Când pică Paștele în 2024. Angajații din România vor beneficia de o grămadă de zile libere în acest an, de Sărbătorile Pascale

Când pică Paștele în 2024. Credincioșii ortodocși și cei catolici vor sărbători Paștele la date diferite în 2024. În funcție de data sărbătorii Învierii Domnului, sunt stabilite și Rusaliile. Angajații din România se vor bucura de o grămadă de zile libere în acest an de sărbătorile Pascale.

Paștele Ortodox, numit și Duminica Învierii, este cea mai veche și mai importantă sărbătoare din tradiția creștină orientală, celebrând Învierea lui Iisus Hristos (înălțarea din mormânt) după crucificarea și moartea sa.

Sunt două calendare diferite, cu decalaj al sărbătorii la ortodocși și catolici.

Pentru calculul exact al datei sărbătorilor pascale, se iau în considerare două fenomene naturale: echinocțiul de primăvară și Luna plină.

Paștele în 2024. Sărbătoarea pentru ortodocși

În 2024, Paștele ortodox este sărbătorit în 5 mai.

Vinerea Mare este în 3 mai – zi liberă, iar a doua zi de Paște, 6 mai – tot zi liberă.

Cu o săptămână înainte, sunt Floriile ortodoxe, în 28 aprilie.

Paștele în 2024. Sărbătoarea pentru catolici

În 2024, Paștele catolic este sărbătorit în 31 martie.

Vinerea Mare este în 29 martie, iar a doua zi de Paște catolic în 1 aprilie.

Floriile catolice sunt sărbătorite în 24 martie.

Paștele în 2024. De ce se sărbătorește la date diferite

Învierea Domnului – Sfintele Paşti, este cel mai mare praznic al Bisericii lui Hristos.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine două fenomene naturale

• unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară
• altul cu data schimbătoare – luna plină.

Astfel, data Paştelui variază în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi.

• Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian.
• Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Zile libere luna Mai 2024: Minivacanță de 6 zile de Paști

Românii vor beneficia în luna mai de o minivacanță de 6 zile. Vor fi cumulate ziua liberă din 1 mai și zilele de Paști. Guvernul a aprobat pe 21 decembrie ziua de 2 mai ca ”punte” între zilele 1 și 3 mai.  Astfel, rezultă o minivacanță de 6 zile între 1 mai – care pică într-o miercuri și 6 mai ( a doua zi de Paști) care pică într-o zi de luni..

• 1 mai – Ziua Muncii (miercuri)
• 2 mai – zi liberă -punte ( joi)
• 3 mai – Vinerea Mare (vineri)
• 4 mai – Sâmbăta Mare ( sâmbătă)
• 5 mai – Paștele ortodox (duminică)
• 6 mai – A doua zi de Paște ortodox (luni)

 

Originile sărbătorii pascale

Originile sărbătorii pascale sunt legate de sărbătorile mai vechi ale renaşterii naturii şi ale echinocţiului de primăvară.

Data Paştelui a fost stabilită de primul Conciliu de la Niceea, din anul 325. Era în „duminica imediat următoare lunii pline după echinocţiul de primăvară”.

Calculul acestei date permite stabilirea în calendar nu doar a Paştelui, ci şi a altor sărbători creştine importante.

Paștele era sărbătorit la aceeași dată

Iniţial, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată.

După Marea Schismă din 1054, Biserica Creştină a fost împărţită în două – cea Apuseană sub autoritatea papei şi cea Răsăriteană sub autoritatea patriarhului de la Constantinopol.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confessional, bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian.

Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească. După 1900, ea a ajuns să fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice a făcut ca şi bisericile ortodoxe să reflecteze la trecerea la calendarul gregorian.

Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou, potrivit Agerpres.

Calendarul gregorian, și la unele biserici ortodoxe

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere.

Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian.

Biserica Ortodoxă Rusă şi Biserica Ortodoxă Sârbă nu au adoptat calendarul gregorian.

Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte Crăciunul după calendarul gregorian şi Paştele după cel iulian.

Biserica Ortodoxă Finlandeză şi cea Estoniană sunt singurele biserici ortodoxe care sărbătoresc Paştele după calendarul gregorian.

Deşi este cea mai importantă sărbătoare creştină, Paştele catolic şi cel ortodox nu cad în aceeaşi zi decât rareori (aşa cum s-a întâmplat în 2014 şi se va mai întâmpla în 2017).

• Paştele catolic poate cădea în luna martie sau aprilie şi niciodată în luna mai.
• Paștele ortodox poate cădea în aprilie sau mai şi niciodată în martie.

Lumina Sfântă

Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte, la Ierusalim.

În timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12.30 şi 14.30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care ”se pogoară din cer”.

Se manifestă diferit în fiecare an şi, în primele minute, nu frige.

 

Zile libere și minivacanțe în 2024

• 1 și 2 ianuarie (prima și a doua zi de Anul Nou) – luni și marți 4 zile, cu sâmbătă și duminică)
• 6 și 7 ianuarie (Boboteaza și Sfântul Ioan Botezătorul) – sâmbătă și duminică
• 24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – miercuri
• 1 Mai (Ziua Muncii) – joi
• 3 mai (Vinerea Mare) – vineri
• 5 mai și 6 mai (Paște ortodox) – duminică și luni (a doua zi de Paște) – minivacanță de 4 zile (3-6 mai); posibil minivacanță extinsă 1-6 mai, în funcție de decizia Guvernului
• 1 iunie (Ziua Copilului) – joi
• 23 și 24 iunie (prima și a doua zi de Rusalii) – duminică și luni
• 15 august (Adormirea Maicii Domnului) – joi (posibil minivacanță de 4 zile, joi-duminică, în funcție de decizia Guvernului)
• 30 noiembrie (Sfântul Andrei) – sâmbătă
• 1 Decembrie (Ziua Națională a României) – duminică
• 25 și 26 decembrie (prima și a doua zi de Crăciun) – miercuri și joi (posibil minivacanță de 5 zile, dacă va fi declarată zi punte vineri, 27 decembrie)

Calendar Paște ortodox și catolic în următorii ani

Următoarea dată în care Paștele va fi sărbătorit în aceeași zi și de ortodocși și de catolici, va fi 20 aprilie 2025.

Zilele în care pică Paștele Ortodox în anii următori

• Paște ortodox 2024 – 5 mai
• Paște ortodox 2025 – 20 aprilie
• Paște ortodox 2026 – 12 aprilie
• Paște ortodox 2027 – 2 mai
• Paște ortodox 2028 – 16 aprilie
• Paște ortodox 2029 – 8 aprilie
• Paște ortodox 2030 – 28 aprilie

Zilele în care pică Paștele Catolic în anii următori

• Paște catolic 2024 – 31 martie
• Paște catolic 2025 – 20 aprilie
• Paște catolic 2026 – 5 aprilie
• Paște catolic 2027 – 28 martie
• Paște catolic 2028 – 16 aprilie
• Paște catolic 2029 – 1 aprilie
• Paște catolic 2030 – 21 aprilie