Cătălin Predoiu, numit premier interimar, de către președintele Klaus Iohannis. Partidele, chemate la consultări

Cătălin Predoiu a fost numit premier interimar, de către preşedintele Klaus Iohannis, care a luat act de demisia premierului Nicolae Ciucă.

Președintele a semnat decretul prin care ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, preia, interimar, atribuţiile de prim-ministru, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Potrivit sursei citate, preşedintele l-a primit pe Nicolae Ciucă, luni, la Palatul Cotroceni, iar acesta şi-a înaintat oficial demisia din funcţia de prim-ministru.

„În temeiul prevederilor constituţionale, preşedintele României a luat act de demisia domnului Nicolae-Ionel Ciucă şi a semnat decretul prin care se constată vacantarea funcţiei de prim-ministru al Guvernului României.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru desemnarea domnului Marian-Cătălin Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile prim-ministrului până la formarea noului Guvern”, precizează Administraţia Prezidenţială.

În temeiul prevederilor art. 85 alin. (1) și ale art. 103 alin. (1) din Constituția României, Președintele României va invita marți, 13 iunie 2023, la Palatul Cotroceni, liderii partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcția de Prim-ministru, potrivit sursei citate.

UPDATE:

Programul consultărilor de la Cotroceni – marți, 13 iunie

Ora 12.00

• Partidul Social Democrat (PSD)
• Partidul Național Liberal (PNL)
• Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale.

Ora 12:30 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR)

Ora 13:00 – Uniunea Salvați România (USR)

Ora 13:30 – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR).

Calendarul și procedura formării noului Guvern

Potrivit Constituţiei României, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament (art. 103).

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Etapele formării noului guvern cuprind: prezentarea noului guvern în parlament, alcătuirea echipei guvernamentale, audierile propunerilor de miniştri, votul parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului şi depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României.

Audierile în parlament a propunerilor de miniştri

Birourile permanente stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului. Urmează audierile individuale ale miniştrilor propuşi, acestea finalizându-se cu un un aviz comun consultativ, motivat, din partea comisiilor permanente ale celor două camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru. (Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).

Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi, la rândul ei audiată, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz (Regulamentul activităţilor comune).

În data stabilită de Birourile permanente pentru acordarea votului de încredere, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului (Regulamentul activităţilor comune).

Votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului

După încheierea dezbaterilor pe marginea prezentării programului şi a listei Guvernului, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile. (art. 89 şi 90 din Regulamentul comun).

Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României, pentru a numi guvernul (art. 91 şi 92 din Regulamentul comun).

Adoptarea hotărârii comune a celor două camere cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului semnifică un fapt juridic care dă naştere „contractului de guvernare” între Parlament, pe de parte, şi echipa guvernamentală, pe de altă parte, se precizează în volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii” (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).

Depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României

Primul-ministru şi membrii guvernului vor depune individual jurământul în faţa Preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte, îşi exercită mandatul, începând cu data depunerii jurământului (art. 104 din Constituţie).

În volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii”, autorii arată că depunerea jurământului membrilor guvernului în faţa preşedintelui nu este doar o etapă protocolară a procedurii de învestitură, ci are consecinţe juridice. Astfel, se argumentează că începerea exercitării mandatului de membru al guvernului este condiţionată de depunerea jurământului.

În cazul în care guvernul nu a fost validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe Preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul comun).

surse: agerpres.ro, g4media.ro