Bancnotele românești răspândesc printre cele mai multe infecții microbiene. Studiul, câștigător la Ig Nobel 2019

Un studiu ce a stabilit că bancnotele pot răspândi infecții microbiene şi că leii româneşti se numără printre valutele pe care microbii supravieţuiesc cel mai mult a fost premiat la gala Ig Nobel 2019, alternativele amuzante ale premiilor Nobel acordate celor mai trăznite descoperiri ştiinţifice.

Premiile Ig Nobel, aflate la cea de-a 29-a ediţie, sărbătoresc neobişnuitul, onorează imaginaţia şi stimulează interesul oamenilor în ceea ce priveşte ştiinţa, medicina şi tehnologia, potrivit revistei de umor Annals of Improbable Research (Analele Cercetărilor Improbabile, n.r.), care sponsorizează aceste trofee împreună cu Harvard – Radcliffe Science Fiction Association şi Harvard – Radcliffe Society of Physics Students, informează The Guardian.

Anul acesta, premiul pentru economie a fost acordat unei echipe de cercetători olandezi care a demonstrat că bancnotele pot răspândi infecţii microbiene, iar printre cele mai periculoase valute se numără şi leii româneşti. Studiul a fost realizat în 2012, în laboratorul Canisius Wilhelmina Ziekenhuis din Olanda, şi a avut în vedere mai multe tipuri de bancnote, precum euro, dolar american şi canadian, lei, dirhami marocani şi rupii indiene, potrivit Mediafax.

Ţări precum România, Israel şi Malaysia folosesc bancnote din polimeri, mai rezistente, dar care permit proliferarea bacteriilor. Studiul a arătat că structura din polimeri a leului românesc permite proliferarea şi trasmiterea a numeroşi agenţi patogeni multirezistenţi.

În teorie, spun cercetătorii olandezi, leii ar putea contribui la trasmiterea microorganismelor în rândul populaţiei din România.

La aceeaşi gală Ig Nobel 2019, un studiu care stabilește că pizza poate preveni boli, dar numai dacă este preparată şi consumată în Italia, a primit premiul pentru medicină.

Premiul Ig Nobel pentru anatomie le-a revenit lui Roger Mieusset şi Bourras Bengoudifa pentru un studiu din 2007 care măsoară diferenţele de temperatură scrotală în cazul poştaşilor francezi, când sunt îmbrăcaţi şi nuzi.

Fritz Strack, de la Universitatea din Würzburg, a câştigat premiul pentru psihologie, pentru că „a descoperit că cine ţine un creion în gură zâmbeşte, este fericit, şi apoi pentru că a stabilit că lucrul acesta nu este adevărat”.

O echipă de cercetători japonezi a primit premiul pentru chimie, pentru că a calculat volumul total de salivă produs zilnic de un copil de cinci ani.

Iman Farahbakhsh, din Iran, a obținut premiul pentru inginerie, pentru mașina sa de schimbat scutece, patentată anul trecut în SUA.

Ceremonia de premiere a avut loc joi, la Universitatea Harvard din Cambridge, statul american Massachusetts, iar distincţiile au fost înmânate de premianţii de anul trecut.

Discursurile premianţilor sunt limitate la un minut. Dacă aceştia depăşesc timpul alocat, o tânără în vârstă de opt ani, care îndeplineşte rolul de maestru de ceremonii, se apropie de invitat şi-i şopteşte: „Opreşte-te, te rog, pentru că mă plictisesc”.

În ultimii ani, premiile Ig Nobel au recompensat studii referitoare la impactul muzicii country asupra suicidului, cercetări privind capacităţile spermicide ale băuturilor de tipul cola, despre utilizarea magneţilor pentru a face broaştele să leviteze, precum şi studii referitoare la efectul berii, al usturoiului şi al friştii asupra apetitului lipitorilor, despre diferenţele dintre salturile puricilor care trăiesc pe câini şi cele ale celor care trăiesc pe pisici, despre cum oamenii cu cât beau mai mult, cu atât se simt mai frumoşi şi despre probabilitatea ca, cu cât o vacă stă culcată mai mult, cu atât sunt mai multe şanse să se ridice mai devreme. De asemenea, au fost recompensate cercetări despre cât de alunecoase sunt cojile de banane, despre capacitatea pastramei de porc de a opri sângerările nazale şi despre reacţiile renilor la vederea unui om deghizat în urs polar.

sursa: digi24.ro