BACALAUREAT 2015: Ce trebuie să înveţe elevii la Limba şi Literatura Română. Programa şi MODELE de SUBIECTE

Elevii din clasele XII şi XIII de liceu se pregătesc pentru examenul de Bacalaureat 2015, care începe pe 8 iunie, cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A. Prima probă scrisă, la limba şi literatura română, este programată pe 29 iunie. Elevii se pot înscrie la sesiunea de vară, în perioada 25-29 mai.

Pentru a veni în sprijinul acestora, le reamintim detalii din programa de Limba şi literatura română pentru examen, modele de subiecte şi bareme de corectare.

Citeşte şi BACALAUREAT 2015. CALENDARUL şi modele de SUBIECTE actualizate de Ministerul Educaţiei. Înscrierile încep în 25 mai

Absolvenţii de liceu se vor putea înscrie la prima sesiune a examenului de bacalaureat între 25-29 mai 2015 şi vor încheia cursurile în 29 mai.

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se va face între 8-10 iunie, iar absolvenţii de liceu aparţinând minorităţilor naţionale vor susţine proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă între 10-12 iunie.

Evaluarea competenţelor digitale va avea loc între 15-19 iunie, iar proba de evaluare a competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională între 22-26 iunie.

Prima probă scrisă, cea la limba şi literatura română, va fi susţinută în 29 iunie, proba la limba şi literatura maternă în 30 iunie, proba obligatorie a profilului 1 iulie, proba la alegere a profilului şi specializării în 3 iulie.

Rezultatele vor fi afişate în 6 iulie până la ora 12.00 şi tot în aceeaşi zi se vor putea depune contestaţiile până la ora 16,00. Rezolvarea contestaţiilor se va face între 7-9 iulie.

Rezultatele finale, după contestaţii, vor fi afişate în 10 iulie.

Comisiile din centrele de examen verifică, prin sondaj, înregistrările audio-video din sălile de examen, după încheierea probei scrise. Astfel, dacă au „scăpat” în timpul examenului, candidaţii care au copiat la probă pot fi eliminaţi din examen şi ulterior.

CALENDARUL examenului de bacalaureat național 2015:

Sesiunea iunie-iulie

25 – 29 mai 2015 Înscrierea candidaţilor la prima sesiune de examen
29 mai 2015 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a
8 – 10 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
10 – 12 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
15 – 19 iunie 2015 Evaluarea competenţelor digitale – proba D
22 – 26 iunie 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
29 iunie 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – probă scrisă
30 iunie 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
1 iulie 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
3 iulie 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
6 iulie 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00)
6 iulie 2015 Depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
7 – 9 iulie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
10 iulie 2015 Afişarea rezultatelor finale

Sesiunea august-septembrie

13 – 17 iulie 2015 Înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen
17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A
17-18 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B
18 -19 august 2015 Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională – proba C
20 – 21 august 2015 Evaluarea competenţelor digitale – proba D
24 august 2015 Limba şi literatura română – proba E)a) – proba scrisă
25 august 2015 Limba şi literatura maternă – proba E)b) – probă scrisă
26 august 2015 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – probă scrisă
28 august 2015 Proba la alegere a profilului şi specializării – proba E)d) – probă scrisă
31 august 2015 Afişarea rezultatelor (până la ora 12:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 12:00 – 16:00)
1-2 septembrie 2015 Rezolvarea contestaţiilor
3 septembrie 2015 Afişarea rezultatelor finale

Citeşte şi Ce-i aşteaptă pe elevii care dau examenul de BAC în 2015. Modificări în programă şi reguli pentru candidaţi

MODELE de SUBIECTE şi bareme de corectare pentru BACALAUREAT 2015 – proba de Limba şi literatura română

LIMBA şi LITERATURA ROMÂNĂ

E_a_romana_real_tehn_2015_var_model

E_a_romana_real_tehn_2015_bar_model

E_a_romana_uman_ped_2015_var_model

E_a_romana_uman_ped_2015_bar_model

Examenul naţional de Bacalaureat

PROGRAMA de examen pentru disciplina Limba şi literatura română

Filiera teoretică – profil real

Filiera tehnologică toate profilurile şi specializările

Filiera vocaţională – toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic)

Proba scrisă vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală) şi conţinuturi asociate acestora, în conformitate cu programa şcolară pentru disciplina limba şi literatura română: filiera teoretică – profil real, filiera tehnologică – toate profilurile şi specializările, filiera vocaţională – toate profilurile şi specializările (cu excepţia profilului pedagogic). Structura subiectelor permite rezolvarea acestora în 3 ore.

Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română se aplică în receptarea mesajelor orale şi scrise şi în producerea unor tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ) exersate în cadrul învăţământului liceal. Subiectele cuprind texte literare şi nonliterare, la prima vedere, precum şi itemii corespunzători evaluării competenţelor specifice şi a conţinuturilor asociate din prezenta programă.

Subiectele vor avea un grad de complexitate care să permită tratarea integrală a acestora în maximum 10 – 15 minute.

Prin susţinerea examenului de bacalaureat la această disciplină, elevul va trebui să facă dovada următoarelor competenţe dobândite în ciclul inferior şi în cel superior de liceu (clasele a IX-a – a XII-a), corelate cu anumite conţinuturi parcurse în cele două cicluri liceale.

Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

Utilizarea adecvată a strategiilor şi a regulilor de exprimare orală în monolog şi în dialog, în vederea realizării unei comunicări corecte, eficiente şi personalizate, adaptate unor situaţii de comunicare diverse:

– reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului şi în condiţii de examinare), tehnici de construire a monologului; tipuri de monolog: povestire/relatare orală, descriere orală, monolog informativ, monolog argumentativ, exprimarea orală a reacţiilor şi a opiniilor privind texte literare şi nonliterare, filme artistice şi documentare, spectacole de teatru, expoziţii de pictură etc.; adecvarea la situaţia de comunicare (auditoriu, context) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.)

– reguli şi tehnici de construire a dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/redarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.); tipuri: conversaţia, discuţia argumentativă, interviul (interviul publicistic, interviul de angajare); adecvarea la situaţia de comunicare (partener, context etc.) şi la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.); argumentare şi contraargumentare în dialog

– stilurile funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

– rolul elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în comunicarea orală: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică, tonalitate, ritmul vorbirii etc.

Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare şi a formelor exprimării scrise compatibile cu situaţia de comunicare în elaborarea unor texte diverse:

– reguli generale în redactare (structurarea textului, adecvarea la cerinţa de redactare, adecvare stilistică, aşezare în pagină, lizibilitate)

– relatarea unei experienţe personale, descriere, povestire, argumentare, ştiri, anunţuri publicitare, corespondenţă privată şi oficială; cerere, proces-verbal, curriculum vitae, scrisoare de intenţie, scrisoarea în format electronic (e-mail)

– exprimarea reacţiilor şi a opiniilor faţă de texte literare (studiate sau la prima vedere) şi nonliterare, argumentare, rezumat, caracterizare de personaj, analiză, comentariu, sinteză, paralelă, eseu structurat, eseu liber/nestructurat

– normele citării

– normele limbii literare la nivelurile: ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

Identificarea particularităţilor şi a funcţiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de mesaje/texte

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon expresivitatea în limbajul comun şi în limbajul poetic

Receptarea adecvată a sensului/sensurilor unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise

– texte literare (proză, poezie, dramaturgie); texte nonliterare, memorialistice, epistolare, jurnalistice, juridic-administrative, ştiinţifice, argumentative, mesaje din domeniul audio-vizualului

– sens denotativ şi sensuri conotative

– elemente care înlesnesc sau perturbă receptarea: canalul, codul, contextul

– ficţiune, imaginaţie, invenţie; realitate, adevăr

– scopul comunicării: informare, delectare, divertisment etc.

