Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Campanie slabă de vaccinare, în mediul rural în Alba. Câți locuitori din sate și comune s-au imunizat în trei zile


Publicat

Lipsa de informare, știrile false și neimplicarea atuorităților locale – trei elemente importante care duc la o campanie slabă de vaccinare în mediul rural, în județul Alba. 

Deși doze de vaccin există pentru a imuniza în masă populația din mediul rural, locuitorii satelor și comunelor din Alba sunt reticienți în acest sens. 

Cel mai puternic exemplu este campania de vaccinare inițiată de autoritățile județene în zona Apusenilor. În trei zile de la pornirea caravanei mobile s-au vaccinat fix 47 de localnici. Cele mai puține persoane imunizate au fost sâmbătă, 29 mai, la Avram Iancu unde s-au vaccinat doar 7 oameni. 

În primul rând reticiența vine din lipsa de informare. În zonele în care oricum informația ajunge mai greu și de multe ori distorsionat, lipsa unei campanii ample de informare și conștientizare realizată de către autoritățile locale,(primării, medici de familie și chiar reprezentații cultelor religioase) sprijinite de cele județene duce la un număr scăzut de persoane care doresc să se vaccineze.

Mai mult de atât, știrile false despre COVID și vaccinare ajung mult mai repede în mijlocul comunităților locale și de asemenea sunt mult mai ușor acceptate din moment ce autoritățile nu se implică în combaterea fenomenului.

Dar mai sunt și exemple pozitive: primul este campania de vaccinare inițiată de primăria comunei Ciugud, unde vaccinarea s-a realizat din casă în casă, iar autoritățile locale s-au implicat direct în informarea și promovarea beneficiilor aduse de imunizare.

CITEȘTE ȘI: VIDEO Campanie inedită de vaccinare anti-COVID în comuna Ciugud: Imunizare din poartă în poartă și ”șezători de vaccinare”

De asemenea, în weekendul ce a trecut, la Jidvei s-au vaccinat 143 de persoane: 100 cu serul de la Johnson & Johnson și 43 cu Pfizer.

La Fărău, potrivit reprezentaților Prefecturii Alba, după sființirea unui lăcaș de cult din localitate, mai mulți locuitori au mers și s-au vaccinat, mare parte dintre aceștia fiind îmbrăcați în straie populare. În total, în comună s-au vaccinat 42 de persoane. La Răhău, 15 persoane au ales să se imunizeze anti COVID-19.

În schimb, în zona Apusenilor campania de vaccinare este slabă.

Vineri, sâmbătă și duminică în zona Apusenilor s-au vaccinat doar 47 de persoane.

Mai exact, la Zlatna și în satele aparținătoare s-au vaccinat vineri, 28 mai, 19 persoane. Pe 29 mai, sâmbătă s-au imunizat la Avram Iancu 7 persoane, iar duminică, 30 mai, în centrul Albacului s-au vaccinat 21 de localnici.

În total, în trei zile de campanie pe sate s-au vaccinat anti covid în jur de 250 de persoane.

sursă foto: Facebook – Instituția Prefectului Alba.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Accident teribil între Blăjel și Bazna. Un băiat de 17 ani a murit. Șoferul, un tânăr de 18 ani, era băut

Publicat

Tragedie într-un sat din județul Sibiu aflat la granița cu Alba. Un adolescent de 17 ani a decedat duminică dimineața în urma unui grav accident rutier. Mașina în care se afla, condusă de un tânăr de 18 ani, aflat sub influența băuturilor alcoolice, s-a răsturnat pe câmp. 

Potrivit reprezentanților IPJ Sibiu, accidentul rutier mortal s-a produs pe drumul județean DJ 142B, la iesire din Blăjel spre Bazna.

În timp ce conducea un autoturism pe direcția amintită, un tânăr în vârstă de 18 ani a pierdut controlul direcției de deplasare și s-a răsturnat în afara părții carosabile. Din păcate, unul dintre cei patru pasageri, un tânăr în vârstă de 17 ani, ocupantul locului dreapta spate, a decedat.

Un alt pasager, tot de 17 ani, ocupant al locului stânga spate, a primit îngrijiri medicale, fiind conștient.

Toți cei cinci ocupanți ai autoturismului sunt din satul Boian, comuna Bazna, aflat la granița cu județul Alba.

Testarea alcoolscopică a șoferului a indicat o concentrație de 0,83 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Polițiștii rutieri au întocmit actele premergătoare efectuării de cercetări penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, respectiv conducere sub influența alcoolului. De asemenea, se desfășoară cercetări în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor care au dus la producerea acestui accident rutier.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

Ajutoare sociale tăiate la Aiud. 13 beneficiari nu au primit banii pentru că au refuzat să muncească în folosul comunității

Publicat

13 beneficiari de venit minim garantat din Aiud nu au primit ajutorul social în luna mai deoarece nu au efectuat munca obligatorie în folosul comunității, au anunțat reprezentanții Primăriei. 

Persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social primesc sprijinul comunității doar în măsura în care își respectă obligațiile față de aceasta. Prestarea orelor de muncă în folosul comunității nu este opțională.

Potrivit reprezentanților Primăriei Aiud, la nivelul municipiului beneficiarii de ajutor social prestează lunar între 11 și 39 de ore de muncă în folosul comunității.

În luna mai 2021 au fost în plată 111 dosare.

  • dintre aceștia 73 de persoane au fost apte de muncă;
  • 51 de persoane au prestat orele de muncă;
  • 5 dosare au rămas suspendate din luna aprilie 2021;
  • 6 dosare s-au suspendat începând cu luna iunie 2021;
  • 2 dosare au încetat cu luna iunie 2021 deoarece nu au efectuat orele de munca 3 luni consecutiv;
  • 4 persoane au fost scutite de muncă conform adeverințelor medicale;
  • 5 dosare au încetat deoarece titularii/membrii s-au angajat cu contract de muncă sau au plecat din localitate;

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Cum arată proiectul barajului abandonat de 15 ani pe râul Sebeș, la marginea Parcului Arini

Publicat

O amenajare hidroenergetică „zace” de 15 ani abandonată la marginea Parcului Arini din Sebeș. Investiția „Lac redresor Sebeș”, începută în 2006, avea ca obiective regularizarea debitelor de apă provenite de la hidrocentrala şi lacul de acumulare Petreşti, situate în amonte și realizarea unei microhidrocentrale care urma să furnizeze energie electrică în Sistemul Energetic Național.

De asemenea, barajul (Acumularea Sebeș), care urma să aibă un volum de 750.000 mc, ar fi permis alimentarea cu apă a ştrandului din Parcul Arini, a lacului din Parcul Tineretului şi ar fi făcut posibilă curgerea apei pe rigolele din municipiu. 

Situată la aproximativ 3,5 kilometri de centrala – baraj Petrești și 1,5 kilometri de centrul municipiului Sebeş, în Parcul Arini, investiţia eşuată provoacă efecte negative grave, în primul rând asupra mediului înconjurător.

Terenul a început să se erodeze semnificativ în condiţiile în care râul Sebeş a fost deviat printr-o albie temporară căreia malurile nu i-au fost consolidate. Efectul se poate observa în zona drumului care trece din Parcul Arini spre Petreşti.

Lacul redresor Sebeș urma să fie ultima treaptă a Amenajării Hidroenergetice Sebes – aval CHE Săsciori și CHE Petrești.

Potrivit proiectului, Acumularea Sebeș cuprindea un baraj stăvilar dispus în frontul de retenție, în plan longitudinal, retenția fiind asigurată de ziduri și platforme. Legătura dintre nodul central al amenajării și maluri se realizează prin zidurile de racord mal stâng și mal drept. Priza energetică este amplasată în imediata apropiere a culeei mal stâng.

Potrivit prezentării amenajării, barajul deversor este unul de tip stăvilar etajat, cu trei deschideri echipate cu vane 4 x 4 metri segment, și stăvilă clapetă 16 x 2,7 cu pile intermediare de 2,5 metri grosime și cu culeele marginale de 3 metri.

Disipatorul de energie este realizat în două trepte, are o lungime totală de 58 de metri și se continuă cu o rizbermă mobilă în lungime de 20 de metri. De asemenea, camera mecanismelor urma să fie amplasată în corpul barajului.

Baraj cu un volum de 750.000 mc

Acumularea Sebeș urma să aibă un volum total de 750.000 mc. Pentru realizarea retenției s-a adoptat în loc de diguri soluția zidurilor din beton. Această soluție a fost impusă de situația concretă existentă pe amplasament, constând în lipsa materialului de umplutură pentru corpul digurilor precum și de faptul că zona este populată, malurile râului Sebeș fiind delimitate de proprietăți private.

„Pe malul stâng al acumulării, frontul de retenție se continuă în amonte cu zidul mal stâng ce are o lungime de 625 de metri, având o înălțime ce variază între 4,6 și 3,8 metri. Zidul mal stâng este din beton simplu și este prevăzut cu etanșare în profunzime. Zidul este realizat din tronsoane în lungime de 10 metri, rosturile transversale dintre tronsoane sunt etanșate cu bandă PVC. În spatele zidului a fost prevăzuta o umplutură din materiale locale care are rolul de a lesta zidul de sprijin și a asigura accesul la coronamentului zidului. La baza prismului de umplutură a fost prevazut un dren cu scopul de a colecta apele de infiltrații.

Zidul mal stâng se continua cu o platformă din materiale locale având o suprafață de aprox. 4 ha care asigură retenția pentru o lungime a malului de 445 ml. Umpluturile sunt realizate din excavații în cuveta lacului și din zona frontului de retenție.

Pentru zona de la terminarea platformei până la coada lacului retenția este asigurată de malurile naturale ale râului Sebeș”, se precizează în prezentarea proiectului.

O parte din terenul pe care s-a început construcția microhidrocentralei aparţine domeniului public al municipiului Sebeş, fiind concesionat prin două hotărâri ale Consiliului Local Sebeş – în 2006. Iniţial s-a concesionat în favoarea Hidroelectrica SA suprafaţa de 23,30 hectare pe perioada realizării investiţiei „Lac redresor Sebeş etapa I – în zona Parc Arini”.

Ulterior, suprafaţa de teren concesionată a crescut cu încă 18,50 hectare cu condiţia ca „la recepţionarea lucrării terenul ocupat de canalul de deviere a apelor şi de organizarea de şantier să fie trecut în administrarea Consiliului Local Sebeş pe bază de protocol”. Lucrarea nu a mai fost recepţionata niciodată. Reprezentantanţii companiei de stat confirmă faptul că, foarte probabil, se va renunţa la construcţia microhidrocentralei, urmând să fie finalizate doar primele două etape ale investiţiei.

„Microhidrocentrala Sebeş făcea parte din obiectivul de investiţii <Lac redresor Sebeş>, obiectiv care a fost structurat pentru execuţie în trei etape. Până la acest moment, au fost contractate lucrări de execuţie doar pentru etapele I şi II, Microhidrocentrala Sebeş reprezentând etapa a treia a investiţiei, etapă care nu a mai fost demarată. Prin urmare, pentru această etapă nu au fost executate lucrări până în prezent şi nu s-au alocat fonduri. Având în vedere faptul că obiectivele de investiţii ale companiei sunt în proces de reanalizare în vederea optimizării acestora, se are în vedere ca pentru acest obiectiv să se renunţe la etapa a treia a investiţiei – Microhidrocentrala Sebeş, aceasta nemaifiind justificată economic”, se precizează într-o comunicare a sucursalei Hidroelectrica din Sebeş, citată de adevărul.ro.

Contractul pentru etapa I, ce a cuprins în principal lucrări pentru devierea râului Sebeș, de regularizare și amenajare a terenului, a avut o valoare de 6.852.972 de lei. De asemenea, potrivit unui proceduri publice de negociere directă inițiată în anul 2009, contractul pentru etapa a II-a a investiţiei a avut o valoare de 52.548.095,22 lei.

„Ideea materializării proiectului de o asemenea anvergură a fost impusă de faptul că, în decursul mai multor ani, apa râului Sebeş a provocat grave eroziuni ale malurilor, care au avut ca efect prăbuşirea deversorului şi a prizei vechi de apă ce alimenta ştrandul din Parcul Arini, lacul din Parcul Central al oraşului. În cea de a doua etapă a lucrării, urmează să fie instalată o microhidrocentrală ce va furniza energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional iar finalizarea acumulării va permite realimentarea cu apă a ştrandului din Parcul Arini ca şi a lacului din Parcul Central şi va face posibilă curgerea apei pe rigolele municipiului”, astfel era motivată investiţia în documentele Hidroelectrica.

Vezi și FOTO: Cum va arăta Parcul Arini din Sebeș după lucrările de modernizare. Care sunt schimbările majore propuse în zonă

Reamintim faptul că Primăria Sebeș caută proiectant pentru reabilitarea și modernizarea Parcului Arini din municipiu.

Lucrările de modernizare urmăresc, printre altele, amenajarea unor alei ecologice, alveole pentru picnic și relaxare, spații dedicate animalelor, loc de joacă pentru copii și spațiu dotat cu aparate de fitness, platforme de belvedere, zone food-court, pavlion pentru șah, piste de biciclete, realizarea unui skateparc, a unui amfiteatru și amenajarea de cursuri de apă cu cascade și podețe.

Citeste mai mult
Publicitate

BLAJ

FOTO: Trofeele Volei Alba Blaj, expuse la Primăria Blaj cu ocazia aniversării a zece ani de existență a clubului

Publicat

Cu ocazia aniversării a zece ani de existență a Clubului Sportiv Municipal Volei Alba Blaj, la Primăria municipiului Blaj, sediul administrativ al clubului, a fost amenajat un spațiu special, situat la etaj, lângă sala mare, în care sunt expuse toate trofeele cucerite de clubul nostru în cei zece ani de activitate.

Cinci titluri de campioană a României, două Cupe ale României, trofeele oferite pentru disputarea celor trei finale de cupe europene (Liga Campionilor, Cupa CEV, Cupa Challenge), cele pentru ocuparea locului doi și, respectiv, al locului trei în Divizia A1, dar și pentru disputarea Supercupei României, fac parte din vitrina cu trofee cu care se mândrește clubul din Blaj.

Alături de acestea, pot fi văzute în galeria amenajată la Primăria Blaj fotografiile cu toate echipele Volei Alba Blaj din cele zece sezoane.

În cei zece ani de existență, CSM Volei Alba a reușit să obțină opt trofee interne și să dispute trei finale de cupă europeană, în toate competițiile intercluburi organizate de Confederația Europeană de Volei.

„Mulțumim tuturor celor care au contribuit la realizarea acestor performanțe: Primăria și Consiliul Local Blaj, Consiliul Județean Alba, antrenori, jucătoare, conducere administrativă, sponsori și susținători, dar mai ales suporterilor noştri, fără de care proiectul Volei Alba Blaj nu ar fi avut atâta succes! Povestea continuă…”, au transmis reprezentanții clubului, pe pagina de Facebook.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate