Vineri, 22 ianuarie, în județul Alba au fost imunizate anti-COVID în total 750 de persoane, potrivit reprezentanților Direcției de Sănătate Publică Alba. 

Dintre acestea, 540 de persoane au fost vaccinate în centrele fixe din județ amenajate pentru faza II:

• 240 la Alba Iulia,
• 60 la Aiud,
• 60 la Sebeș,
• 60 la Blaj,
• 60 la Cugir,
• 60 la Câmpeni

Alte 132 de persoane au fost imunizate de echipele mobile în centre rezidențiale din județ.

De asemenea, 78 de cadre medicale au fost vaccinate în centre de faza I:

• 54 la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia
• 24 la Spitalul Municipal Sebeș

Nu au fost raportate pierderi de vaccin și nu au fost semnalate reacții adverse imediate.

Persoanele private de libertate au fost incluse în etapa a treia A, alături de lucrătorii din HoReCa, bancheri, coafeze, bibliotecari sau casieri, pentru a fi vaccinați prioritar, înaintea populației adulte care nu s-a încadrat în categoriile de persoane din prima și a doua etapă a campaniei de vaccinare, potrivit Hotărârii de Guvern care modifică strategia națională de vaccinare, publicate în Monitorul Oficial.

Guvernul a decis săptămâna aceasta modificarea strategiei naționale de vaccinare, astfel încât în etapa a doua să fie vaccinate și persoanele cu handicap, însoțitorii acestora, persoanele fără adăpost dar și mai multe categorii din aparatul de stat. Pentru etapa a treia, Guvernul a decis să fie introduse mai multe categorii prioritare care vor fi vaccinate înaintea populației generale care nu s-a încadrat în niciuna dintre etapele vaccinării.

Vaccinarea populației încadrate în etapa a treia A ar urma să înceapă în luna aprilie, însă autoritățile susțin că imunizarea s-ar putea face mai repede, dacă România primește suficiente doze de vaccin.

Potrivit documentului adoptat de Guvern, în etapa a treia A intră următoarele categorii de persoane:

Etapa a III-a – Populaţia generală :

a) Persoane care își desfășoară activitatea în cadrul unor unități, operatori economici cu risc ridicat de infectare al personalului propriu și al persoanelor deservite, din următoarele domenii de activitate :

i) lucrătorii din Industria extractivă,

ii) lucrătorii din Industria prelucrătoare

iii) lucrătorii din Hoteluri și restaurante

iv) lucrătorii din domeniul de întreținere corporală, coafură și alte activități de înfrumusețare

v) lucrătorii din domeniul spectacole, activitati culturale și recreative.

vi) lucrătorii din sistemul financiar, bancar și din domeniul asigurărilor, cu precădere a celor care au contacte directe cu publicul și a celor care prestează servicii esențiale de plăți, administrare cont și investiții și operează infrastructuri critice naționale, precum și personalul critic de suport al acestora;

vii) persoanele cazate în centrele regionale de proceduri și cazare ale solicitanților de azil aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări.

viii) persoanele cazate în centrele pentru cazarea străinilor luați în custodie pubIică aflate în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări;

ix) persoane private de libertate;

x) persoane care asigură infrastructura de comunicații;

xi) lucrătorii din domeniul muzeal și al colecțiilor publice;

xii) lucrătorii din biblioteci.

b) populaţia adultă, alte categorii decât cele prevăzute la punctele 1 și 2 de la litera C;

c) populaţia pediatrică, în funcţie de evoluţia epidemiologică şi de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.

„A fost introdusă etapa a treia A. Este o etapă intermediară, persoanele din sectorul privat care inițial ar fi trebuit să fie în etapa a doua vor fi acum în etapa a treia A. Sunt acele persoane care intră în legătură directă cu mai mulți cetățeni dar din privat, de exemplu personalul din bănci, supermarketuri, etc.”, a declarat premierul Cîțu miercuri, după ședința de Guvern.

sursa: digi24.ro

Consilierii locali din Alba Iulia au de aprobat, în ședința din 29 ianuarie, norma de hrană ce va fi acordată în bani în 2021. Sumele sunt aceleași ca anul trecut.

Norma de hrană se acordă ţinând cont de perioada aferentă zilelor calendaristice, calculată nominal pentru fiecare persoană în parte, prin înmulțirea valorii financiare zilnice a normei de hrană cu numărul de zile calendaristice din luna respectivă.

Pe timpul participării personalului poliției locale la orice curs de formare profesională, se suspendă acordarea normei de hrană

În toate situațiile de suspendare a raportului de serviciu sau a contractelor de muncă, inclusiv pe perioada concediilor medicale, se va suspenda alocarea normei de hrană.

Cât primesc polițiștii locali normă de hrană în 2021 :

Norma numărul 1 – 25 de lei pe zi – pentru angajaţi ai Direcţiei Poliţiei Locale – funcţionari publici care ocupă funcţii publice generale şi personal contractual.

Norma numărul 6 – 32 lei pe zi pentru angajaţi ai Direcţiei Poliţiei Locale – funcţionari publici care ocupă funcţii publice specifice de poliţist local.

Norma numărul 12 B – 5 lei pe zi pentru cei care lucrează în ture sau schimburi.

Un nivel de anxietate mai ridicat în primul val al pandemiei a fost resimțit de locuitorii orașelor mici, comparativ cu cei de la sate sau din orașele mari.

Este concluzia unui studiu realizat de Memory Lab, echipă de studii științifice privind memoria, din cadrul Departamentului de Psihologie al Universității din București.

Cu privire la nivelul mai ridicat de anxietate resimțit în orașele mici, autorii notează că nu există studii care să dovedească o relație clară între zonele urbane și problemele mentale, dar unele cercetări au indicat legături între locul unde trăiesc oamenii și numărul de cazuri de anxietate/depresie. Studiul face trimitere la faptul că zonele rurale oferă mai multe soluții pentru a face față stresului și prezintă un număr mai mic de cazuri de depresie, pe când zonele urbane medii și mari se remarcă prin cel mai scăzut nivel al șomajului și prin condiții economice și de trai mai bune. În aceste condiții, cele mai afectate zone, în izolarea cauzată de pandemie, au fost orașele mici, potrivit edupedu.ro.

Studiul arată că nu a fost diferență mare între bărbați și femei, deși unele studii internaționale au indicat că, în general, anxietatea se resimte mai puternic în rândul femeilor. Autorii notează că lipsa unor date relevante poate fi cauzată de faptul că cei mai mulți participanți la studiu sunt femei, existând un dezechilibru, din acest punct de vedere, în eșantion.

Același studiu mai arată, între altele, că legăturile familiale nu sunt indicator al stării de anxietate, în pofida așteptărilor, deoarece rezultatele sugerează că familia nu este percepută ca un scut protector împotriva amenințării pandemice și, ca atare, legăturile familiale strânse nu au contribuit la o scădere a stării de anxietate.

sursă: edupedu.ro