Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Cărțile de identitate cu cip, emise din 3 august 2021. Până când se poate călători în UE cu actualele documente


Publicat

Noile cărți de identitate electronice vor fi puse în circulație începând cu data de 3 august 2021, însă românii vor putea călători în Uniunea Europeană și după această dată cu paşaport valabil, dar şi cu actuala carte de identitate aflată în termen de valabilitate, a declarat comisarul-şef Cătălin Giulescu, şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, potrivit Romania24.ro.

El a participat la o conferinţă de presă alături de ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, în care a fost anunţat faptul că România este obligată să emită documente electronice de identitate începând din luna august a anului viitor. Săptămâna viitoare va fi organizată o dezbatere publică pe marginea ordonanţei de guvern pe care MAI a iniţiat-o pe acest subiect.

“România este obligată să pună în circulaţie noul act de identitate începând cu 3 august 2021. În ceea ce priveşte costurile, la acest moment, sunt necesare nişte dezvoltări tehnice. Proiectul de ordonanţă supus transparenţei decizionale face tocmai acest lucru, permite MAI să elaboreze un caiet de sarcini, să iniţieze procedurile de achiziţie publică. La finalul acestor proceduri, la finalul implementării vom avea şi costurile totale. În acest moment, în Uniunea Europeană, un astfel de document este eliberat de 17 state membre, cu costuri care variază între 15 şi 40 de euro. România nu poate să depăşească o astfel de limită, ne îndreptăm către limita minimă”, a explicat Cătălin Giulescu, citat de Agerpres.

Oficialul MAI a arătat că regulile privind circulaţia cetăţenilor statelor membre sunt stabilite prin “dreptul Uniunii Europene”, întrebat ce se va întâmpla cu cetăţenii care, alegând să opteze pentru o carte de identitate simplă, nu vor putea să iasă din ţară.

“Nu România stabileşte aceste reguli, regulile sunt stabilite la acest moment de Directiva 38/2004, pe care România a transpus-o prin Ordonanţa de Urgenţă 102/2005 cu modificările şi completările ulterioare. În completare, avem acest Regulament 1.157/2019, o să vedeţi că face trimitere expresă la directiva amintită mai devreme. Regulile sunt stabilite de regulament, adică libera circulaţie a cetăţenilor UE. Indiferent de statul membru al căror cetăţeni sunt, vor putea să călătorească în afara statului al căror cetăţeni sunt doar cu o carte electronică de identitate, confecţionată din policarbonat, cu nişte elemente de securitate stabilite la nivel de principiu de regulament, acest card urmând să aibă un cip de înaltă securitate”, a mai declarat Giulescu.

Şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor a explicat că regulamentul prevede o perioadă de tranziţie la cartea electronică de identitate până la “1 august 2031”.

“Astfel încât chiar şi cărţile care vor fi emise pe 2 august 2021 vor putea fi utilizate până la expirarea valabilităţii acestora. Pe de altă parte, luăm în calcul ca, pentru cei care deja deţin o carte care nu expiră în perioada imediat următoare, de la momentul în care vom elibera primul document de identitate, potrivit unor programări pe care deja le gândim în acest moment, să le permitem să-şi preschimbe anticipat documentul de identitate, chiar dacă acesta se mai află în interiorul perioadei de valabilitate. (…) Deci, în continuare, cetăţenii vor avea ca opţiune paşaportul sau cartea electronică de identitate începând cu 3 august 2021. (…) Este necesară o clarificare: după data 3 august 2021, cetăţenii români vor putea călători în Uniunea Europeană în temeiul unui paşaport valabil, a unei cărţi electronice de identitate emise după data de 3 august sau în baza actualei cărţi de identitate aflată în termen de valabilitate. Acest termen de valabilitate, acest termen de tranziţie urmează să se încheie la data de 2031, adică peste 11 ani şi jumătate din acest moment, aproximativ”, a subliniat Giulescu.

Oficialul MAI a precizat că de la data introducerii cărţii electronice de identitate, vârsta obligatorie de eliberare a actului de identitate va coborî la 12 ani, iar vârsta de la care părinţii, opţional, pot solicita o carte electronică de identitate pentru copii va fi ‘0 ani, de la data naşterii”.

El a explicat, în ceea ce priveşte cardul de sănătate, care ar urma să fi inclus în cartea electronică de identitate, că actualul card de sănătate este “un card cu un cip electronic în care este înscris un certificat de autentificare”.

“În acel cip se găseşte doar un certificat de autentificare. Având în vedere că această funcţie va fi preluată de cartea electronică de identitate, emiterea de către stat a acelui card de sănătate nu mai este necesară, întrucât generează şi un anumit nivel de costuri. În ceea ce priveşte cartea simplă, ea nu va putea să înlocuiască cardul de sănătate, întrucât nu va fi dotată cu acel cip în care să înscriem un certificat electronic de autentificare”, a adăugat comisar-şef Giulescu, şeful Direcţiei de Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Sursa: romania24.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Datoriile către stat vor putea fi plătite în rate. Guvernul pregătește o ordonanță prin care sumele restante să fie eșalonate

Publicat

Guvernul ia în calcul să-i păsuiască pe datornici și să îi lase să plătească sumele restante în rate, pe o perioada de 12 luni. De eșalonare vor putea beneficia persoanele fizice cu datorii de peste 500 de lei și persoanele juridice care au restante mai mari de 5000 lei. Condiția este să nu fi avut datorii la stat înainte de declanșarea stării de urgență.

De la începutul stării de urgenţă şi până acum, firmele au cumulat datorii de peste 16 miliarde de lei.

Conform proiectului, facilitatea se acordă pe o perioadă de 12 luni, cu rate egale sau inegale, în funcţie de modalitatea propusă de contribuabil în graficul de eşalonare.

Totuşi, trebuie menţionat că, pe perioada pentru care se acordă înlesnirea, contribuabilul va datora dobânzi pentru obligaţiile fiscale eşalonate, de 0,02% pe zi. Dobânzile se calculează pentru fiecare rată din graficul de plată, începând cu data emiterii deciziei de eşalonare şi până la termenul de plată sau data achitării ratei.

Eşalonarea sumelor restante ar urma să fie făcută pe o perioadă de 12 luni, iar de această facilitate ar urma să beneficieze persoanele fizice cu datorii de peste 500 de lei şi firmele cu restanţe mai mari de 5000 lei..

Contribuabilii care vor să beneficieze de această facilitate, trebuie să depună o cerere până la ‪dată de 15 decembrie 2020‬, potrivit proiectului ordonanţă pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor. În plus, trebuie să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, să nu se afle în procedura insolvenţei ori în dizolvare.

Calendarul de rambursare a datoriilor va fi lăsat la latitudinea firmelor, dar nu trebuie să depășească un an.

Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.

Ministerul Finanţelor vine cu un nou proiect de OUG menit să combată efectele pandemiei de COVID-19, care au generat dificultăţi financiare operatorilor economici din toate domeniile, la câteva luni distanţă de la apariţia OUG nr. 69/2020, prin intermediul căreia contribuabilii pot beneficia de anularea dobânzilor şi penalităţilor aferente obligaţiilor bugetare restante la 31 martie 2020.

Protrivit Agerpres prin acest proiect Guvernul introduce o nouă facilitate care constă în înlesnirea la plată pentru contribuabilii care au acumulat obligaţii fiscale ulterior declarării stării de urgenţă, respectiv după data de 16 martie 2020. Aceştia vor avea posibilitatea să solicite eşalonarea la plată a acestor sume, pe o perioadă de până la 12 luni, fără a fi obligaţi să constituie garanţii în acest scopUn alt avantaj constă în faptul că solicitantul îşi va stabili singur calendarul de rambursare pe perioada eşalonării.

Noua procedură a eşalonării, derogatorie şi mult simplificată faţă de cea existentă, aduce o serie de beneficii contribuabililor care au acumulat obligaţii fiscale începând cu data de 16 martie 2020, însă cu anumite condiţii:

  • -să nu înregistreze obligaţii fiscale restante la data declarării stării de urgenţă şi nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
  • -să nu se regăsească în procedură de insolvenţă sau dizolvare; să aibă depuse toate declaraţiile fiscale la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Călin Popescu Tăriceanu și liderii din 21 de județe au demisionat din ALDE. Vor candida la parlamentare pe listele PRO România

Publicat

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, se va înscrie în Pro România şi va candida pe listele acestei formaţiuni politice la alegerile parlamentare. Alături de acesta, au mai demisionat și se vor înscrie în PRO România alți lideri de filiale județene ALDE. Pe listă nu se regăsesc și reprezentanți din Alba, ceea ce ar însemna că județul nu ar avea candidați pentru Senat sau Camera Deputaților.

Reprezentanţii ALDE precizează, într-un comunicat de presă, că pe 8 octombrie conducerea partidului a aprobat protocolul de fuziune între ALDE şi Pro România, fuziunea urmând a fi validată pe 8 noiembrie la congres.

„Procedurile pentru organizarea alegerilor parlamentare în data de 6 decembrie prevăd ca termen de depunere a listelor la alegerile parlamentare data de 22 octombrie. Prevederile legale în cazul fuziunii a două partide obligă ALDE şi Pro România să candideze pe o listă comună, iar hotărârea Delegaţiei Permanente a ALDE de a aproba fuziunea cu Pro România implică obligaţia tuturor candidaţilor la alegerile parlamentare să candideze pe lista Pro România. Acest lucru presupune asumarea inclusiv a calităţii de membru de partid PRO România. Această obligaţie revine tuturor membrilor ALDE care urmează să candideze la alegerile parlamentare şi îl vizează inclusiv pe preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu”, precizează comunicatul transmis de ALDE.

În afară de Tăriceanu, din partea ALDE se vor mai afla pe liste, printre alţii, Varujan Vosganian, Anton Anton, Constantin Avram.

Potrivit ordinii de zi a ședinței Biroului Politic Executiv al ALDE, au fost înscrise la vot următoarele demisii/numiri:
– Călin Popescu-Tăriceanu din funcția de Președinte ALDE (începând cu data de 20 octombrie 2020); numire în funcția de Președinte interimar ALDE – Daniel Chițoiu, vicepreședinte ALDE; cooptare în funcția de membru al Biroului Politic Executiv ALDE a lui Mihai Ruse;
– Constantin Basangiac – demisie din funcție membru ALDE (filiala Giurgiu) și din toate funcțiile deținute în partid; numire Alexandru Vladu în funcția de președinte interimar al filialei
– Traian Bendorfean – demisie din funcție membru ALDE (filiala Mureș) și din toate funcțiile deținute în partid; numire Doru Rus în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Mureș
– Robert Hristea demisie din funcție membru ALDE (filiala Argeș) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Dan Olărescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Argeș
– Constantin Avram – demisie din funcție membru ALDE (filiala Bacău) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Maricica Luminița Coșa în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Bacău
-numire Constantin Brașoveanu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Bistrița Năsăud
– Roxana Țurcanu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Botoșani) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Bogdan Corneliu Dăscălescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Botoșani
– Cristian Dima – demisie din funcție membru ALDE (filiala Galați) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Radu Cosca în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Galați
– Nistor Duval demisie din funcție membru ALDE (filiala Dolj) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Andra Mirela Popescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Dolj
– Mircea Ioan Moloț – demisie din funcție membru ALDE (filiala Hunedoara) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Cornel Cristian Coroescu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Hunedoara
– Varujan Vosganian – demisie din funcție membru ALDE (filiala Iași) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Costel Irimia în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Iași
– Cătălin Beciu demisie din funcție membru ALDE (filiala Prahova) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Constantin Nemeș în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Prahova
– Valeriu Crișan – demisie din funcție n membru ALDE (filiala Sălaj) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Ambroziu Perneș în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sălaj
– Marin Horațiu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sibiu) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Violeta Sora în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sibiu
– Adrian Ștef – demisie din funcție din membru ALDE (filiala Satu Mare) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Florin Dumitru Ionici în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Satu Mare
– Octavian Ilișoi – demisie din funcție membru ALDE (filiala Suceava) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Marcel Dan Roibu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Suceava
– Samuel Calotă – demisie din funcție membru ALDE (filiala Teleorman) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numireGabriel Geagulea în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Teleorman
– Emilian Frîncu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Vâlcea) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Liviu Dan în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Vâlcea
– Daniel Olteanu – demisie din funcție membru ALDE (filiala Vaslui) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Dan Mihai Marian în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Vaslui
– Tudor Tim Ionescu – demisie membru ALDE (filiala Sector 1, București) și din toate funcțiile deținute in partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Oana Mina Drăghici în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 1
– Andrei Metehău – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector2, București) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Teodor Gui în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 2
-Adrian Chiotan – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector 4, Bucuresti) și din toate funcțiile deținute in partid; numire Viorica Toma în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 4, conform Art.75 lit n) din Statutul ALDE;
– Bogdan Trifan – demisie din funcție membru ALDE (filiala Sector 6, Bucuresti) și din toate funcțiile deținute în partid, începând cu data de 20 octombrie 2020; numire Marin Cupăreanu în funcția de președinte interimar al filialei ALDE Sector 6

surse: agerpres.ro, stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Câtă mâncare aruncă la gunoi fiecare român – studiu realizat în Ungaria. Europa risipește 89 de milioane de tone pe an

Publicat

Românii aruncă 5 milioane de tone de mâncare pe an, potrivit unui document al Autorității pentru Siguranţa Alimentelor din Ungaria, care face o comparație între țara vecină și alte țări.  

89 de milioane de tone de alimente care ajung la gunoi în toată Europa.

Situația este confirmată și de autoritățile din România. Cornel Hanganu, consilier în cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă a României din cadrul Guvernului României, a anunţat recent că fiecare român aruncă pe an 129 de kilograme de mâncare, în medie.

Hanganu a mai spus că ținta Guvernului este să reducă această cantitate la jumătate până în 2030.

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Valoarea voucherului pentru ”Afterschool” a scăzut la jumătate, iar lista beneficiarilor este restrânsă. Condiții

Publicat

Tichetul educațional pentru programul „Şcoală după şcoală” este, în acest an școlar în valoare de 200 de lei pe lună, iar la acesta au acces elevii din clasele primare care provin din medii vulnerabile.

Inițial, în vara acestui an, Parlamentul aprobase valoarea tichetului de 400 de lei (0,8 ISR), însă Guvernul a redus valoarea la 200 de lei, prin OUG 171/2020, publicată în 15 octombrie în Monitorul Oficial.

Totodată, a fost restrânsă accesibilitatea la acest facilități. Programul se adresează doar elevilor aflaţi în risc de părăsire timpurie a şcolii, în special pentru elevii aparţinând grupurilor vulnerabile, cu accent pe elevii aparţinând minorităţii rome, elevii din mediul rural, elevii cu dizabilitaţi, elevii din comunităţile dezavantajate economic, potrivit avocatnet.ro.

Tichetul va fi doar în format electronic, nu fizic cum stabilise Parlamentul.

Programul „Şcoală după şcoală” este inclus în Legea educaţiei din 2011, dar este primul an în care părinţii elevilor din clasele primare care provin din medii defavorizate pot primi tichete pentru acoperirea cheltuielilor indiferent dacă elevii participă la un astfel de program în sistemul public sau privat.

Data limită până la care pot fi cerute aceste tichete este 14 decembrie 2020. Criteriile de eligibilitate și actele necesare se vor stabili prin ordin al ministrului Educaţiei în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.

sursă: avocatnet.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate