Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

BACALAUREAT 2015: Ce trebuie să înveţe elevii la Limba şi Literatura Română. Programa şi MODELE de SUBIECTE


Publicat

examen scoala

examen scoalaElevii din clasele XII şi XIII de liceu se pregătesc pentru examenul de Bacalaureat 2015, care începe pe 8 iunie, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A. Prima probă scrisă, la limba şi literatura română, este programată pe 29 iunie. Elevii se pot înscrie la sesiunea de vară, în perioada 25-29 mai.

Pentru a veni în sprijinul acestora, le reamintim detalii din programa de Limba şi literatura română pentru examen, modele de subiecte şi bareme de corectare.

Citeşte şi BACALAUREAT 2015. CALENDARUL şi modele de SUBIECTE actualizate de Ministerul Educaţiei. Înscrierile încep în 25 mai

Absolvenţii de liceu se vor putea înscrie la prima sesiune a examenului de bacalaureat între 25-29 mai 2015 şi vor încheia cursurile în 29 mai.

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se va face între 8-10 iunie, iar absolvenţii de liceu aparţinând minorităţilor naţionale vor susţine proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă între 10-12 iunie.

Evaluarea competenţelor digitale va avea loc între 15-19 iunie, iar proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională între 22-26 iunie.

Prima probă scrisă, cea la limba şi literatura română, va fi susţinută în 29 iunie, proba la limba şi literatura maternă în 30 iunie, proba obligatorie a profilului 1 iulie, proba la alegere a profilului şi specializării în 3 iulie.

Rezultatele vor fi afişate în 6 iulie până la ora 12.00 şi tot în aceeaşi zi se vor putea depune contestaţiile până la ora 16,00. Rezolvarea contestaţiilor se va face între 7-9 iulie.

Rezultatele finale, după contestaţii, vor fi afişate în 10 iulie.

Comisiile din centrele de examen verifică, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. Astfel, dacă au „scăpat” în timpul examenului, candidaţii care au copiat la probă pot fi eliminaţi din examen şi ulterior.

CALENDARUL examenului de bacalaureat național 2015:

Sesiunea iunie-iulie

25 – 29 mai 2015 Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen
29 mai 2015 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
8 – 10 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
10 – 12 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
15 – 19 iunie 2015 Evaluarea competenţelor digitale – proba D
22 – 26 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
29 iunie 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă
30 iunie 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
1 iulie 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
3 iulie 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
6 iulie 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)
6 iulie 2015 Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
7 – 9 iulie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
10 iulie 2015 Afişarea rezultatelor finale

Sesiunea august-septembrie

13 – 17 iulie 2015 Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
18 -19 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
20 – 21 august 2015 Evaluarea competenţelor digitale – proba D
24 august 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă
25 august 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
26 august 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
28 august 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
31 august 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
1-2 septembrie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
3 septembrie 2015 Afişarea rezultatelor finale

Citeşte şi Ce-i aşteaptă pe elevii care dau examenul de BAC în 2015. Modificări în programă şi reguli pentru candidaţi

MODELE de SUBIECTE şi bareme de corectare pentru BACALAUREAT 2015 – proba de Limba şi literatura română

LIMBA şi LITERATURA ROMÂNĂ

E_a_romana_real_tehn_2015_var_model

E_a_romana_real_tehn_2015_bar_model

E_a_romana_uman_ped_2015_var_model

E_a_romana_uman_ped_2015_bar_model

Examenul naţional de Bacalaureat

PROGRAMA de examen pentru disciplina Limba şi literatura română

Filiera teoretică – profil real

Filiera tehnologică toate profilurile şi specializările

Filiera vocaţională – toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic)

Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală) şi conţinuturi asociate acestora, în conformitate cu programa şcolară pentru disciplina limba şi literatura română: filiera teoretică – profil real, filiera tehnologică – toate profilurile şi specializările, filiera vocaţională – toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore.

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă.

Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10 – 15 minute.

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale.

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse:

– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)

– reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog

– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

– rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse:

– reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)

– relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)

– exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat

– normele citării

– normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise

– texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului

– sens denotativ şi sensuri conotative

– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul

– ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr

– scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.

