Care sunt condițiile pentru efectuarea serviciului militar în România. Pot fi românii obligați să facă Armata?

În prezent, serviciul militar poate fi efectuat pe baza de voluntariat, adică armata nu mai este obligatorie.

Potrivit legislației în vigoare, din 1 ianuarie 2007, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen și militar cu termen redus, se suspendă.

Totuși, cetățenii români, bărbați și femei, care îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare, pot efectua, pe bază de voluntariat, orice formă a serviciului militar, fără discriminare.

Pe de altă parte, Legea 395/2005, în articolul 3, dispune că, pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum și pe timpul stării de asediu, executarea serviciului militar devine obligatorie, în condițiile legii.

Cine declară sau instituie starea de război, mobilizare sau asediu

Constituția României, articolul 65 alineatul (2) prevede că Parlamentul poate declara mobilizarea totală sau parțială, precum și starea de război.

Potrivit articolului 93, președintele României este cel care instituie starea de asediu și starea de urgență.

Cine nu poate fi obligat să execute serviciul militar în caz de stare de mobilizare, război sau asediu

Cetățenii încorporabili sunt considerați cetățenii români, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militari. Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Sunt prevederi din Legea nr. 446/2006.

Excepții – cei care nu îndeplinesc serviciul militar sunt:

• cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical
• personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege
• personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani
• persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei
• persoanele arestate preventiv sau trimise în judecata până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală
• cei care au persoane în întreținere

– cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternative (cel încorporat poate refuza să poarte armă) – articolul 4 al Legii 446/2006

Despre procedura încorporării

Legea 446/2006 detaliază procedura prin care cetățeanul român este încorporat. Aceasta implică medicul de familie, istoricul medical, comisia locală de încorporare etc.

Deciziile comisiilor locale se pot contesta la comisia județeană de încorporare.

Dacă recruții consideră că au fost lezați într-un drept sau interes legitim, după epuizarea căilor de atac, se pot adresa instanțelor competente.

Deci orice cetățean se poate adresa în final instanțelor de judecată, în fața unui judecător care o să rezolve acțiunea promovată de acesta, orice cetățean își poate apăra în mod concret drepturile.

Despre sancțiuni în caz de refuz al încorporării

În materia încorporării, există sancțiuni contravenționale, care pot consta în amenzi ce pot varia între 500 și 8.000 lei (raportându-ne la valoarea salariului minim brut pe economie), conform Legii 446/2006.

Pot exista și sancțiuni penale, Codul penal sancționând infracțiunile de sustragere de la serviciul militar sau de la luarea în evidență militară sau neprezentarea la încorporare sau concentrare. Totuși, cu privire la aceste infracțiuni, trebuie îndeplinite anumite condiții strict prevăzute de Codul penal.

Concluzii

Cel puțin din perspectiva serviciului militar, există extrem de multe variabile care depind atât de circumstanțele internaționale, cât și de cele interne. Trebuie avut în vedere și că Parlamentul, cu numărul corespunzător de voturi poate modifica dispozițiile legale prezentate (cu excepția Constituției, a cărei modificare ar necesita o revizuire a acesteia).

„Există multe incertitudini. În orice caz, ce nu trebuie uitat este faptul că mereu există mijloace prin care drepturile românilor să fie protejate, înrolarea fiind de asemenea un subiect privitor la care în eventualitatea unui conflict, se poate ajunge în final în fața unui judecător”.

sursă: Mediafax (Av. Cătălin Pop – Iordăchescu şi Asociaţii)

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News