formală, fiecare principat având propriile sale instituţii legislative şi executive.

Contracandidații outsiderului Cuza

În perioada următoare au avut loc alegerile pentru Adunările Elective din fiecare principat, cele care trebuiau să aleagă domnii, de asemenea, câte unul pentru fiecare principat.

Configuraţia în ambele Adunări Elective era asemănătoare, împărţită în două grupări, una liberală şi alta conservatoare.

Fiecare dorea unirea, dar cu un domn al lor, care să le asigure păstrarea puterii politice. Însă, la rândul lor, în interiorul acestor grupări existau diverse tabere fiecare având candidaţi redutabili pentru funcţia supremă, personalităţi bine pregătite cu experienţă în administraţie.

În Moldova, în partea liberală se vehiculau nume precum Costache Negri, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, în timp ce la conservatori de departe cea mai bună expertiză o avea fostul domn Mihail Sturdza, existând şi voci care îl preferau pe fiul acestuia, Grigore M. Sturdza.

În Ţara Românească, situaţia era asemnătoare, luptându-se pentru domnie Barbu Ştirbei, Gheorghe Bibescu, Alexandru D. Ghica sau Dimitrie Ghica.

În acele clipe a apărut în prima plan numele lui Alexandru Ioan Cuza, care îndeplinea funcţia de hatman la acel moment.

El era un outsider pentru candidatura la domnie deoarece nu era o personalitate de prim rang pe scena politică şi nu se remarcase prin acţiuni deosebite în activitatea sa, făcând politică doar la nivel local.

În cele din urmă, toate grupările au preferat sa îl sprijine pe acest semi-necunoscut decat să îşi voteze un adversar redutabil.

Ei aveau convingerea că tânărul neexperimentat va putea fi manevrat uşor, însă a fost subestimat.

Cuza nu s-a lăsat manipulat şi a înţeles să ia la un moment dat în totalitate controlul vieţii politice din Principatele Unite. Pe 5 ianuarie 1859, Cuza a fost ales în unanimitate domn al Moldovei.

În Ţara Românească situaţia a fost mult mai simplă. Oricine ar fi fost ales în Moldova, trebuia ales şi la Bucureşti. Totuşi, surpriza a fost mare deoarece deputaţii munteni nu auziseră niciodată de tânărul colonel.

Problema a fost tranşată în noaptea de 23/24 ianuarie la hotelul Concordia. A doua zi, la şedinţa Adunării Elective, Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domn al Ţării Româneşti.

După realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza și colaboratorul său cel mai apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-ministru al României, fost coleg de școală de-al său), inițiază importante reforme interne: secularizarea averilor mănăstirești (1863), reforma agrară (1864), reforma învățământului (1864), reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al țării.

Sursă: Enciclopedia României

Sursă foto: Foto: Facebook/Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Proiect: Terase deschise la Alba Iulia și iarna, în ”extrasezon”. Care este taxa propusă pentru proprietari

Publicat

Autoritățile locale din Alba Iulia reglementează cum vor funcționa terasele și în extrasezon, în perioada stării de alertă, pentru a veni în sprijinul firmelor din sectorul HoReCa. Taxa pe care proprietarii acestora ar urma să o plătească este de 0,25 lei/mp/zi.

Proiectul cu propunerea privind funcționarea teraselor în extrasezon intră la aprobare în ședința Consiliului Local Alba Iulia din 29 ianuarie.

Potrivit reglementărilor locale în vigoare (HCL 94/2013, modificată prin HCL 103/2014), perioada de funcționare a teraselor sezoniere este 1 aprilie – 31 octombrie.

”Având în vedere contextul național și internațional generat de dinamica evoluției situației epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19, situație care a dus la suspendarea sau restrângerea unor activități, impactul asupra activităților desfășurate de operatorii economici din sectorul HoReCa fiind unul major, pentru a-și putea acoperi o parte din pierderile financiare suferite și a nu se vedea siliți să renunțe la afaceri, o parte dintre operatorii economici au solicitat Primăriei municipiului Alba Iulia acceptul pentru a putea desfășura activități specifice pe terasele sezoniere și în extrasezon, respectiv în perioada 1 noiembrie – 31 martie”, se arată în documentația proiectului.

Astfel că administrația locală propune prelungirea perioadei de funcționare a teraselor sezoniere și în perioada 1 noiembrie – 31 martie, pe toată perioada stării de alertă.

Taxa pe care o vor avea de plătit proprietarii teraselor va fi de 0,25 lei /mp/zi în extrasezon (redusă de la 0,5/lei/mp/zi).

Ca să funcționeze legal și în extrasezon, operatorii economici care exploatează terase în sezonul estival vor face cereri la primărie și pentru extrasezon, fără alte formalități, pentru aceleași amplasamente pentru care au încheiate contracte de închiriere

Celelalte obligații din Regulament vor trebui îndeplinite pentru sezonul estival 2021.

Reamintim că în ultima perioadă proprietarii de restaurante și cafenele din Alba Iulia au fost nevoiți să se bazeze mai mult pe activitatea din spațiile exterioare și cea de take out, decât cea în interiorul localurilor, date fiind restricțiile impuse mai întâi de carantină și apoi de scenariile roșii, măsuri impuse de autoritățile locale pe baza evoluției incidenței cazurilor COVID.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Patronii de trăsuri și tonete din Cetatea Alba Carolina cer scăderea chiriilor. 2820 de euro, cea mai mare chirie lunară

Publicat

Aproape toți patronii de trăsuri și tonete din Cetatea Alba Carolina și Parcul Unirii, cu două excepții, au cerut Primăriei Municipiului Alba Iulia, diminuarea chiriilor lunare pe care le plătesc către municipalitate la 150 de euro pe lună, până la terminarea contractelor.

Unele contracte expiră chiar în 2024, iar unele chirii ajung, momentan, și la 2820 de euro pe lună. 

Motivul cererii este pandemia de COVID-19 care a afectat industria de comerț fie cu produse alimentare fie cu suveniruri, în zona turistică a municipiului Alba Iulia. 

Primarul Gabriel Pleșa a propus însă ca diminuarea chiriei la 150 de euro să fie doar pe anul 2021, nu până la expirarea contractelor între persoanele fizice sau juridice care au închiriat spațiile.

Mai exact este vorba despre 22 de contracte de închiriere al căror preț pe lună variază între 200 de euro și 2.820 de euro.

Proiectul de hotărâre și cererea patronilor pot fi consultate integral AICI

Doar doi chiriași nu au semnat petiția, deoarece au un contract de 34 și respectiv 36 de euro și au o activitate de informare, vâzare de artizanat și turism.

Pentru a deveni realitate, proiectul prin care se propune diminuarea chiriilor la 150 de euro pe lună trebuie să fie votat de consilierii locali, în viitoare ședință de Consiliu Local al Municipiului Alba Iulia din data de 29 ianuarie.

 

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

Primăria Alba Iulia va șterge datoriile ”România Film” la bugetul local, ca urmare a preluării cinematografului Columna

Publicat

Administrația locală din Alba Iulia va șterge datoria pe care ”România Film” o are la bugetul municipiului.

Este vorba despre o sumă de peste 60.000 de lei, reprezentând impozit pe clădiri taxe pe teren și majorări, aferente fostului cinematograf Columna. 

O hotărâre în acest sens a fost pusă pe ordinea de zi a următoarei ședințe a consiliului local.

În preambulul proiectului de hotărâre, administrația motivează scăderea creanței prin trecerea fostului cinematograf din domeniul privat al Statului Român și administrarea ”România Film” în domeniul public al municipiului Alba Iulia.

Practic, potrivit legii, primăria municipiului va prelua nu doar activele, ci și datoriile cinematografului.

Primăria municipiului Alba Iulia și RADEF „România Film” au semnat procesul verbal de predare primire pentru imobilul „Cinematograf Columna” anul trecut, în septembrie.

Reprezentanții celor două părți au constatat starea avansată de degradare a clădirii și faptul că aceasta nu mai este funcțională.

După ce va fi demolată, acolo va fi amenajată o parcare.

Vezi și Primarul Gabriel Pleșa: Parcare rezidențială în locul blocului G2 Turturica și pe niveluri în locul fostului cinematograf Columna

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate