Biserica Greco-Catolică protestează oficial față de modul „netransparent” de revizuire a Constituției

Biserica Greco-Catolică a înaintat un protest oficial pe data de 27 iunie președintelui Senatului, Crin Antonescu, “faţă de lipsa de transparenţă şi consultare cu care Comisia de revizuire a lucrat la modificarea Constituţiei României, prejudiciind astfel întregul proces de modificare a legii fundamentale a unui stat de drept.”

“Este innaceptabil ca această comisie să nu fi comunicat zilnic, oficial, textele discutate zi de zi şi motivaţia din spatele votului, părţile interesate fiind nevoite să afle din presă despre forma articolelor votate”, a spus în scrisoarea sa Preafericirea Sa Lucian Cardinal Mureșan, Întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice.

În document se afirmă ca “nici un articol din viitoarea Constituţie nu a suferit mai multe modificări decât cel referitor la rolul istoric al cultelor «în constituirea şi modernizarea statului român»”.

Articolul cu pricina a fost initial respins de Comisia de revizuire, apoi s-a spus ca va face parte din preambulul Constituției, ulterior s-a votat o forma care a fost apoi modificată de două ori, ca în cele din urmă formă finală a articolului să devină: “România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale”.

Amendamentul de mai sus a devenit parte din articolul 1 al viitoarei Constituții.

Preafericirea Sa Cardinalul Lucian a adus trei critici majore acestui articol si implicit procesului de revizuire al Constituției.

1. Prima critică se bazează pe faptul ca acest articol a suferit modificări de 180 de grade în 14 zile de unde “rezultă clar că membrii acestei comisii au cedat la presiuni”.

“Prin includerea acestui articol, Constituţia a fost transformată din carte de principii – care ar trebui să se aplice egal tuturor – într-o carte de istorie, iar adevărul istoric nu poate fi stabilit prin consens sau în urma votului unei comisii”, a spus Cardinalul Lucian.

Scrisoarea a menționat că “nu Biserica Greco-Catolică a iniţiat amendamentul din Constituţie ce face referire la rolul istoric al cultelor în făurirea României. Dacă, însă, Comisia a votat ca în Constituţie să apară referinţe istorice, atunci adevărul istoric trebuia menţionat în întregime, la fel cum a făcut-o şi Constituţia din 1923 şi 1938.”

Pentru meritele avute la constituirea identității românești și la făurirea României, atât Constituția din 1923 (art. 22) cât și cea din 1938 (art. 19) menționa Biserica Greco-Catolică alături la Biserica Ortodoxă ca fiind “biserici românești”. “Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorități a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietea față de celelalte culte”, se afirmă în aceste Constituții.

Într-o scrisoare anterioară, trimisă pe data de 19 iunie Comisiei de revizuire, Cardinalul Lucian afirmase că “dacă viitoarea Constituție se dorește a fi un document istoric care să vorbească despre aportul adus de unele instituții la constituirea și modernizarea statului român”, Biserica Greco-Catolică va trebui menționată alături de Biserica Ortodoxă, la fel cum a făcut-o și Constituția din 1923 și 1938.

2. A doua critică adusă articolului 1 din viitoarea Constituție are la baza mențiunea din articol ca “numai cultelor «recunoscute de lege» le sunt recunoscute meritele în făurirea statului Român”, adăugare făcută cu 24 de ore înaintea votului pe textul final.

“Conform acestui articol din viitoarea Constituţie, meritele istorice de netăgăduit ale unor culte vor fi condiţionate de recunoaşterea actuală a acestora de către stat”, a spus Cardinalul.

Statul va putea să scoată în afara legii o Biserică “şi, astfel, să nu mai recunoască meritele acesteia la făurirea României, iar acest lucru să fie perfect constituţional”, se afirmă în scrisoare.

“Această formulare creează premisele repetării situaţiei din 1948 când Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii de către comunişti şi s-a încercat scoaterea ei din istorie, ceea ce stârneşte profundă îngrijorare în rândul comunităţii greco-catolice”, a aratat Cardinalul Lucian.

Îngrijorarea Bisericii Greco-Catolice în legătură cu această formulare “este fundamentată şi de faptul că din Comisia de modificare a Constituţiei a făcut parte domnul deputat şi vicepreşedinte PDL Ioan Oltean, care recent a iniţiat un nou proiect de lege pentru îngrădirea drepturilor Bisericii Greco-Catolice. Tot domnia sa a stat la baza unei modificări din articolul mai sus menţionat.”

Pe data de 8 mai, 2013, deputatul și vicepreședintele PDL Ioan Oltean a inițiat un nou proiect de lege prin care a încercat să îngrădească accesul la justiție al Bisericii Greco-Catolice și să oprească retrocedările bisericilor greco-catolice confiscate de comuniști în 1948 și date Bisericii Ortodoxe Române. Proiectul respectiv a fost criticat la vremea respectivă de comunitatea greco-catolică din România și din diaspora.

3. A treia critică adusă articolului 1 are la bază faptul că aceasta modificare constituțională a nu fost discutată la nivelul întregii societăți și cu toate cultele din România, lucru considerat “inadmisibil”.

Mai mult, “modificări majore la acest articol s-au făcut cu 24 de ore înaintea votului final, astfel încât nici un alt cult din România să nu-şi poată expune punctul de vedere”, s-a afirmat în scrisoare.

Datorită acestei lipse de consultări obligatorii, “această decizie unilaterală a Comisiei de revizuire generează în mod nenecesar discordie socială şi deschide calea statului spre intoleranţă, discriminare şi abuzuri, cum s-a văzut şi în trecut”, a afirmat Cardinalul.

Modul lipsit de transparență cum această comisie a abordat un subiect atât de sensibil arată de ce “este imperativ ca în noua Constituţie statul să garanteze libertatea religioasă şi să definească clar ce este aceasta”, se arată în scrisoare.

Biserica Greco-Catolică a solicitat în scrisoarea din 19 iunie adresata Comisiei de revizuire să definească în noua Constituție libertatea religioasă urmând exemplul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Actuală Constituției a României nu definește ce include libertatea de conștiință și religie.

“În concluzie, ne declarăm dezaprobarea faţă de textul final al articolului 1 din viitoarea Constituţie şi ne rezervăm dreptul de a iniţia acţiunile pe care le considerăm necesare pentru a ne asigura că viitoarea Constituţie va garanta drepturi egale tuturor cetăţenilor României indiferent de confesiune sau credinţă“, a spus Cardinalul Lucian la finalul scrisorii.

Sursa: bru.ro