Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Cât costă să dărâmi trei centrale termice dezafectate din Alba Iulia. Lucrările vor dura 60 de zile


Publicat

Primăria Alba Iulia plătește peste 74.000 de euro pentru demolarea a trei centrale termice dezafectate din municipiu.

Construcțiile sunt în stare avansată de degradare, consideră reprezentanții primăriei, prezentând pericol pentru oameni și clădirile din jur prin desprinderea tencuielilor pereților și a părților din zidăria coșurilor de fum.

Acesta este motivul oficial pentru care administrația locală dorește demolarea acestora. 

Procedura de atribuire pentru prestarea serviciilor de elaborare a documentației în vederea obținerii avizelor și de execuție a lucrărilor de demolare pentru: centrala termică CT 6 –  strada Ștefan cel Mare (Mesteacănului), centrala termică CT 9 – strada Poligonului (Iancu de Hunedoara) și centrala termică CT 10 – B-dul Revoluției 1989, nr. 7C, a fost lansată de Primărie la mijlocul lunii martie.

Achiziția de 361.000 de lei (aproximativ 74.500 de euro) a fost finalizată în data de 8 aprilie, ofertantul fiind Florida Gold SRL.

Potrivit caietului de sarcini, lucrările vor dura 60 de zile (30 de zile pentru elaborare proiect – obținerea avizelor și acordurilor, etc. și 30 de zile pentru execuția lucrărilor de demolare).

Descrierea situației și a imobilelor ce vor fi demolate

Toate cele trei centrale termice au un singur nivel (parter), o înălțime de peste 6 metri la cornișă și de peste 27 de metri la coșul de fum. Construcțiile au structura din cadre, cu stâlpi de beton armat, pe care se sprijină grinzi prefabricate din beton armat precomprimat. Închiderile laterale sunt realizate cu pereți de cărămidă plină, cu grosimea de 30 cm. Acoperișul este realizat din plăci prefabricate de beton armat precomprimat care se sprijină direct pe grinzi.

În cazul celor trei clădiri, structura de rezistență nu mai corespunde cerințelor actuale tehnologice și de siguranță în exploatare, pereții fiind degradați de igrasie și cu tencuielile desprinse pe porțiuni.

Demolarea acestora se va face sub supravegherea unui responsabil cu experiență în lucrări de demolare care să asigure că sunt luate măsurile de siguranță și de securitate corespunzătoare. Nu este permisă folosirea explozibililor pentru demolări.

Elementele care trebuie demolate: platforme betonate, structuri din beton armat, zidării, confecții metalice, hidroizolații, etc. De asemenea, se vor dezafecta sau devia utilitățile din clădiri, dacă este cazul.

După terminarea lucrărilor, se vor evacua toate materialele rămase de la lucrare și terenul va fi nivelat.

  • Centrala termică CT 6 – strada Ștefan cel Mare (Mesteacănului)

Centrala termică a fost construită între anii 1980-1985 și, potrivit caietului de sarcini, este inclusă în lista monumentelor istorice sau în zona de protecție a acestora – sit arheologic de interes local. Suprafața construită este de 406 mp.

În clădirea centralei termice, pe o suprafață de aproximativ 25 mp își desfășoară activitatea Asociația de proprietari nr. 39 Cetate. Potrivit documentației, proiectantul va stabili dacă acest spațiu poate fi protejat și menținut la funcțiunea actuală și construit un grup sanitar în spatele acestuia.

  • Centrala termică CT 9 – strada Poligonului (Iancu de Hunedoara)

Centrala termică are o suprafață construită de 388 mp, fiind realizată între anii 1980 – 1985.

  • Centrala termică CT 10 – B-dul Revoluției 1989, nr. 7C

Centrala termică are o suprafață construită de 480 mp, fiind realizată ca și celelalte două, între anii 1980 – 1985.

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

2 Comentarii

2 Comentarii

  1. pilu

    miercuri, 13.05.2020 at 20:54

    Cea din Caroline are programare ?

  2. Anonim

    miercuri, 13.05.2020 at 23:18

    Bine ca Cinematograful Columna nu il darama, ala azi maine cade pe oameni ii intr-un stadiu foooaaarteee degradat. ALBA 24 ar trebui sa mergeti sa faceti o filmare pe acolo si aa poatati pe pagina. Acolo is probleme si cu boschetari si cu mizerie nu centralele respective

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

PSD lucrează la un proiect pentru legalizarea marijuanei. Ciolacu: Vorbim de o legalizare în zona medicală și industrială

Publicat

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a declarat că partidul său lucrează la un proiect de lege pentru legalizarea consumului de marijuana în scop medicinal.

”Doamna Cristina Dumitrache de la Constanța, care are acest proiect…el este în dezbatere în interiorul grupului și vom lua o decizie. Vorbim de o legalizare în zona medicală și industrială”, a declarat Marcel Ciolacu la Radio Guerilla.

Ciolacu a interzis magazinele de etnobotanice. ”Elevii, în loc să facă coadă la shaorma, făceau la etnobotanice”

Liderul PSD a fost cel care a interzis magazinele etnobotanice în Buzău, pe vremea când era consilier local.

„Era un flagel în momentul acela în Buzău. Am avut informații puse la dispoziție de poliție si DIICOT și toți elevii mai mari de la licee, în loc să facă coadă la shaorma făceau la etnobotanice”, a reamintit Ciolacu.

Un fost consilier a lui Dan Barna a cerut legalizarea marijuanei

În vară, Andrei Caramitru, fostul consilier al liderului USR Dan Barna, a cerut legalizarea marijuanei pentru a repune Bucureștiul pe harta turismului mondial.

El a spus că prin această măsură capitala României ar putea concura cu Amstedam.

foto: facebook/ Marcel Ciolacu

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Muncii: Mărim salariul minim și continuăm acțiunea de combatere a muncii nedeclarate și subdeclarate

Publicat

„România are nevoie nu doar de forță de muncă, ci și de salarii mai mari”  transmite Raluca Turcan, ministrul Muncii precizând totodată ca Inspecția Muncii va continua acțiune de combatere a muncii nedeclarate sau subdeclarate.

Ministrul muncii citat de DCNews mai spune că „România are nevoie nu doar de forță de muncă, ci și de salarii mai mari. Pentru a răspunde problemelor din piața muncii, avem nevoie de creșterea salariului minim, de corectitudine în relațiile de muncă și de valorificarea oportunităților locale de dezvoltare.(…)

Ministrul Muncii: Creșterea salariul minim reduce migrația forței de muncă

Majorarea salariului minim și creșterea veniturilor angajaților reprezintă prima condiție pentru a reduce migrația forței de muncă și totodată singura soluție, pe termen lung, pentru a-I ajuta pe români să facă față la creșterile de prețuri.”

Aceasta este una dintre preocupările noastre principale, pe care am subliniat-o și în cursul discuțiilor de astăzi, însă trebuie să avem în vedere și nivelul de suportabilitate al companiilor.

Tocmai de aceea mi-am propus, încă de la începutul mandatului, să avem anul acesta un mecanism predictibil de stabilire a salariului minim agreat cu partenerii sociali.

Orice creștere salarială care nu este fundamentată pe o înțelegere deopotrivă cu firmele și angajații poate duce la pierderea locurilor de muncă.

Acesta este discuția pe care o purtăm acum și căreia trebuie să-I găsim soluție realistă, nu populistă.

I-am asigurat, o dată în plus, pe angajatorii și pe angajații cu care am stat de vorbă astăzi, că sunt cel mai mare susținător al creșterii salariului minim dintre toți miniștrii care au fost vreodată la Ministerul Muncii.

Munca ”la negru” și ” la gri”, în vizorul ministrului

Pe de altă parte, vom continua campania derulată de Inspecția Muncii pentru combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate.

Din cele 120.000 noi locuri de muncă înregistrate de la începutul anului, 40% sunt plătite pe salariul minim, iar dacă acest lucru nu corespunde realității cei afectați sunt nu doar angajații care pierd la pensie, ci și angajatorii.

Această campanie este o completare binevenită a efortului de a stabili o majorare a salariului minim care să ducă și la creșterea nivelului general de venituri și la creșterea puterii de cumpărare.(..)” transmite Raluca Turcan, ministrul Muncii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

LISTA actualizată a statelor cu risc epidemiologic. Bulgaria și Moldova intră în zona galbenă, Spania în zona verde

Publicat

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în ședința de joi, 16 septembrie, Hotărârea numărul 71 privind actualizarea listei țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat.

Principalele modificări sunt:

– în zona roșie au intrat: Grenada, Bahamas, Barbados, Guyana, Bonaire, Saint Eustatius și Saba și Liechtenstein;

– în zona galbenă au intrat:

  • din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Bulgaria, Franța, Thailanda, Puerto Rico, Eswatini și Guernsey;
  • din zona verde, în urma creșterii incidenței: Republica Moldova, Honduras, Noua Caledonie, Saint Vincent și Grenadine și Gibraltar;

– în zona verde au intrat: Spania, Danemarca, Luxemburg, Mexic, Panama, Argentina, Maroc și Montserrat.

Vezi lista completă – Anexa la HCNSU nr. 71 din 16.09.2021

Lista statelor / țărilor cu risc epidemiologic: Zona roșie

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidentă cumulată la 1,000 locuitori*

Grenada 18,6

Israel 13,9

Guam 13,0

Polinezia Franceză 12,6

Muntenegru 12,1

Dominica 11,9

Mongolia 10,5

Bermuda 10,0

Georgia 9,7

Serbia 9,5

Cuba 9,4

Saint Lucia 9,1

Suriname 8,6

Malaysia 8,5

Saint Kitts și Nevis 8,3

Kosovo 7,6

Sint Maarten 7,5

Marea Britanie** 7,3

Seychelles 6,9

Anguilla 6,8

Palestina 6,0

Antigua și Barbuda 6,0

Statele Unite ale Americii 5,7

Costa Rica 5,6

Aruba 5,5

Slovenia 5,1

Insula Man 4,4

Elveția 4,3

Albania 4,3

Bahamas 4,2

Azerbaidjan 4,2

Botswana 4,2

Iran 4,2

Irlanda 4,1

Insulele Virgine ale Statelor Unite 4,1

Bonaire, Saint Eustatius și Saba 4,1

Estonia 4,0

Macedonia de Nord 3,9

Lituania 3,9

Belize 3,9

Brunei Darussalam 3,9

Maldive 3,8

Turcia 3,7

Jersey 3,6

Norvegia 3,6

Barbados 3,5

Guyana 3,5

Fiji 3,3

Grecia 3,2

Cipru 3,2

Jamaica 3,1

Liechtenstein 3,0

Sri Lanka 3,0

Kazahstan 3,0

Africa de Sud** 1,6

Brazilia** 0,7

Nepal** 0,7

India** 0,4

Lista statelor/țărilor cu risc epidemiologic: Zona galbenă

Stat/Zonă/Teritoriu – Rata de incidentă cumulată la 1,000 locuitori*

Curaçao 2,9

Thailanda 2,9

Noua Caledonie 2,9

Bulgaria 2,8

Austria 2,8

Insulele Turks și Caicos 2,8

Guernsey 2,8

Gibraltar 2,8

Croația 2,6

Letonia 2,6

Guatemala 2,5

Armenia 2,5

Filipine 2,5

Mauritius 2,4

Belarus 2,4

Franța 2,4

Libia 2,4

Belgia 2,4

Insulele Virgine Britanice 2,4

Capul Verde 2,4

Monaco 2,4

Puerto Rico 2,3

Bosnia și Herțegovina 2,2

Olanda 2,0

Tunisia 2,0

San Marino 1,9

Portugalia 1,9

Irak 1,9

Trinidad și Tobago 1,9

Republica Moldova 1,9

Vietnam 1,8

Liban 1,8

Federația Rusă 1,8

Germania 1,8

Eswatini 1,8

Japonia 1,7

Saint Vincent și Grenadine 1,7

Timorul de Est 1,6

Islanda 1,6

Honduras 1,6

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Bătălie mare pentru construcția primilor 63 de km din Autostrada „Moldovei” A7: 39 de oferte, depuse pentru primul tronson

Publicat

39 de oferte au fost depuse la licitația pentru construirea celor 63 km din Autostrada A7 Ploiești (Dumbrava)-Buzău, a anunțat joi fostul ministru al Transporturilor, Cătălin Drulă. Potrivit acestuia, numărul mare de oferte demonstrează pregătirea temeinică a documentației, precum și importanța proiectului în general.

Fostul ministru a explicat că 13 oferte sunt pentru Lotul I Dumbrava – Mizil, 12 pentru Lotul II Mizil – Spătaru și 14 pentru Lotul III Spătaru – Buzău.

„Autostrada A7 – coloana vertebrală a Moldovei – este un proiect de suflet pentru mine, pentru care m-am luptat încă din 2014, de la momentul dezbaterii Masterplanului de Transport, în 2016 pentru a fi licitată proiectarea la cheie și, mai apoi, în cele 8 luni de mandat la Ministerul Transporturilor”, a spus Drulă.

„Ce am făcut concret în acest an împreună cu echipa mea pentru Autostrada A7:

  • am obținut includerea proiectului până la Pașcani în PNRR, securizând astfel finanțarea viitoarelor lucrări;
  • am finalizat studiul de fezabilitate, am obținut avizele, acordul de mediu, am realizat exproprierile și am licitat la începutul verii primul sector Ploiești-Buzău;
  • am lăsat celelalte sectoare din PNRR într-un stadiu avansat, cu studii de teren în fază finală, studiile de fezabilitate și proiectele tehnice predate și în diverse etape de aprobare, procedurile de mediu în linie dreaptă, în grafic pentru lansarea licitațiilor de lucrări și pentru aceste sectoare;
  • am aprobat traseul și am dat drumul la investigațiile detaliate de teren pe celelalte sectoare Pașcani – Suceava – Siret”, a mai spus Drulă.

Licitația pentru execuția tronsonului A7 Ploiești (Dumbrava) – Buzău a fost lansată pe 1 iunie.

Licitația este de tipul FIDIC Roșu, în care proiectul tehnic deja a fost realizat, iar la licitație este scoasă direct execuția.

Tronsonul Ploiești – Buzău este împărțită în trei loturi distincte:

– lotul 1 Dumbrava – Mizil (km 0+000 – km 21+000)

– lotul 2 Mizil – Pietroasele (km 21+000 – km 49+350)

– lotul 3 Pietroasele – municipiul Buzău (km 49+350 – km 63+250).

Valoarea estimată este între 4,290 miliarde de lei şi 5,062 miliarde de lei, fără TVA.

Câteva cifre în acest sens din cadrul sectorului Ploiești-Buzău:

– lungime – 63 km;

– 6 noduri rutiere;

– 160 de ha de perdele forestiere;

– 42 de poduri + pasaje;

– 4 spații de servicii moderne, dotate și cu stații de încărcare electrice.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate