Connect with us
Advertisement

Eveniment

Când începe Postul Paștelui în 2023 pentru ortodocși și catolici. Este cel mai lung și aspru post din an

Publicat

Postul Paștelui 2023. Pentru creștinii ortodocși Postul Paștelui începe în 2023 pe 27 februarie și se încheie pe 15 aprilie, potrivit Calendarului Creștin-Ortodox 2023.

La catolici Postul Mare începe și se termină cu o săptămâna mai devreme. La catolici, Postul Mare ține din 22 februarie până pe 8 aprilie.

Data la care creștinii sărbătoresc Paștele este influențată de echinocțiul de primăvară (dată fixă) și de luna plină (dată variabilă). Astfel, data Paștelui se schimbă de la an la an.

În 2023, Paștele ortodox și Paștele catolic nu vor coincide, ca dată. Paștele se sărbătorește, de regulă, la date diferite față de cel catolic. Au fost și excepții, în unii ani când datele au coincis.

Când pică Paştele Ortodox în 2023

Paște 2023 – 16 aprilie

Când pică Paştele Catolic în 2023

Paște 2023 – 9 aprilie

Zile libere de Paște 2023 – minivacanță de 4 zile

Sunt considerate sărbători cu zile libere legale prima și în a doua zi de Paște, dar și Vinerea Marea (din 2018).

  • 14 aprilie 2023 – Vinerea mare
  • 16 aprilie 2023 – Paște Ortodox (duminică)
  • 17 aprilie 2022– A doua zi de Paște Ortodox (luni)

Va fi, practic o minivacanță de 4 zile, inclusiv sâmbăta care este nelucrătoare pentru mulți dintre români.

La fel este și pentru Paștele catolic, doar că datele diferă.

Când este Lăsata Secului înainte de Postul Paștelui 2023

Lăsatul Secului de Carne pentru intrarea în Postul Paștelui, este pe 19 februarie 2023. În săptămâna următoare, creștinii pot consuma produse lactate, motiv pentru care se mai numește și Săptămâna Albă.

Postul Paștelui 2023: ce reguli trebuie să respecte credincioșii?

În popor Postul Paștelui mai este denumit și Postul Mare. Acest post durează de obicei patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. Totodată, este cel mai lung și strict post ținut de creștinii ortodocși.

Motivul principal al postirii în Postul Paștelui era pregătirea catehumenilor care urmau să fie botezați de Paști și să intre în biserică. Însă, Postul Paștelui a devenit absolut firesc o perioadă de pregătire spirituală pentru toți creștinii, pentru a sărbători Învierea Domnului Iisus Hristos.

Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios. De asemenea, creştinii trebuie să se reţină de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoţit de postul sufletesc.

În Postul Mare creştinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune, spun preoții.

Cum se ține Postul

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel:

  • în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
  • Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.
  • În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.
  • Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul, Sfinţii 40 de mucenici și duminicile din post.
  • De BunaVestire (25 martie și de Florii (17 aprilie) este dezlegare la pește.

Timp de 40 de zile, cât va ţine Postul Paştelui sau Postul Mare, nu se mănâncă de dulce, iar trupul se purifică odată cu sufletul, cel dintâi prin regim, cel de-al doilea prin rugăciune şi gânduri bune. Aşadar, în aceste săptămâni, nu se consumă carne, ouă, lapte sau brânzeturi. De asemenea, nu vom mânca nici peşte sau untdelemn şi este interzis fumatul şi alcoolul.

După perioada de post, creștinii merg la biserică, unde se spovedesc și se împărtășesc.

Totodată, în această perioadă se spune că este bine să se facă și o slujbă de sfințire a casei. Preotul este chemat la casa enoriașilor, unde are loc stropirea cu apă sfinţită a celor prezenţi şi a tuturor camerelor.

De asemenea, se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea.

În timpul Postului Mare, credincioşii vor să petreacă această etapă spirituală mult mai aproape de Dumnezeu, potrivit Bisericii.

De aceea, în acest interval de nevoinţă, postitorii merg la preotul lor duhovnic și-i mărturisesc păcatele.

De ce durează Postul Paștelui 40 de zile

Durata de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine:

  • potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17);
  • patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6);
  • Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28);
  • ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10);
  • Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2).

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală.

Zile de post si posturi – Calendar Ortodox 2023

Sunt mai multe perioade în care creștinii trebuie să țină post potrivit rânduielilor bisericești prezentate de crestinortodox.ro

  • Miercurile si vinerile de peste an, afara de cele cu dezlegare, insemnate cu harti
  • Ajunul Bobotezei ( 5 ianuarie )
  • Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul ( 29 august )
  • Inaltarea Sfintei Cruci ( 14 septembrie )
  • Postul Sfintelor Pasti ( 27 februarie – 15 aprilie )
  • Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel ( 12 iunie – 28 iunie )
  • Postul Adormirii Maicii Domnului ( 1 august – 14 august )
  • Postul Nasterii Domnului ( 14 noiembrie – 24 decembrie )

Urmăriți Alba24.ro și pe Google News

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *







ȘTIREA TA - trimite foto/video la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement
Advertisement