Când un bolnav de COVID-19 nu mai prezintă un risc pentru populaţie. Concluziile cercetătorilor germani

Cercetări realizate pe primul grup de persoane infectate cu coronavirus în Germania au permis stabilirea momentului în care externarea pacienţilor bolnavi de COVID-19 nu mai presupune un risc pentru populaţie, ceea ce permite eliberarea de spaţiu în spitale în situaţia crizei de paturi libere, relatează miercuri agenţia EFE.

Într-un comunicat comun, clinicile Charité din Berlín şi Schwabing din Munchen, împreună cu Institutul de Microbiologie al armatei germane au relevat că un pacient nu mai este contagios atunci când probele extrase din zona nazofaringiană şi fluidele expulzate prin tuse prezintă mai puţin de 100.000 de copii ale genomului virusului, scrie Agerpres.

Rezultatele studiului – efectuat asupra grupului de persoane infectate în focarul din compania germană producătoare de componente auto Webasto – arată că în majoritatea cazurilor încărcătura virală în faringe s-a redus semnificativ faţă de prima săptămână a bolii, iar în plămâni ceva mai târziu.

La opt zile după ce pacienţii au prezentat primele simptome experţii încă nu reuşiseră să izoleze particulele infecţioase ale virusului, deşi erau detectate copii ale genomului virusului în faringe şi plămâni.

Această descoperire ne permite să tragem două concluzii, potrivit lui Roman Wolfel, directorul Institutului de Microbiologie al armatei germane şi unul dintre principalii autori ai studiului.

În primul rând, „înalta încărcătura virală în faringe imediat ce apar primele simptome indică faptul că pacienţii cu COVID-19 sunt contagioşi încă de foarte timpuriu, posibil chiar înainte să-şi dea seama că sunt bolnavi”.

„În acelaşi timp, potenţialul infecţios al pacienţilor cu COVID-19 pare să depindă de încărcătura virală din faringe ori plămâni. Acesta este un factor important pentru decizia privind momentul în care un pacient poate fi externat cât mai repede în cazul unei crize de paturi libere”, explică Roman Wolfel.

Conform acestor date, autorii studiului – ale cărui rezultate sunt publicate în revista Nature – estimează că pacienţii contagioşi cu COVID-19 pot fi externaţi şi plasaţi în carantină la domiciliu dacă la zece zile după îmbolnăvire prezintă în fluidele expulzate prin tuse mai puţin de 100.000 de copii ale genomului virusului.

Cercetătorii germani au mai stabilit să virusul SARS-CoV-2 se multiplică probabil şi în tractul gastrointestinal, deşi nu au detectat prezenţa virusului în materiile fecale ale pacienţilor. Mai mult, nu au detectat virusul nici în sângele sau urina pacienţilor.

Pentru a identifica anticorpi împotriva SARS-CoV-2 au fost analizate serurile sanguine ale pacienţilor. Astfel, jumătate dintre persoanele grupului examinat – analizat timp de 28 de zile de la apariţia primelor simptome – au dezvoltat până în ziua a şaptea anticorpi împotriva virusului. Două săptămâni mai târziu, toţi pacienţii au produs anticorpi. De asemenea, pe măsură ce s-au produs anticorpi s-a redus lent încărcătura virală.

Pe de altă parte, această cercetare a mai relevat că „noul coronavirus se poate multiplica în faringe fără să ajungă în mod obligatoriu şi în plămân, şi din acest motiv este atât de uşor transmisibil”, explică Christian Drosten, director al Institutului de Virologie al clinicii Charité şi coautor principal al studiului.

Acest grup de cercetători are în vedere ca în continuare, plecând de la acest prim grup de pacienţi, dar şi pe baza altora infectaţi, să analizeze dezvoltarea pe termen lung a imunităţii împotriva SARS-CoV-2, date ce ar putea contribui la crearea unui vaccin.

sursa: digi24.ro, agerpres.ro