Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

BNR a majorat dobânda de referință la 5,5%. Care este efectul pentru ratele la bănci

Publicat

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de vineri, 5 august 2022, a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022. Prin urmare, va crește ROBOR și implicit ratele la bancă.

CA al BNR a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută pe an, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022, păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Rata inflației, în creștere

Rata anuală a inflației a continuat să crească în luna iunie, dar într-un ritm încetinit, așa cum s-a anticipat, urcând la 15,05 la sută, de la 14,49 la sută în luna precedentă, în principal sub influența noilor scumpiri ale alimentelor procesate și combustibililor, parțial contrabalansate de scăderea prețurilor LFO.

Pe ansamblul trimestrului II 2022, rata anuală a inflației s-a mărit mai mult decât în trimestrele precedente (de la 10,15 la sută în martie) și peste așteptări. Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, cu precădere pe seama scumpirii consistente și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale, în contextul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor, precum și al menținerii la valori ridicate a cotațiilor internaționale. Influențe adiționale au venit de pe segmentul combustibililor, ca urmare a ascensiunii cotației țițeiului, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, dar și ca efect al întăririi dolarului SUA în raport cu euro.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să-și accentueze trendul ascendent în trimestrul II 2022, urcând de la 7,1 la sută în martie la 9,8 la sută în iunie, ușor peste nivelul prognozat, în principal sub influența unor noi creșteri ale prețurilor alimentelor procesate. Astfel, evoluția componentei continuă să reflecte efectele majorărilor ample ale cotațiilor materiilor prime, prioritar agroalimentare, și ale costurilor crescute cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor în lanțuri de producție, potențate de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de manifestarea unei cereri reprimate pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate.

Rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) au crescut în luna iunie la 9,3 la sută și la 7,9 la sută, de la 6,5 la sută, respectiv 5,6 la sută, în martie 2022.

Situația activității economice

Noile date statistice reconfirmă creșterea amplă a activității economice în trimestrul I 2022, cu 5,1 la sută față de trimestrul IV 2021. Evoluția a implicat o creștere relativ moderată a excendentului de cerere agregată în acest interval.

În același timp, se reconfirmă creșterea dinamicii anuale a PIB în trimestrul I 2022, la 6,4 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul precedent. Plusul de ritm a fost determinat, în principal, de consumul privat, dar pe seama altor subcomponente decât cumpărările de mărfuri și servicii – care și-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali, inclusiv pe fondul unui efect de bază –, iar aportul secundar a fost adus de variația stocurilor. O contribuție notabilă a venit și din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, față de aceeași perioadă a anului trecut, atât a investițiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât și a construcțiilor noi. Totodată, exportul net a continuat să acționeze în sensul ameliorării creșterii economice – aportul său la dinamica anuală a PIB redevenind pozitiv pentru prima dată în ultimii 5 ani –, în condițiile în care creșterea ritmului anual al volumului exportului de bunuri și servicii l-a devansat pe cel al volumului importului. Soldul negativ al balanței comerciale și-a reaccelerat însă creșterea în termeni anuali, pe fondul evoluției relativ mai nefavorabile a prețurilor importurilor, iar deficitul de cont curent și-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a soldului balanței veniturilor primare.

Cele mai recente date și analize indică o cvasi-stagnare a activității economice atât în trimestrul II, cât și în trimestrul III al anului curent, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Evoluția PIB din trimestrul II implică o descreștere considerabilă a dinamicii lui anuale în acest interval, dar în condițiile creșterii robuste a consumului privat, inclusiv pe seama unui efect de bază.

Producția și comerțul

Relevante din această perspectivă sunt reaccelerarea în perioada aprilie-mai a creșterii anuale a comerțului cu amănuntul și a serviciilor prestate populației, contrabalansată doar în mică măsură de scăderea amplă, până la o valoare marginal negativă, a dinamicii comerțului auto-moto. În schimb, producția industrială și-a reamplificat contracția anuală, volumul comenzilor noi în industria prelucrătoare a scăzut față de perioada similară a anului trecut, iar volumul lucrărilor de construcții noi și-a cvasi-stopat creșterea în termeni anuali. În același timp, importurile de bunuri și servicii și-au accelerat semnificativ creșterea anuală în primele două luni ale trimestrului II, probabil inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe, ceea ce, coroborat cu temperarea de ritm a exporturilor, a condus la cvasi-dublarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial față de media trimestrului I. Deficitul de cont curent și-a redus totuși semnificativ avansul în termeni anuali față de primele trei luni ale anului, în condițiile ameliorării soldului balanțelor veniturilor, inclusiv cu aportul fondurilor europene de natura contului curent.

Efectivul de salariați

Efectivul salariaților din economie a continuat să crească în ritm susținut în aprilie-mai, aproape exclusiv pe seama angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM și-a prelungit scăderea, până la 5,3 la sută în iunie, rămânând totuși ușor peste valorile pre-pandemice. Deficitul de forță de muncă și-a stopat însă creșterea neîntreruptă din ultimii aproape doi ani, iar intențiile de angajare pe orizontul de trei luni s-au redus ușor, în condițiile unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de efectele și incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite.

Piața financiară

Pe piața financiară, principalele cotații ale segmentului monetar interbancar și-au accelerat ascensiunea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna iulie și al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidității de pe piață. În acest proces un rol important l-au avut așteptările instituțiilor de credit în contextul climatului inflaționist intern și internațional, precum și al perspectivei prelungirii tensiunilor geopolitice.

Randamentele titlurilor de stat și au temperat însă creșterea, iar apoi au consemnat ajustări descendente, în linie cu evoluțiile înregistrate de randamentele similare la nivel global, pe fondul revizuirii așteptărilor privind creșterea economică, în condițiile normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către Fed și BCE, dar și ale prelungirii războiului din Ucraina și ale extinderii sancțiunilor asociate. Rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen a consemnat o nouă majorare substanțială în luna iunie, inclusiv pe segmentul populației.

În această conjunctură, reflectând și o creștere a atractivității relative a plasamentelor în monedă națională, leul a manifestat o ușoară tendință de apreciere în raport cu euro în luna iulie, alimentată și de evoluții interne de natură sezonieră.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în iunie, ajungând la 17,5 la sută (16,5 la sută în mai), dar în condițiile unei ușoare moderări a creditării în lei, contrabalansată ca impact de accelerarea considerabilă a creșterii creditului în valută acordat societăților nefinanciare. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus ușor, la 72 la sută (de la 72,7 la sută în luna mai).

Prognoza BNR

În ședința de vineri, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2022, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Prognoza actualizată evidențiază perspectiva plafonării ratei anuale a inflației în trimestrul III al anului curent și a descreșterii ei ulterioare în mod gradual, dar pe o traiectorie revizuită moderat în sens ascendent.

Perspectiva plafonării și a descreșterii ratei anuale a inflației are ca resorturi atenuarea impactului șocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în martie 2023 –, precum și manifestarea unor ample efecte de bază dezinflaționiste, alături de influențele decurgând din probabila restrângere rapidă și închidere a excedentului de cerere agregată la mijlocul anului viitor, urmată de adâncirea gap-ului PIB în teritoriul negativ.

Pe acest fond, rata anuală a inflației este așteptată să cunoască fluctuații minore în trimestrul III, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare, graduală, timp de trei trimestre, dar relativ alertă ulterior, coborând la finele orizontului prognozei ușor sub punctul central al țintei.

Riscuri în economie

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili. Riscuri notabile continuă, de asemenea, să vină din evoluția cotațiilor produselor energetice, precum și din persistența blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare – în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate –, cărora li se alătură cele decurgând din seceta prelungită pe plan intern și în alte țări europene.

Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei rămân însă o sursă majoră de incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare.

Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, dar este esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, însă și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al șocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina. Absorbția și valorificarea la maximum a acestor fonduri sunt vitale.

Incertitudini și riscuri majore sunt însă asociate și conduitei politicii fiscale, având în vedere cerința continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv și al tendinței generale de înăsprire a condițiilor de finanțare, dar într-o conjunctură economică și socială dificilă pe plan intern și global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populație și firme, cu potențiale implicații adverse asupra parametrilor bugetari. Din această perspectivă, deosebit de importante sunt coordonatele preconizatei rectificări bugetare.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

În ședința de vineri, 5 august 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,50 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an, începând cu data de 8 august 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 6,50 la sută pe an, de la 5,75 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 4,50 la sută pe an, de la 3,75 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

surse: Mediafax, BNR

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

1 Comentariu

1 Comentariu

  1. Bravo !

    vineri, 05.08.2022 at 17:28

    BNR este a romanilor si pentru ei ?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

ADMINISTRATIE

Cât câștigă șefii administrației din Alba. Sumele încasate de primarii orașelor, prefectul și președintele consiliului județean

Publicat

Încasează anual sume astronomice pentru românul de rând și conduc primăriile din județul Alba.

Cei mai importanți oameni din administrație și-au făcut publice declarațiile de avere, din care putem afla cât au câștigat în anul fiscal încheiat, adică în 2021. 

Mulți dintre ei nu și-au încărcat declarațiile pe siteurile primăriilor pe care le conduc, acolo unde informațiile ar fi la îndemâna cetățenilor, sau atunci când au făcut-o, le-au îngropat în site încât să fie foarte greu de găsit.

Totuși au fost obligați să și le depună pe  integritate.eu, unde au fost consultate de Alba24.ro și de unde au fost extrase veniturile declarate ale acestora.

Mai multe informații despre averile lor, nu doar despre venituri, puteți accesa aici.

Ion Dumitrel – președintele Consiliului Județean Alba

Președintele Ion Dumitrel a încasat o indemnizație de 164.268 de lei în 2021, de la instituția pe care o conduce.

Soția acestuia, angajată a Apa CTTA Alba, a avut un salariu de 128.158 de lei, la care s-au adăugat bonuri de masă în valoare de 3.300 de lei.

dumitrel

Acesta nu a declarat datorii și avea două conturi în care se aflau 342.000 de lei și respectiv 132.000 de lei, dar și un cont în valută gol.

Prefectul județului, Nicolae Albu

Prefectul Nicolae Albu a încasat în 2021, suma de 143.550, de la Prefectură. Soția sa a obținut, în același an, venituri (salariu) în valoare de  58.777 de lei de la Instituția Prefectului Alba și 15.725 de lei de la APIA.

Soția prefectului a mai obținut, potrivit declarației acestuia, indemnizații AJOFM (6.440 de lei), indemnizații pentru comisie de concurs (1.200 de lei).

Alba Iulia – Gabriel Pleșa

Primarul Gabriel Pleșa are venituri atât din indemnizația de primar cât și din mediul privat, de la o firmă a familiei.

În 2021, Pleșa a primit de la primărie 164.268 de lei, iar de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, o retribuție de profesor asociat în valoare de 3.599 de lei.

Primarul a primit dividende de la două firme: 110.000 de lei de la Matex SRL și 155.000 de lei de la VIVA SRL, ambele firme ale familiei sale.

Sebeș – Dorin Nistor

Primarul Dorin Nistor a încasat de la primăria pe care o conduce suma de 118.632 de lei, în 2021. Soția sa, consilier juridic la Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov, a câștigat 76.196 de lei.

La bancă, primarul are 3 conturi în lei care totalizează aproape 100.000 de lei și unul în valută, cu peste 5.000 de euro.

Aiud – Oana Badea

Primarul din Aiud, Oana Badea, a declarat venituri de 119.921 de lei, obținute în această calitate în 2021.

Aceasta nu are alte venituri, și nu a declarat nici conturi la bancă. Singura achiziție pe care a menționat-o în declarația de avere este o Dacia Logan din 2021.

Câmpeni – Dan Cristian Pașca

Primarul din Câmpeni, Dan Cristian Pașca, declară că a încasat de a primărie, în anul fiscal încheiat, suma de 83.328 de lei.

Soția sa, medic de familie, a câștigat însă mult mai bine: a avut venituri de 316.180 de lei, la care se mai adaugă 18.000 de lei încasați de la firma Aristur SRL Câmpeni.

Familia Pașca a încasat însă cele mai mari sume de bani din dividende, obținute de la 2 firme: SC ARCOM SRL și SC ARISTUR Câmpeni SRL.

În total, este vorba despre 710.000 de lei, după cum reiese din declarația de mai jos.

Afacerile celor două firme par a fi mers mult mai bine decât în anul anterior, când dividentele obținute de familie au fost de 552.000 de lei.

Abrud – Cristian Albu

Primarul din Abrud a declarat în anul fiscal 2021, în această calitate, suma de 100.380 de lei. Soția sa a câștigat 48.000 de lei, ca angajată la DGASPC Abrud.

Înainte să fie ales în funcția de primar, Cristian Albu câștiga mai mulți bani ca angajat al Cupru Min Abrud.

În anul fiscal în care a ajuns primar, obținuse de la compania de stat aproximativ 118.000 de lei.

Baia de Arieș – Traian Pandor

Primarul orașului Baia de Arieș, Traian Pandor, a obținut în anul fiscal încheiat, adică în 2021, suma de 92.352 de lei de la primărie.

Pe lângă acești bani, Pandor a mai primit 49.000 de lei pensie. Față de declarațiile de avere anterioare, de această dată au dispărut veniturile din închirieri.

Suplimentar însă, primarul a cumpărat în 2021 un teren intravilan la Ciugud.

Blaj – Gheorghe Rotar

Primarul din Blaj, Gheorghe Rotar, a declarat venituri de 118.632 de lei, reprezentând indemnizația de primar pentru anul 2021, în scădere față de anul anterior când a obținut o indemnizație de peste 132.000 de lei.

Veniturile familiei sunt întregite de soția sa, asistent șef la spitalul din oraș, care a câștigat aproape 77.000 de lei.

Familia Rotar a mai obținut suma de 14.220 de lei din chirii.

Cugir – Adrian Teban

Primarul din Cugir, Adrian Teban, a declarat o indemnizație de 118.893 de lei, sumă obținută în 2021 de la primărie.

Soția sa a câștigat peste 74.000 de lei de la școala gimnazială la care lucrează.

În anul 2021, Teban a mai încasat 12.176 de Euro de la Comitetul European al Regiunilor.

Economiile sale din bancă au crescut într-un an de la 44.500 de euro, la 57.812 euro.

Zlatna – Silviu Ponoran

Primarul din Zlatna, Silviu Ponoran, a avut în 2021, ultimul an fiscal de raportare, un venit de la primărie în sumă de 95.358 de lei.

Suma este mai mică decât cea din 2020, când, potrivit declarației proprii, a încasat mai mult de 100.000 de lei.

În bancă, Ponoran are peste 65.000 de lei.

Teiuș – Mirel Hălălai

Primarul din Teiuș, Mirel Hălălai, a depășit venituri de 100.000 de lei obținute de la primărie în 2021.

Soția acestuia a câștigat suma de 20.228 de lei de la filma DAMIPROD SRL.

În declarația acestuia de avere mai este raportat un depozit bancar al soției, care aduce un venit de 100.000 de lei pe an, însă cel mai probabil este vorba despre o greșeală, supa reprezentând de fapt depozitul.

Ocna Mureș – Silviu Vințeler

Primarul din Ocna Mureș, Silviu Vințeler a câștigat în această funcție 109.512 de lei. Soția sa, angajată la SC Apa CTTA Alba, a câștigat 34.300 de lei.

Acesta nu are conturi bancare, în schimb are două credite, dintre care unul în valoare de 75.001 lei, contractat în 2020 și scadent în 2024 și altuld e 135.000 de lei, scadent în 2027.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: Florin Salam NU a murit! Prima filmare cu acesta, postată pe pagina sa de Facebook, după apariția știrii

Publicat

Florin Salam nu a murit. Lumea iubitorilor de manele a fost zguduită sâmbătă seară de vestea că idolul lor, Florin Salam, ar fi murit la vârsta de 42 de ani.

Vestea s-a răspândit ca fulgerul, cu atât mai mult cu cât se știa despre acesta că este în spital.

La câteva minute după apariția știrii, acesta a scris un mesaj pe contul său de Facebook:

”Dragilor. Voi fi scurt și la obiect. Nu. Nu am murit.

Iar din păcate această informație reprezintă o palmă dură asupra credibilității presei din România.

Ne vom revedea curând la concerte.

Va doresc sănătate tuturor.”

Prima filmare cu Florin Salam, după apariția știrii legate de ”moartea” sa

Ulterior, acesta și-a șters postarea însă a revenit la scurt timp cu o filmare în care vorbește despre starea sa.

UPDATE: Și Betty Salam, fiica interpretului de manele Florin Salam, a reacționat după apariţia în presă a informației că tatăl ei a murit.

Ea a dezmințit informația și s-a arătat indignată de articolul apărut pe siteul ProTV.

UPDATE: Siteul știrilor ProtTV le-a cerut scuze cititorilor, pentru eroare.

”Ne cerem scuze cititorilor pentru eroare. Reporterii Știrilor Pro TV au primit, pe surse, informația conform căreia Florin Salam a murit.

Din păcare, stirileprotv.ro a eșuat în a verifica informația și din alte surse, fapt care a condus la o regretabilă greșeală”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: Seară magică la Festivalul Roman Apulum de la Alba Iulia. Lupte de gladiatori și paradă cu torțe

Publicat

Seara de sâmbătă este una specială în cadrul Festivalului Roman Apulum, care se desfășoară în acest weekend la Alba Iulia. 

În programul oficial al evenimentului au fost incluse demonstrații de dansuri antice cu  Magna Nemesis, Venatrix și Nimfele Daciei  pe Esplanada Catedralei Romano-Catolice

De asemeana, căderea întunericului aduce și mult-așteptatele lupte de gladiatori cu Ludus Ursus și Ludus Apulensis, care au loc tot pe Esplanada Catedralei Romano-Catolice.

Seara se încheie în jurul orelor 21.45-22.00 cu o parada cu torțe care va defila pe Strada Mihai Viteazul.

Pe parcusul zilei, participanții la festival au putut vedea prezentări și demonstrații militare comune ale trupelor participante: Tomis (Constanta); Historia Renascita (Pitesti); VeteresMilites (Sibiu); Omnis Barbaria (Baia Mare); Terra Dacia Aeterna (Cluj-Napoca); Legio I Italica (Svishtov, Bulgaria); Dacii Petrodavei (Piatra Neamț), Garda Apulum (Alba Iulia) / Esplanada Catedralei Romano-Catolice.

Duminică, 14 august – PROGRAM

Orele 10.30 – 18.00 Tabăra antică – ateliere militare și meșteșugărești (Prelucrare os, Prelucrare lemn, Olărit, Monetărie, Signacula, Jocuri romane, Mozaic, Pictură, Gastronomie Antică, Medicină Antică, Machete, Scriptoria, Inscripții în piatră, Fierărie, Metaloplastie, Antrenamente soldați, Antrenamente gladiatori; Tir cu arcul) / Platou strada Militari – tabăra romană; Curtea Palatului Copiilor – tabăra dacilor și aliaților lor

Orele 11.00 – 12.00 Tur ghidat al principalelor obiective romane ale castrului Apulum / Pornire de la Muzeul Principia

Orele 11.30-12.30 – Competiție sportivă/pentatlon antic / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 18.30 – 19.00 Târg de sclavi / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.00-19.30 – Demonstrații comune de tehnicămilitară ale trupelor participante: Legiunile romane, Războinicii barbari / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Orele 19.30-20.00 – Mare confruntare / Esplanada Catedralei Romano-Catolice

Luni, 15 august

Orele 12.00 – Ceremonialul de închidere a festivalului. Parada trupelor / Esplanada Catedralei Romano-Catolice și Strada Mihai Viteazul

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

David Popovici, RECORD MONDIAL la 100 de metri liber și aur la Campionatul European de la Roma

Publicat

Sportivul român, David Popovici, a câștigat aurul cu un nou record mondial 46,86 la 100 de metri liber, la Campionatul European de Natație. 

El se apropiase anterior la doar 7 sutimi de recordul mondial deținut până acum de Cielo Filho din 2009.

În semifinale, Popovici și-a confirmat statutul de mare favorit. Cu o evoluție magnifică, românul a oprit cronometrul la 46.98 secunde, un nou record european, la numai 7 sutimi de recordul mondial (46.91), deţinut de brazilianul Cesar Cielo Filho.

Finala probei a avut loc sâmbătă, de la ora 19.22

David Popovici este al patrulea om din toate timpurile care coboară sub 47 de secunde pe suta de metri.

Foto: David Popovici Facebook

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax