Cancerul pulmonar: Analize, tratament și recuperare decontate de CNAS, inclusiv pentru neasigurați. Ghid pentru pacienți

Pacienții cu suspiciune de cancer pulmonar pot beneficia de investigații decontate prin sistemul public de asigurări de sănătate, chiar dacă nu sunt asigurați. De la consultația la medicul de familie și diagnosticarea bolii până la tratament, monitorizare și recuperare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a prezentat procedurile și serviciile medicale disponibile.

Potrivit ghidului CNAS, investigațiile pentru suspiciune oncologică nu sunt limitate de plafonul lunar al furnizorului, iar diagnosticul complet este recomandat să fie realizat în cel mult 28 de zile calendaristice.

CNAS a publicat un ghid dedicat persoanelor cu suspiciune de cancer pulmonar și pacienților diagnosticați cu această afecțiune, explicând etapele prin care aceștia pot beneficia de servicii medicale decontate.

Documentul prezintă inclusiv drepturile persoanelor neasigurate, procedurile de testare genetică, tratamentele disponibile prin Programul Național de Oncologie și serviciile de recuperare și îngrijire la domiciliu.

Publicitate

În plus, instituția anunță că este pregătită introducerea unei noi metode de screening pentru persoanele cu risc crescut de cancer pulmonar, posibil din 2027.

Care sunt primele simptome ale cancerului pulmonar. Când trebuie mers la medic

Potrivit CNAS, cancerul pulmonar poate avea simptome care, în primele etape, sunt confundate cu o răceală sau cu alte afecțiuni respiratorii.

Printre semnele care necesită evaluare medicală se numără:

• tusea nou apărută sau persistentă;
• respirația șuierătoare și senzația de lipsă de aer;
• prezența sângelui în spută;
• durerea în piept și răgușeala care nu dispare;
• dificultățile la înghițire;
• ganglionii măriți la nivelul gâtului sau deasupra claviculei;
• scăderea în greutate fără o cauză aparentă.

Prezența acestor simptome nu înseamnă automat că persoana are cancer pulmonar, însă justifică un consult medical.

În situații grave, precum tusea cu sânge abundent, dificultățile respiratorii severe, umflarea feței și a gâtului sau apariția convulsiilor, este necesară solicitarea imediată a ajutorului medical de urgență.

Primul pas: Consultația la medicul de familie și biletul de trimitere cu mențiunea „SO”

În cele mai multe situații, traseul pacientului începe la medicul de familie, indiferent dacă acesta este sau nu asigurat.

Medicul evaluează simptomele, istoricul medical și factorii de risc și poate recomanda analize de sânge, o radiografie toracică sau un consult la pneumolog.

O prevedere importantă privește biletul de trimitere pentru suspiciune oncologică, pe care medicul trebuie să bifeze căsuța „SO”.

Această mențiune permite efectuarea investigațiilor necesare confirmării sau infirmării suspiciunii de cancer, fără limitarea acestora la fondurile lunare contractate de furnizorul medical.

Potrivit CNAS, investigațiile cu mențiunea „SO” sunt decontate și pentru persoanele neasigurate, prin fonduri transferate de la bugetul de stat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Prin urmare, pacienții trimiși pentru investigații oncologice nu ar trebui amânați doar pe motiv că laboratorul sau clinica a epuizat plafonul lunar obișnuit.

Cum se confirmă diagnosticul de cancer pulmonar. Ce investigații sunt decontate

După consultația inițială, medicul pneumolog stabilește investigațiile necesare.

Acestea pot include radiografia toracică, examinarea citologică a sputei, tomografia computerizată (CT) sau rezonanța magnetică (RMN), cu sau fără substanță de contrast.

Diagnosticul de cancer pulmonar este confirmat prin biopsie, respectiv examinarea unei probe de țesut recoltate din formațiunea suspectă.

În funcție de localizarea tumorii și de starea pacientului, biopsia poate fi realizată prin bronhoscopie, proceduri transbronșice sau transtoracice, mediastinoscopie ori toracoscopie.

Proba este analizată prin examinări anatomopatologice și imunohistochimice, pentru stabilirea tipului de cancer.

Multe dintre aceste proceduri pot fi efectuate prin spitalizare de zi. Dacă starea pacientului sau complexitatea investigațiilor o impune, medicul poate recomanda spitalizare continuă.

Diagnostic complet în 28 de zile. Cele trei pachete de servicii medicale

CNAS precizează că, din 1 iulie 2024, sistemul public de asigurări de sănătate decontează pachete standardizate de spitalizare de zi pentru diagnosticul cancerului pulmonar.

Acestea reunesc investigațiile necesare în trei etape, pentru a reduce timpul petrecut de pacient între cabinete și unități medicale.

Prima etapă – stabilirea diagnosticului. Pachetul poate include consultații de pneumologie și anestezie-terapie intensivă, CT toracic cu substanță de contrast, bronhoscopie, biopsie, analize de laborator, electrocardiogramă și examen histopatologic.

A doua etapă – stabilirea extinderii bolii. În funcție de situație, sunt efectuate investigații CT ale toracelui, abdomenului și pelvisului, RMN cerebral, analiza lichidului pleural sau biopsii ale ganglionilor, alături de consultul oncologic.

A treia etapă – evaluarea stării generale. Sunt prevăzute consultații de oncologie, pneumologie, chirurgie toracică, radioterapie și cardiologie, analize de sânge și ecografie cardiacă, pentru stabilirea posibilităților de tratament.

Ghidul CNAS recomandă ca toate cele trei etape să fie finalizate în 28 de zile calendaristice.

Acesta este un interval recomandat de organizare a diagnosticului, nu o garanție că orice pacient va primi diagnosticul final în exact 28 de zile.

Potrivit documentului, fiecare pachet se decontează o dată pe an pentru fiecare pacient.

Pacienții neasigurați pot beneficia de tratament prin Programul Național de Oncologie

După confirmarea diagnosticului, cazul pacientului este analizat de o comisie multidisciplinară, din care pot face parte oncologi, pneumologi, chirurgi toracici, radioterapeuți și alți specialiști.

Echipa stabilește planul de tratament în funcție de tipul și stadiul bolii și de starea generală a pacientului.

CNAS precizează că, odată incluși în Programul Național de Oncologie, pacienții neasigurați dobândesc calitatea de asigurat, conform prevederilor aplicabile din Legea nr. 95/2006.

Programul permite accesul la tratamentele și serviciile medicale prevăzute de reglementările în vigoare.

Ghidul mai arată că internarea în spital poate fi decontată fără un număr maxim prestabilit de zile sau de internări, atât timp cât este justificată medical.

În anumite situații nu este necesar biletul de internare, inclusiv pentru pacienții înscriși în Programul Național de Oncologie, pentru anumite tratamente și monitorizări în spitalizare de zi sau pentru urgențe.

Testarea genetică a tumorii, decontată pentru anumite forme de cancer pulmonar

O componentă importantă a tratamentului oncologic este identificarea caracteristicilor moleculare ale tumorii.

Prin Subprogramul național de testare genetică, CNAS decontează investigații pentru anumite tumori solide maligne, inclusiv cancerul pulmonar fără celule mici (NSCLC).

Testarea permite medicului să identifice modificări moleculare care pot influența alegerea tratamentului.

În funcție de rezultatele obținute și de protocoalele terapeutice aplicabile, pacienții pot beneficia de medicamente compensate adaptate profilului tumorii.

Testarea genetică nu este necesară în toate formele de cancer pulmonar, ci se efectuează la recomandarea specialistului, în situațiile pentru care este indicată.

Investigații pentru monitorizarea cancerului, în maximum cinci zile lucrătoare

După începerea tratamentului, pacienții trebuie monitorizați periodic pentru evaluarea răspunsului terapeutic și identificarea eventualelor complicații.

Potrivit CNAS, investigațiile de monitorizare a bolii oncologice efectuate în ambulatoriu sunt decontate integral și trebuie realizate în cel mult cinci zile lucrătoare de la solicitare, în condițiile prevăzute de reglementările aplicabile.

În spitalizarea de zi sunt disponibile servicii pentru monitorizarea bolii, administrarea unor tratamente, gestionarea durerii severe, reechilibrare hidro-electrolitică și alte intervenții necesare.

Sunt prevăzute și pachete de evaluare cardiologică înainte și în timpul unor tratamente oncologice, prin consultații, electrocardiogramă, ecografie cardiacă și alte investigații recomandate.

Recuperare medicală decontată până la 42 de zile pe an

Pacienții cu afecțiuni oncologice pot beneficia de servicii de recuperare medicală decontate prin sistemul de asigurări de sănătate.

Ghidul CNAS prevede până la 42 de zile de proceduri de recuperare pe an, în maximum patru serii.

Durata este dublă față de limita generală de 21 de zile.

Pentru accesarea serviciilor, pacientul primește trimitere de la medicul de familie la specialistul în medicină fizică și de reabilitare.

Acesta stabilește un plan de proceduri care poate cuprinde cel mult patru proceduri, efectuate la un furnizor aflat în contract cu casa de asigurări de sănătate.

În anumite condiții, pot fi recomandate și ședințe de kinetoterapie sau drenaj limfatic manual, realizate de personal de specialitate.

Îngrijiri paliative și servicii medicale la domiciliu

Pentru pacienții care au nevoie de îngrijiri la domiciliu, CNAS decontează și servicii de îngrijire paliativă.

Acestea pot fi acordate inclusiv în weekend și în zilele de sărbătoare legală, pe baza unui plan medical stabilit de personalul specializat.

Potrivit ghidului, îngrijirile paliative la domiciliu sunt decontate pentru maximum 180 de zile pe an, fiind luate în calcul numai zilele în care serviciile sunt acordate efectiv.

Cumulate cu îngrijirile medicale la domiciliu, acestea pot ajunge la 300 de zile pe an, în condițiile aplicabile.

Recomandarea poate fi făcută de medicul de familie, de un specialist din ambulatoriu sau de medicul din spital, la externare.

Sprijin psihologic pentru pacienții cu cancer și pentru aparținători

Din iulie 2024, pacienții cu cancer pulmonar pot beneficia și de servicii de psiho-oncologie în ambulatoriu.

Acestea includ consultații, evaluare psihologică, consiliere și stabilirea unui plan de intervenție.

CNAS decontează până la patru ședințe pe lună, cu durata de 50 de minute fiecare, care pot avea loc inclusiv la distanță.

Serviciile sunt recomandate de medicii specialiști prevăzuți de reglementări, printre care oncologul și medicul cu pregătire în îngrijiri paliative.

Și anumite persoane care îngrijesc un pacient oncologic pot beneficia de sprijin psihologic.

Potrivit ghidului, persoana asigurată care însoțește un pacient la tratament și beneficiază de concediu pentru îngrijirea acestuia are dreptul, anual, la cel puțin o evaluare psihologică și cinci ședințe de consiliere, în condițiile legii.

Din 2027 ar putea fi introdus screeningul pentru cancer pulmonar prin CT cu doză redusă

O noutate prezentată în ghidul CNAS privește pregătirea unui program de depistare precoce a cancerului pulmonar.

Instituția precizează că, în prezent, nu există în România o metodologie de screening pentru cancer pulmonar aprobată prin ordin al ministrului sănătății, similară celor utilizate pentru alte tipuri de cancer.

CNAS estimează că, posibil din 2027, medicii de familie ar putea recomanda anual o tomografie computerizată toracică cu doză redusă de radiații (LDCT) persoanelor care prezintă un risc crescut.

Potrivit propunerii descrise în ghid, investigația ar urma să fie destinată persoanelor care îndeplinesc simultan următoarele condiții:

• au vârsta între 45 și 70 de ani;
• au un istoric de fumat de cel puțin 20 de pachete-an;
• sunt fumători activi sau au renunțat la fumat cu mai puțin de 15 ani în urmă.

Un pachet-an reprezintă consumul unui pachet de țigări pe zi timp de un an. De exemplu, 20 de pachete-an pot însemna un pachet pe zi timp de 20 de ani sau două pachete pe zi timp de zece ani.

În evaluarea riscului ar urma să fie luate în calcul și expunerea profesională la substanțe cancerigene, expunerea documentată la radon, existența cancerului pulmonar la o rudă de gradul întâi și anumite boli pulmonare cronice, precum BPOC sau fibroza pulmonară.

CNAS precizează că screeningul nu este destinat persoanelor care prezintă deja simptome sugestive pentru cancer pulmonar. Acestea trebuie evaluate direct prin procedura de diagnostic.

Programul de screening pentru 2027 nu este încă aprobat. Introducerea investigațiilor anuale decontate va depinde de modificarea contractului-cadru și a normelor sale de aplicare.

Ce trebuie să facă pacienții care suspectează un cancer pulmonar

CNAS recomandă persoanelor care prezintă simptome persistente să se adreseze cât mai repede medicului de familie sau unui medic specialist.

Pentru investigațiile efectuate în cazul unei suspiciuni oncologice, biletul de trimitere trebuie să conțină mențiunea „SO”.

Pacienții pot solicita informații despre pachetele de diagnostic în spitalizare de zi, posibilitatea testării genetice a tumorii, tratamentele disponibile prin Programul Național de Oncologie și serviciile de monitorizare, recuperare sau sprijin psihologic.

Informațiile din ghid sunt generale, iar alegerea investigațiilor și a tratamentului trebuie făcută împreună cu medicul, în funcție de situația clinică a fiecărui pacient.

Vezi integral: Ghidul_pacientului_Cancerul_pulmonar