„Avram Iancu – Erou al națiunii române”, evenimente comemorative în memoria lui Avram Iancu, la 151 de ani de la moartea acestuia

Centrul de Cultură „Augustin Bena”, instituție din subordinea Consiliului Județean Alba, organizează, duminică, 10 septembrie 2023, o serie de evenimente comemorative în memoria lui Avram Iancu, Erou al Națiunii Române, de la moartea căruia se împlinesc 151 de ani.

Acțiunile debutează la ora 11:00 la Casa Memorială „Avram Iancu” din Incești (comuna Avram Iancu), unde va avea loc o slujbă religioasă și un ceremonial de depunere de coroane și jerbe de flori, la care participă Tulnicăresele din Avram Iancu și Fanfara Județului Alba, dirijor Coriolan Honcaș.

Cu această ocazie vor avea loc alocuțiuni și momente evocatoare, precum și un moment artistic „in memoriam Avram Iancu” susținut de Mirela Mănescu – Felea.

Programul evenimentelor comemorative va continua la statuia lui Avram Iancu din Piața Avram Iancu din orașul Câmpeni, unde la ora 12:00, va avea loc „Chemarea tulnicului” alături de Tulnicăresele din Câmpeni și un ceremonial de depunere de coroane și jerbe de flori.

Tot la ora 12:00 vor avea loc manifestări similare în Piața Eroilor din Abrud, la bustul lui Avram Iancu din Alba Iulia și la bustul lui Avram Iancu de pe Câmpia Libertății de la Blaj.

Ceremonialele de depunere de coroane și jerbe de flori vor fi completate de momente artistice susținute de Tulnicăresele din Arieșeni și din Munții Apuseni.

Cine a fost Avram Iancu

Avram Iancu s-a născut în anul 1824, în localitatea Vidra de Sus, astăzi comuna Avram Iancu, din județul Alba.

De profesie avocat, Avram Iancu a fost conducătorul Revoluției de la 1848 în Transilvania. Bunicul său, Gheorghe Iancu, a fost preot ortodox și, potrivit unor surse istorice, ar fi luat parte la răscoala lui Horea din anul 1784.

Avram Iancu a murit în 10 septembrie 1872, fiind găsit mort pe prispa unei case din Baia de Criș (județul Hunedoara), unde trăsese peste noapte.

Iancu nu avea mai nimic asupra lui, doar o năframă zdrențuită, fluierul de cireș din care îi plăcea atât de mult să doinească și o jalbă către împăratul austriac Franz Joseph, unsă și mototolită, pe care nu a trimis-o niciodată destinatarului.

Trupul marelui erou a fost depus pe catafalc în casa lui Ioan Simionaşiu, asesor la sedria orfanală. Comitatul Zarand, cu o populație covârșitor românească, a decis să îi facă funeralii naționale, ca unui „mort al națiunii”.

Avram Iancu a fost înmormântat la Țebea pe 13 septembrie 1872, cu funeralii naționale, iar cortegiul funerar s-a întins de la Baia de Criş la Țebea, pe o distanță de câțiva kilometri.

Crucea de piatră, care și azi străjuiește mormântul eroului, a fost donată de preotul din Ţebea, Iosif Tisu.

Era crucea pe care o pregătise pentru el însuși, dar a pus-o la căpătâiul lui Avram Iancu. Placa de marmură albă de pe mormântul lui Avram Iancu a fost pusă la 1 noiembrie 1931.

Cei care au pus această placă sunt renumiții istorici Gheorghe I. Brătianu și Constantin C. Giurescu.

Avram Iancu odihnește lângă Gorunul lui Horea, ultima sa dorință, exprimată în testamentul său, fiind ca din averea rămasă de la el să se ridice o Facultate de Drept pentru români, el fiind convins că doar luptătorii pe tărâm juridic vor putea să câștige drepturile națiunii române.

Avram Iancu este declarat, printr-o lege adoptată în anul 2016 de Parlamentul României, „Erou al Națiunii Române”.