– reacţiile receptorului: cititor, ascultător

Utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în producerea şi în receptarea diverselor texte orale şi scrise, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului

– componentele şi funcţiile actului de comunicare

– niveluri ale receptării şi producerii textelor orale şi scrise: fonetic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexicosemantic, stilistico-textual, nonverbal şi paraverbal

– normele limbii literare la toate nivelurile: fonetic, ortoepic, ortografic şi de punctuaţie, morfosintactic, lexico-semantic, stilistico-textual

– tipuri textuale şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ, discursul politic, discursul publicistic

– rolul verbelor în naraţiune; rolul adjectivelor în descriere

• rolul formulelor de adresare, de iniţiere, de menţinere şi de închidere a contactului verbal în monolog şi în dialog

Utilizarea adecvată a strategiilor de comprehensiune şi de interpretare, a modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textelor literare şi nonliterare

Identificarea temei şi a modului de reflectare a acesteia în textele studiate sau în texte la prima vedere

– temă, motiv/motive identificat(e) în texte, viziune despre lume

– genuri literare: epic, liric, dramatic

– modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare, aparţinând unor genuri sau epoci diferite

Identificarea şi analiza principalelor componente de structură, de compoziţie şi de limbaj specifice textului narativ

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textele narative

– particularităţi ale compoziţiei în textele narative: incipit, final, episoade/secvenţe narative, tehnici narative

– instanţele comunicării în textul narativ

– construcţia personajelor; modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje

– tipuri de perspectivă narativă

– specii epice: basm cult, nuvelă, roman

– registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului: stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber

Identificarea şi analiza principalelor componente de structură şi de limbaj specifice textului dramatic

– particularităţi ale construcţiei subiectului în textul dramatic

– particularităţi ale compoziţiei textului dramatic

– modalităţi de caracterizare a personajelor

– registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului

– specii dramatice: comedia

– un text dramatic postbelic

– creaţie dramatică şi spectacol

– cronica de spectacol

Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie şi de limbaj în textul poetic

– titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de

recurenţă: motiv poetic, laitmotiv, simbol central, idee poetică

– sugestie şi ambiguitate

– imaginar poetic, figuri semantice (tropi); elemente de prozodie

– poezie epică, poezie lirică

– instanţele comunicării în textul poetic

Compararea unor viziuni despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau în alte arte

– viziune despre lume, teme şi motive, concepţii despre artă, sensuri multiple ale textelor literare

– limbajul literaturii, limbajul cinematografic, limbajul picturii; limbajul muzicii (pentru proba orală)

Interpretarea textelor studiate sau la prima vedere prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură

– lectură critică: elevii evaluează ceea ce au citit; lectură creativă: elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură

Punerea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre operele literare şi contextul cultural în care au apărut acestea

– trăsături ale curentelor culturale/literare reflectate în textile literare studiate sau în texte la prima vedere

Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea şi relaţionarea cunoştinţelor asimilate

– curente culturale/literare în secolele XVII-XVIII: umanismul şi iluminismul

– perioada modernă: secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (perioada

paşoptistă; criticismul junimist); curente culturale/literare în secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea (romantismul, realismul, simbolismul); perioada interbelică (orientări tematice în romanul interbelic, tipuri de roman: psihologic şi al experienţei; poezia interbelică, diversitate tematică, stilistică şi de viziune; curente culturale/literare în perioada interbelică: modernism, tradiţionalism; identitate culturală în context european); perioada postbelică (romanul postbelic, poezia în perioada postbelică, teatrul în perioada postbelică; curente culturale/literare: postmodernismul)

Argumentarea în scris şi oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Identificarea structurilor argumentative în texte literare şi nonliterare studiate sau la prima vedere

– construcţia textului argumentativ; rolul conectorilor în argumentare, structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale

– logica şi coerenţa mesajului argumentativ

Argumentarea unui punct de vedere faţă de o problematică pusă în discuţie

– verbe evaluative, adverbe de mod/predicative ca mărci ale subiectivităţii evaluative, cuvinte cu rol argumentativ, structuri sintactice în argumentare

– construcţia discursului argumentativ: structuri specifice, conectori, tehnici argumentative, eseul argumentativ

Compararea şi evaluarea unor argumente diferite, pentru formularea unor judecăţi proprii

– interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în critica şi în istoria literară

– eseul structurat, eseul liber

LITERATURĂ

Autori canonici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu.

Conform programei şcolare în vigoare, examenul de bacalaureat nu implică studiul monografic al scriitorilor canonici, ci studierea a cel puţin unui text din opera acestora. Textele literare la prima vedere pot aparţine atât autorilor canonici, cât şi altor autori studiaţi.

Pentru proba scrisă, elevii trebuie să studieze în mod aprofundat cel puţin numărul minim de texte prevăzute în programa şcolară, aparţinând autorilor canonici sau prozei narative, poeziei sau dramaturgiei româneşti despre care să poată redacta un eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, în care să aplice conceptele de istorie şi teorie literară (perioade, curente literare/culturale, elemente de analiză tematică, structurală şi stilistică) menţionate în prezenta programă.

Tematica studiilor de caz şi a dezbaterilor din programele şcolare, regăsită în programa de examen, poate fi valorificată în cadrul probelor orale şi scrise, prin solicitarea argumentării unor opinii sau judecăţi de valoare pe marginea acestora.

LIMBĂ ŞI COMUNICARE

Conţinuturile de mai jos vizează:

– aplicarea, în diverse situaţii de comunicare, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice;

– aplicarea cunoştinţelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă şi în receptarea textelor studiate sau la prima vedere.

Niveluri de constituire a mesajului

Nivelul fonetic

– pronunţii corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul

– cacofonia; hipercorectitudinea

– pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor (ton, pauză, intonaţie)

Nivelul lexico-semantic

– variante lexicale; câmpuri semantice

– erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică

– derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale

– relaţii semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie)

– sensul corect al cuvintelor (în special al neologismelor)

– unităţi frazeologice (locuţiuni şi expresii)

– câmpuri semantice şi rolul acestora în interpretarea mesajelor scrise şi orale

– sensul cuvintelor în context; sens denotativ şi sens conotativ

Nivelul morfosintactic

– forme flexionare ale părţilor de vorbire (pluralul substantivelor, articularea substantivelor, forme cazuale; forme flexionare ale verbului; adjective fără grade de comparaţie; numerale etc.); valori expresive ale părţilor de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivităţii vorbitorului

– elemente de acord gramatical (între predicat şi subiect – acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului cu partea de vorbire determinată)

– elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative)

Nivelul ortografic şi de punctuaţie

– norme ortografice şi de punctuaţie în constituirea mesajului scris (scrierea corectă a cuvintelor, scrierea cu majusculă, despărţirea cuvintelor în silabe, folosirea corectă a semnelor de ortografie şi de punctuaţie)

– rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

Nivelul stilistico-textual

– registre stilistice (standard, colocvial, specializat etc.) adecvate situaţiei de comunicare

– coerenţă şi coeziune în exprimarea orală şi scrisă

– tipuri de texte şi structura acestora: narativ, descriptiv, informativ, argumentativ

– stiluri funcţionale adecvate situaţiei de comunicare

– limbaj standard, limbaj literar, limbaj colocvial, limbaj popular, limbaj regional, limbaj arhaic; argou, jargon

– stil direct, stil indirect, stil indirect liber

– rolul figurilor de stil şi al procedeelor artistice în constituirea sensului

– rolul elementelor arhaice şi regionale în receptarea mesajelor.