– reacţiile receptorului: cititor, ascultător

Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului

– componentele şi funcţiile actului de comunicare

– niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal

– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

– tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ, discursul politic, discursul publicistic

– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere

  • rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere

– temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume

– genuri literare: epic, liric, dramatic

– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite

Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative

– particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative

– instanţele comunicării în textul narativ

– construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje

– tipuri de perspectivă narativă

– specii epice: basm cult, nuvelă, roman

– registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului: stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic

– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic

– modalităţi de caracterizare a personajelor

– registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului

– specii dramatice: comedia

– un text dramatic postbelic

– creaţie dramatică şi spectacol

– cronica de spectacol

Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic

– titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de

recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică

– sugestie şi ambiguitate

– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie

– poezie epică, poezie lirică

– instanţele comunicării în textul poetic

Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte

– viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare

– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)

Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură

– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură

Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre operele literare şi contextul cultural în care au apărut acestea

– trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textile literare studiate sau în texte la prima vedere

Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate

– curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul

– perioada modernă: secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada

paşoptistă; criticismul junimist); curente culturale/literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul); perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; identitate culturală în context european); perioada postbelică (romanul postbelic, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale/literare: postmodernismul)

Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere

– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale

– logica şi coerenţa mesajului argumentativ

Argumentarea unui punct de vedere faţă de o problematică pusă în discuţie

– verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare

– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ

Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii

– interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară

– eseul structurat, eseul liber

LITERATURĂ

Autori canonici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.

Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.

Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.

LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Conţinuturile de mai jos vizează:

– aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;

– aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

Niveluri de constituire a mesajului

Nivelul fonetic

– pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul

– cacofonia; hipercorectitudinea

– pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

Nivelul lexico-semantic

– variante lexicale; câmpuri semantice

– erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică

– derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale

– relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)

– sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)

– unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)

– câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale

– sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ

Nivelul morfosintactic

– forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului

– elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)

– elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)

Nivelul ortografic şi de punctuaţie

– norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)

– rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

Nivelul stilistico-textual

– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare

– coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă

– tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

– stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

– stil direct, stil indirect, stil indirect liber

– rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului

– rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

„Marea asfaltare”, în Apuseni: 50 de km din DN 75, între Bistra și Ocoliș, reabilitați printr-o investiție de 17,8 milioane lei

Publicat

Un sector în lungime de 50 de kilometri din drumul național DN 75, ce trece prin orașul Baia de Arieș și comunele Bistra, Lupșa, Sălciua, Poșaga și Ocoliș din Munții Apuseni, va fi asfaltat printr-o investiție de peste 17,8 milioane de lei. 

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a lansat marți, 11 mai, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru executarea de covoare asfaltice la cald, cu mixtură asfaltică tip BA16 de 6 cm, cu frezare, pe drumul național DN 74, între km 85+000 și km 135+000.

Valoarea totală este estimată la 17.868.799,73 de lei, fără TVA.

Potrivit caietului de sarcini, lucrarea este prevăzută a se executa în planul de întreținere periodică a drumurilor publice în anul 2021, durata de execuție a lucrărilor fiind de 2 luni.

Sectorul de drum studiat se află pe raza județului Alba și aparține de drumul național DN 75 care face legătura între localitatea Ștei, județul Bihor și localitatea Mihai Vieazul, județul Cluj și care se află în administrarea Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Cluj.

Contractul este împărțit pe trei loturi, respectiv:

  • Lotul 1 – DN 75 km 85+000- km 101+595 (între Bistra și Baia de Arieș) 

 

Potrivit caietului de sarcini, traseul studiat se întinde pe raza comunelor Bistra, Lupșa și a orașului Baia de Arieș. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 16.595 m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 106.055,47 mp.

  • Lotul 2 – DN 75 km 101+595- km 119+303 (între Baia de Arieș și Sălciua)

Traseul studiat se întinde pe raza orașului Baia de Arieș și a comunei Sălciua. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 17.708  m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 112.117,40 mp.

  • Lotul 3 – DN 75 km 119+303- km 135+000 (între Sălciua și Ocoliș – limita cu județul Cluj)

Traseul studiat se întinde pe raza a trei comune, Sălciua, Poșaga și Ocoliș. În prezent, pe sectoarele analizate au apărut o serie de degradări pe suprafețe întinse (fisuri, crăpături, etc.) care creează disconfort asupra conducătorilor auto.

Traseul are un caracter sinuos, urmând meandrele râului Arieș, cu porțiuni cu aliniamente scurte racordate prin curbe cu raze destul de mici.

Lungimea traseului este de 15.615  m, având o suprafață (incluzând partea carosabilă cu supralărgiri și suprafața până în borduri (în localități) de 98.040,08 mp.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

VIDEO: Profesor universitar din Cluj, condamnat la închisoare. A luat bani de la zeci de studenți pentru a-i trece la examene

Publicat

Ardelean Ioan, profesor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, a fost condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Mai exact, procurorii au reușit să probeze 43 de acte materiale, în care profesorul a primit bani de la studenți pentru a-i trece la disciplinele „Mecanisme I” sau „Mecanisme II”.

Modalitatea de prindere a profesorului, care în mare parte primea mita sub formă bancnotelor de 50 de euro, a fost una foarte complexă. Au fost folosite persoane sub acoperire, supraveghere audio video și în final un flagrant, în biroul profesorului, în care au descoperit mai multe plicuri cu bancnote euro.

Faptele pentru care profesorul a fost condamnat s-au petrecut în luna septembrie a anului 2017, iar o primă condamnare a venit în luna octombrie a anului 2020. Atunci judecătorii Tribunalului Cluj l-au condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare.

În urma primei decizii, procurorii au făcut apel, iar dosarul s-a mutat pe rolul instanței superioare, la Curtea de Apel Cluj, unde magistrații au schimbat sentința și l-au condamnat la închisoare cu executare.

În motivarea instanței de fond este descris pas cu pas modul în care anchetatorii au obținut probele împotriva profesorului. Aceștia au chemat la audieri studenți, au obținut un mandat pentru supraveghere ambientală foto – video dar au folosit și investigatori sub acoperire.

Mai mult de atât din câte se pare, fenomenul era atât de cunoscut la nivelul studenților, încât la un moment dat, când doi studenți au mers la un xerox din apropierea unității de învățâmânt pentru a cumpara două plicuri, vânzătoarea le-a zâmbit, fapt care i-a dus pe cei doi cu gândul că practica este una cunoscută.

Modul de operare

”mecanismul folosit de către inculpatul Ioan Ardelean pentru desfășurarea activității ilicite, consta în aceea că studentul interesat de promovarea examenului se prezenta la biroul profesorului înainte de susținerea examenului având banii într-un plic pe care menționa numele, anul, specializarea și disciplina la care dorește să promoveze, plic pe care îl oferă profesorului care comunica studentului un subiect de examen pentru a-l pregăti iar în momentul susținerii examenului oral, studentul susținea subiectul de examen primit de la profesor cu ocazia predării banilor, indiferent de subiectul trecut pe biletul extras.

De la caz la caz, au existat situații în care modul de operare a fost oarecum diferit, după cum se va detalia în cele ce urmează însă numitorul comun a fost că predarea banilor se realiza anterior examenului, în biroul profesorului în plicuri albe sau foi de examen, suma a fost constantă, 50 euro sau echivalentul în lei și toți studenții care au achitat suma amintită, au trecut examenul”, se arată în motivarea pe scurt a instanței de fond.

Ce au reținut procurorii

S-a reținut în esență sub aspectul stării de fapt aceea că la data de 02.09.2017 inculpatul Ioan Ardelean, în calitate de profesor în cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca a primit în biroul său sume de bani de la un număr de 10 studenți, totalizând 400 de euro (câte 50 euro de la un număr de 8 studenți) și 450 de lei (200 lei respectiv 250 lei de la un număr de 2 studenți), în legătură cu examenul ce trebuia susținut de către acești studenți la data de 02.09.2017 la disciplinele„Mecanisme I” sau „Mecanisme II” , respectiv pentru ca inculpatul să le acorde acestora note de trecere la respectivele examene iar în intervalul 04-09.07.2017, în calitate de profesor în cadrul Universității Tehnice din Cluj-N_____, a primit în biroul său sume de bani de la un număr de 33 studenți suspecți, totalizând 1.500 euro (câte 50 euro de la un număr de 30 studenți suspecți) și 600 lei (câte 200 lei de la un număr de 3 studenți suspecți), în legătură cu examenul ce trebuia susținut de către acești studenți la data de 09.07.2017 la disciplinele„Mecanisme I” sau „Mecanisme II” , respectiv pentru ca inculpatul să le acorde acestora note de trecere la respectivele examene, ulterior însușindu-și acești bani, în condițiile în care toți studenții în cauză au promovat examenul, se mai arată în documentul citat.

După mai bine de trei ani de la momentul flagrantului, profesorul a fost condamnat. Curtea de Apel Cluj a dat decizia finală, în data de 7 mai 2021.

” Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj împotriva sentinţei penale nr. 295 din data de 12 octombrie 2020 a Tribunalului Cluj şi a încheierii de îndreptare a erorii materiale din data de 28.01.2021. Desfiinţează sentinţa penală nr. nr. 295 din data de 12 octombrie 2020 cu privire la modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului A.I. şi cu privire la dispoziţiile privind confiscarea specială şi confiscarea extinsă, şi, pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite: Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului A.I. pentru comiterea infracţiunii de luare de mită în formă continuată (…) şi dispune executarea acesteia în regim de detenţie.

(…) dispune confiscarea specială de la inculpatul A.I.a sumelor de 1050 lei şi 1900 euro dobândite prin săvârşirea infracţiunii de luare de mită. În temeiul art. 1121 alin. 1 lit. m şi al. 2 C.pen. dispune confiscarea extinsă de la inculpatul A.I.a sumei de 11750 euro. Desfiinţează în totalitate încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 28.01.2021. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale atacate. Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul A.I.împotriva aceleiaşi sentinţe. Obligă inculpatul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare în apel restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în apel rămânând în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 7 mai 2021”, se arată în minuta pe scurt a Curții de Apel Cluj.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Spitalele private care au contracte cu CNAS, obligate să afișeze pachetele medicale și tarifele. Lista furnizorilor din Alba

Publicat

Spitalele private din România care au contracte cu casele de asigurări de sănătate vor fi obligate de lege să afişeze tarifele percepute pacienţilor pe durata internării.

Propunerea vizează reglementarea contribuţiei personale, astfel încât pacientul să aibă idee de costurile prevăzute la spitalizare.

Furnizorii au obligația să afișeze informații cu privire la pachetele medicale și tarifele acestora.

Pentru spitalizarea de zi există tarife minimale, dar și tarife negociate.

Tarifele negociate diferă de la un spital privat la altul, tocmai de aceea, pacientul va primi, la solicitare, un cost estimativ valabil un număr de zile.

Acesta va putea să solicite şi să obţină oferte și de la alte spitale şi să o aleagă pe cea care îl avantajează.

Contribuţia personală a asiguratului se plăteşte de către asigurat în mod direct sau printr-o asigurare încheiată în baza unui contract cu o societate de asigurări.

Măsura este necesară, deoarece pacientul poate să opteze pentru un serviciu de spitalizare public sau privat.

Cum se face decontarea pentru pacienții care merg în alt județ, la privat

În cazul în care acesta optează pentru serviciul de spitalizare privat, iar spitalul are contract cu casa de asigurări, serviciul de spitalizare este decontat.

Spre exemplu, persoanele dintr-un anumit județ decid să se trateze la un spital privat din alt județ.

Acestora le va fi decontată spitalizarea de către Casa de Asigurări cu care contractează spitalul respectiv.

O parte din veniturile bugetelor spitalelor publice o reprezintă contractele cu casele de asigurări de sănătate, iar restul sunt acoperite prin subvenţii de la autorităţi publice-locale, de la primării, consilii judeţene.

Lista furnizorilor de servicii medicale care au contracte cu CAS Alba și valoarea contractului:

  • Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia – 29,089,728.91;
  • Spitalul de Boli Cronice Câmpeni – 1,353,320.20;
  • Spitalul Municipal Blaj – 9,062,958.86;
  • Spitalul Orășenesc Dr. Alexandru Borza Abrud – 2,606,355.35;
  • Spitalul Municipal Aiud – 7,071,904.39;
  • Spitalul Orășenesc Câmpeni – 3,439,838.66;
  • Spitalul Municipal Sebeș – 5,705,263.05;
  • Spitalul Orășenesc Cugir – 2,615,307.01;
  • Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud – 2,046,705.36;
  • SC CMC PRAXIS SRL – 570,197.00;
  • Centrul Medical Laura Cătană – 410,876.04;
  • SC KIO ENERGY SRL – 51,532.00.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA: Temperaturi normale pentru această perioadă, dar vin zile cu ploi. Prognoza meteo pe patru săptămâni

Publicat

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a prezentat marți prognoza de vreme actualizată pentru următoarele 4 săptămâni, în țară.

Meteorologii prognozează temperaturi normale pentru această perioadă, cu o posibilă răcire în intervalul 13-14 mai, după cele două zile mai calde de la începutul săptămânii. Apoi vor fi maxime medii de 21-25 grade Celsius și mai cald spre finalul lunii mai.

Din 12 mai începe o perioadă cu mai multe ploi și posibil chiar furtuni, spre finalul intervalului.

Prognoza meteo actualizată (11 mai 2021) – ANM:

Săptămâna 10-16 mai

Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări, dar cu o posibilă uşoară abatere termică pozitivă în regiunile intracarpatice.

Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru acest interval, dar cu posibilitatea unui uşor excedent, local, în regiunile vestice şi sud-vestice, dar şi a unui uşor deficit în centru şi nord-est.

Săptămâna 17-23 mai

Temperaturile medii ale aerului vor fi uşor mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, în jumătatea estică a ţării, iar în rest vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval.

Cantităţile de precipitaţii vor fi excedentare în cea mai mare parte a ţării, excedent ce va fi mai pronunţat în regiunile sud-vestice.

Săptămâna 24-30 mai

Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru această săptămână, în toate regiunile, posibil uşor mai coborâte în regiunile vestice.

Regimul pluviometric va fi excedentar în toate regiunile, dar mai ales în cele vestice şi la munte.

Săptămâna 31 mai – 7 iunie

Valorile termice vor fi apropiate de cele specifice acestui interval, pe întreg teritoriul României.

Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă se vor situa în jurul celor normale pentru această săptămână, în toate regiunile.

surse: meteoromania.ro, accuweather.com

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate