Bacalaureat 2022: Subiectele la ISTORIE – proba obligatorie a profilului. Eseu despre evoluția spațiului românesc, sec. XIX-XX

Bacalaureat 2022: Absolvenții de liceu au susținut marți proba obligatorie a profilului – Matematică sau Istorie. Au avut la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor.

Mai jos, subiectele la istorie.

La istorie au dat examen elevii de la filiera teoretică, profil umanist, toate specializările, filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările – profil sportiv, toate specializările – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor – profil teologic, toate specializările.

Vezi și BACALAUREAT 2022: Subiectele la Matematică – mate-info, științele naturii și tehnologic. Ce au avut de rezolvat elevii la examen

Subiecte BACALAUREAT 2022 – ISTORIE

Subiectul I: texte suport

• T. Judt, din Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945
• I. Kershaw, din Drumul spre iad. Europa, 1914-1949.

A. „De îndată ce a devenit clar că partidele comuniste nu urmau să câștige puterea prin alegeri cu adevărat libere, intimidarea, infiltrările și presiunile, pentru asigurarea dominației prin alte mijloace, au devenit inevitabile. Însă toate acestea nu puteau decât să adâncească separarea față de acele zone ale continentului care nu căzuseră sub dominația sovietică.

Citește și Bacalaureat 2022: SUBIECTE la Geografie, Chimie, Fizică, Anatomie, Biologie, Informatică

Un fapt important a fost acela că partidele comuniste nu erau îndeajuns de populare încât să obțină sprijin majoritar la alegerile libere din Europa de Vest. În plus, pe măsură ce practicile de acaparare a puterii în Europa de Est […] au devenit ținte ușoare pentru criticile […] partidelor politice anticomuniste și ale Aliaților occidentali, susținerea comunismului a scăzut tot mai mult în cea mai mare parte a Europei de Vest. Divizarea [Europei] a fost inevitabilă. Premisele existau încă de la început, din 1945, într-o primă instanță fiind vorba despre nevoia sovieticilor de o zonă […] alcătuită din state-satelit aflate sub conducere comunistă […]. Această stare de fapt a fost consolidată în 1947, când Stalin a refuzat oferta de ajutor a americanilor, care urma să dea un impuls reconstrucției Europei, liderul sovietic insistând asupra faptului că Europa de Est avea să urmeze o cu totul altă cale – sub dominația Uniunii Sovietice.”

(I. Kershaw, Drumul spre iad. Europa, 1914-1949)

B. „Precaut ca de obicei și în relații încă bune cu puterile occidentale, Stalin […] a favorizat formarea guvernelor «de uniune națională» […]. Înainte de sfârșitul războiului sau imediat după aceea, fiecare țară din Europa de Est avea un asemenea guvern de coaliție. […] În fiecare guvern de coaliție […] comuniștii încercau să dețină ministerele-cheie: Ministerul de Interne […], Ministerul Justiției […], Ministerul Agriculturii […].Impunerea puterii sovietice în Europa de Est reflectă un parcurs comun tuturor țărilor din zonă. Calculele lui Stalin nu țineau cont de specificul național. Acolo unde comuniștii puteau spera să dobândească puterea prin mijloace legale sau aparent legale, Stalin nu avea nimic împotrivă, cel puțin până în toamna anului 1947. […] Intervenția sovietică a fost mai puternică în Bulgaria și România – pe de o parte, fiindcă ambele țări fuseseră în război împotriva Uniunii Sovietice, iar pe de altă parte, fiindcă mișcarea comunistă locală era slabă, dar mai ales pentru că poziția geografică le sortea inevitabil dominației sovietice în Europa.”

(T. Judt, Epoca postbelică: o istorie a Europei de după 1945)

Cerinţe:

• 1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B.
• 2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la evenimentul din anul 1947.
• 3. Menţionaţi liderul politic și un spațiu istoric precizate atât în sursa A, cât și în sursa B.
• 4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că partidele comuniste recurg la presiuni și intimidări pentru asigurarea dominației politice.
• 5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).
• 6. Prezentați două fapte istorice din politica internă a României, desfășurate în perioada 1948-1962.
• 7. Menţionaţi o asemănare între două practici politice utilizate în perioada național-comunismului, în România.

Subiectul II (30 de puncte) – text suport: fragment din Ioan Aurel Pop și I. Bolovan, din Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova.

„În persoana […] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești […], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. […] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. […]

Pe plan extern, […] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. […] Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor. […] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de război, din mai 1711 […]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, […] au trecut prin mari dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23 iulie 1711 […]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit țara și Dimitrie Cantemir […].

Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului moldovean la Stănilești (1711) […]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat (1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. […] Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. […] În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”

(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Cerinţe:

• 1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.
• 2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.
• 3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată.
• 4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.
• 5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă.
• 6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)

Subiectul III

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția spațiului românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și în primele două decenii ale secolului al XX-lea, având în vedere:

• precizarea unui fapt istoric desfășurat de români în perioada 1851-1859 și menționarea a două aspecte referitoare la acesta
• menţionarea a două măsuri adoptate de statul român în plan intern, între anii 1862-1870
• prezentarea unui fapt istoric desfășurat de România în contextul „crizei orientale‟ din a douajumătate a secolului al XIX-lea
• formularea unui punct de vedere referitor la implicarea statului român în relațiile internaționale din primele două decenii ale secolului al XX-lea şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă: se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

sursă: edupedu.ro