Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Cadastru gratuit 2019: Peste 60 de primării din Alba au depus cereri de finanţare prin programul naţional. LISTA


Publicat

terenuri agricole

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) a început cea de-a cincea etapă de finanțare a lucrărilor de cadastru general, prin Programul național de cadastru și carte funciară 2015-2023 (PNCCF). Peste 60 de primării din Alba au depus cereri pentru a accesa 160.000 de lei fiecare, finanţare destinată înregistrării gratuite a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

La nivel naţional, suma totală alocată de ANCPI în această etapă de finanțare pentru înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, pe sectoare cadastrale, este de aproape 280 de milioane de lei.

ANCPI finanțează și în 2019, din veniturile proprii, lucrări de cadastru general în toate localitățile eligibile în cadrul PNCCF, potrivit unui comunicat al agenţiei.

Primarii interesați să înceapă sau să continue lucrările de cadastru general pe sectoare cadastrale pot încheia contracte de finanțare cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară (OCPI) începând cu luna aprilie. Lucrările sunt gratuite pentru cetățeni.

În 2019, fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) poate primi 160.000 de lei pentru înregistrarea gratuită a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, față de 155.000 de lei în 2018, 150.000 de lei în 2017 și 135.000 de lei în 2016. Până în prezent, 2.181 de primării și-au exprimat dorința de a accesa acești bani în 2019, pentru a înregistra în sistemul integrat de cadastru și carte funciară o suprafață estimată de 3.291.000 hectare și un număr estimat de 4.066.000 de imobile.

Din 3 aprilie, fiecare oficiu teritorial comunică unităților administrativ-teritoriale, care au solicitat finanțare în această etapă, suma de care vor beneficia și modelul contractelor de finanțare.

În județul Alba, au fost înregistrate 62 cereri pentru finanțarea lucrărilor de cadastru care vor începe în acest an, în cuantum de 9.531.600 lei.

Potrivit legii, au prioritate sectoarele cadastrale care cuprind terenuri aferente proiectelor de infrastructură de interes naţional și terenuri agricole subvenționate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Totodată, pentru a beneficia de fondurile alocate de ANCPI, primăriile care semnează contracte de finanțare cu OCPI – urile trebuie să găsească prestatori până în luna august, anul curent. Conform legislației, ANCPI va efectua plățile către primării după deschiderea cărților funciare aferente imobilelor recepționate.

Obiectivul principal al PNCCF este înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor (terenuri, clădiri și apartamente) din România în Sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI – peste patru miliarde de lei, dar și din fonduri externe obținute prin Programul Operațional Regional, în cuantum de peste 300 de milioane de euro. De asemenea, în cadrul acestui proiect, o altă sursă de finanțare poate fi bugetul local al primăriilor.

Lista celor 62 de primării din judeţul Alba interesate să acceseze fonduri prin PNCCF:

1 Abrud

 2 Aiud

 3 Alba Iulia

 4 Albac

 5 Almaşu Mare

 6 Arieşeni

 7 Avram Iancu

 8 Baia De Arieş

 9 Berghin

 10 Bistra

 11 Blaj

 12 Blandiana

 13 Bucium

 14 Câlnic

 15 Câmpeni

 16 Cenade

 17 Cergău

 18 Ceru Băcăinţi

 19 Cetatea De Baltă

 20 Ciuruleasa

 21 Crăciunelu De Jos

 22 Cricău

 23 Cugir

 24 Cut

 25 Doştat

 26 Fărău

 27 Galda De Jos

 28 Gârbova

 29 Gârda De Sus

 30 Hopârta

 31 Întregalde

 32 Jidvei

 33 Livezile

 34 Lopadea Nouă

 35 Meteş

 36 Mogoş

 37 Noşlac

 38 Ocna Mureş

 39 Ocoliş

 40 Ohaba

 41 Pianu

 42 Ponor

 43 Poşaga

 44 Râmeţ

 45 Râmetea

 46 Roşia de Secaş

 47 Roşia Montană

 48 Sălciua

 49 Sâncel

 50 Săsciori

 51 Scărişoara

 52 Sebeş

 53 Şibot

 54 Sohodol

 55 Şona

 56 Stremţ

 57 Şugag

 58 Teiuş

 59 Vadu Moţilor

 60 Valea Lungă

 61 Vidra

 62 Zlatna

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Alegeri în TNL Alba: Alexandra Pașca, noul președinte al tinerilor liberali. Ce CV are fosta secretară a comunei Sălciua

Publicat

Marți, 20 aprilie, a fost zi electorală în cadrul tinerilor liberali din județul Alba. Mai exact s-a votat pentru noul lider al TNL Alba. 

Singura care a participat pentru funcția de președinte a fost Alexandra Maria Pașca, fostă secretară a comunei Sălciua, consilier juridic al PNL Alba, care a și fost aleasă. 

Potrivit CV-ului, Alexandra, a absolvit dreptul la Universitatea ”Babeș-Bolyai” și momentan studiază marketing la Universitatea ”1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Până în 2019 a fost secretar al comunei Sălciua, iar apoi a devenit consilier juridic al PNL Alba.

CV-ul complet poate fi vizualizat AICI

 

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

FOTO VIDEO REPORTAJ Incursiune în fostul Cinema Columna: Groapa de gunoi cu acoperiș din centrul municipiului Alba Iulia

Publicat

La nici o sută de metri, în spatele Primăriei Alba Iulia, în centrul orașului, fosta clădire a cinematografului Columna a devenit în timp o veritabilă ”groapă de gunoi cu acoperiș”.

Vremurile în care tinerii se întâlneau în fața cinematografului sunt istorie și au rămas doar amintiri.

La fel s-au dus și vremurile în care, în locul cinematografului a funcționat un club de noapte, club în fața căruia scandalurile și bătăile erau ceva obișnuit weekend de weekend. 

Mai mult, în ultimii ani clădirea a devenit adăpost pentru o familie fără locuință, care timp de câteva ierni s-a adăpostit înăuntru alături de mai mulți copii.

În 2020, fostul viceprimar, Voicu Paul, în plină campanie electorală declara că a reușit ce nu putut fostul primar Hava: să preia de la RADEF „România Film” clădirea, iar planurile erau să o transforme într-o parcare.

Acum noua administrație vrea același lucru: să demoleze clădirea și să amenajeze o parcare, însă la fel, demolarea ține de birocrație.

Am intrat în interiorul clădirii pentru a vedea ce s-a ales de fostul cinematograf

Toate intrările au fost sudate sau acoperite cu gratii de către angajații primăriei pentru a bloca aceesul oamenilor străzii în interior.

Încă de la intrarea în clădire ești ”întâmpinat” de un morman de haine, gunoaie și un miros la care și cel mai puternic stomac se întoarce pe dos.

Culoarul care pe vremuri ducea în sala de vizonare adăpostește o imagine dezolantă: un cărucior de copii stă părăsit într-un colț, printre resturi de moloz și gunoaie. Familia care se adăpostea în cinematograf obișnuia își plimba copiii prin centrul orașului, în timp ce adulții apelau la mila trecătorilor.

La nici 10 metri, încălțămintea unui copil stă părăsită pe o bucată de beton.

Scările nu se mai disting unele de altele, fiind acoperite de moloz.

Însă momentul în care devii șocat de ceea ce a ajuns cinematograful este cel în care ajungi în sala de vizionare: spațiul uraș, tipic comunist, a ajuns într-o stare imensă de degradare.

O parte a tavanului s-a prăbușit la un moment dat, iar o altă parte acum atârnă de armături.

Locul scaunelor pentru spectatori a fost luat de „munți” de moloz, presărați cu gunoaie.

De a lungul timpului oamenii străzii au depozitat în clădire tot ce au găsit la tomberoanele de gunoi care flanchează fostul cinema: pet-uri, bucăți de mobilă, saltele, cutii de carton.

În timp ce urci scările către sala de proiecție și spațiile anexe ale cinematografului, mirosul devine din ce în ce mai puternic.

Într-o cameră, oamenii străzii și-au amenajat un spațiu de dormit: un pat, un dulap pe care erau mai multe lumânări ce reprezentau sursa de lumină și o saltea, înconjurate de haine și gunoaie.

Pe pereți erau lipite mai multe postere, dar și câteva icoane. Astfel arată locul în care au dormit cei care s-a adăpostit în clădire.

Mai mult de atât, între două uși și-au improvizat și o frânghie pentru întins rufele.

Camera de proiecție a devenit între timp WC-ul celor care și-au făcut veacul în vechiul cinematograf.

Când ar putea fi demolată clădirea

După câștigarea alegerilor locale, Gabriel Pleșa declara că demolarea ar putea demara la începutul primăverii, însă acest lucru nu s-a întâmplat.

Acum, Gabriel Pleșa, a declarat pentru alba24.ro, că primăria trebuie să realizeze o serie de documentații pentru deomolare. Momentan trebuie realizată documentația pentru planul urbanistic de detaliu (PUD), pentru care trebuie realizată o achiziție.

Apoi, trebuie realizată o achiziție pentru demolarea propriu zisă. În total procedura de demolare a clădirii ar costa undeva la 200 de mii de lei, bani din bugetul local.

Demolarea, cel mai probabil ar începe undeva în lunile iunie, iulie ale anului în curs.

Simpaticul Domn R

Perioada de glorie a cinematografului a fost în anii comunismului. Pe 22 februarie 1980, la Alba Iulia se inaugura modernul Cinema Columna, cu o capacitate de 500 de locuri.

Cinema Columna, pe vremea regimului comunist. sursă foto: Direcția Județeană Alba a Arhivelor Naționale

Primul film proiectat în noua sala de cinematograf, în clădirea din centrul orașului, a fost ”Simpaticul Domn R”, un film românesc din anul 1969, regizat de Ștefan Traian Roman.

Un video reportaj realizat de Cristian Panu și Raul Baciu.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Grecia și-a redeschis granițele pentru turiști. Ce reguli trebuie respectate

Publicat

Grecia și-a deschis granițele pentru călătoriile neesențiale, în anumite condiții. 

Condiţia prealabilă este ca turiştii să fie vaccinaţi complet, să aibă anticorpi sau să dețină un test PCR actual cu rezultat negativ.

Unii dintre cei sosiţi pot face obiectul testării aleatorii.

Actele medicale trebuie traduse în limba engleză.

Pe lângă condițiile prealabile, mai există câteva reguli care trebuie respectate:

  • purtarea măștii interior / exterior, inclusiv când se deplasează cu automobilul si nu sunt familie;
  • maxim 3 persoane în autoturism, dacă nu sunt familie;
  • maxim 3 persoane în momentul deplasării în aer liber;
  • interval de circulație liberă 05.00 – 21.00;
  • cumpărături în magazine nealimentare numai cu programare și într-un interval de maxim 3 ore;
  • este permisă circulația persoanelor numai cu trimiterea unui SMS la 13033 și numai pentru motive întemeiate (6 coduri);
  • este interzisă circulația între regiunile grecești.

Autoritățile grecești au mai anunțat că restaurantele, cafenelele și alte unități de alimentație publică de pe teritoriul țării nu sunt deschise.

În schimb, pentru mâncare, se pot face comenzi.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO ROMÂNII AU TALENT: Tată și fiu din Scărișoara au făcut spectacol cu o interpretare inedită la taragot

Publicat

Teodor și Ciprian Vîrciu, tată și fiu din Țara Moților, au făcut senzație pe scena emisiunii „Românii au talent”. Interpretarea lor inedită, cântând fiecare la taragotul celuilalt, i-a cucerit pe jurați.

„E prima oară când văd doi bărbați făcând schimb de taragot, cumva (…) Când a început cântecul eu deja eram cu ochii închiși, mă uitam peste munți, peste văi …”, a spus Smiley. 

Cei doi concurenți i-au invitat pe jurați să vină în vizită, în gospodăria lor din Scărișoara, în Munții Apuseni. Florin Călinescu i-a întrebat imediat cu ce se mai ocupă în afară de cântatul la taragot, iar Teodor Vîrciu a răspuns imediat că au foarte multe animale în curte.

„Avem și gospodărie și avem animale: vaci, porci, capre, oi, găini, rațe … tot felul de animale. Ne sunt tare dragi!”, a spus concurentul.

Rețeta de slănină din Munții Apuseni, dezvăluită pe scena Românii au Talent

„Slănină mai este? (…) Cum o faceți?”, a întrebat Florin Călinescu.

„Este, că avem mulți porci. O ținem la saramură o lună de zile. Umedă la saramură. Apoi o spălăm, o punem la uscat, punem niște boia și apoi o punem la afumat, cu tot cu șoric (…) Te îmbie cu ochii să o mănânci”, a răspuns Ciprian Vîrciu.

Muzica, cea mai dragă moștenire a lor

Teodor și Ciprian Vîrciu știu să cânte la instrumente de suflat, taragot și fluier. Cei doi sunt recunoscuți în zonă drept formația „Toiuț”, fiind chemați deseori la nunți și cumetrii.

Bunicul știa să cânte cu vocea, din frunză și la bucium, iar această tradiție s-a transmis din tată în fiu.

Ciprian a terminat Conservatorul în Cluj, secția pedagogie muzicală și se gândește să se facă profesor de muzică în satul natal. Talentatul taragotist din județul Alba, a câștigat peste 100 de diplome și premii la diferite concursuri de muzică populară din țară.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate