Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

Câți profesori au declarat la ANAF că obțin bani din MEDITAȚII în acest an. Situația din ALBA


Publicat

Peste 4.000 de persoane au declarat la ANAF venituri obținute din meditații. Peste 50 dintre acestea sunt din județul Alba.

Declarațiile de venit depuse în 2019 pentru veniturile suplimentare obținute în 2018 din meditații au fost înregistrate la ANAF de 4.135 de persoane, potrivit datelor obținute de Edupedu.ro. În total, este vorba despre venituri declarate în valoare de 35.325.388 de lei, echivalentul a peste 7 milioane de euro.

Cele mai multe declarații de venit din meditații au fost depuse în județul Cluj, urmat de București și de județul Bihor, iar cele mai mari sume au fost declarate în București și Mureș.

În județul Alba, 54 de persoane au declarat la ANAF că obțin bani din meditații, declarând în total sume în valoare totală de 271.498 lei. Suma medie obținută din meditații este de 5.027 lei.

Cea mai mare sumă medie obținută oficial din meditații a fost în București, 17.471 de lei, urmat de județele Mureș (15.2014 lei) și Timiș (13.243 lei).

Piața meditațiilor fiscalizate este cel mai dezvoltată în Transilvania, unde sunt cei mai mulți profesori care își declară veniturile din meditații, potrivit analizei Edupedu.ro.

Bugetul unei familii pentru meditaţii la liceu este de peste 150 de lei pe lună, unui studiu Salvaţi Copiii din 2018, citat de știrileprotv.ro.  4 din 10 elevi fac meditaţii plătite la materiile de şcoală, majoritatea fiind elevi de liceu, însă nici la gimnaziu nu e cu mult diferită situaţia.

Cel mai mult cheltuie părinţii elevilor de gimnaziu, peste 2.000 de lei.

În 2010, piața meditatiilor se ridica la 300 milioane de euro anual.

sursa: edupedu.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Ministrul Sănătății: Suntem în apropierea unei perioade în care va trebui să prelungim starea de alertă

Publicat

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat joi că România se află într-o perioadă în care va trebui să prelungească starea de alertă din cauza noului coronavirus, transmite Agerpres.

„Suntem într-un moment cu un număr crescut de cazuri de la o zi la alta. Suntem în apropierea unei perioade în care va trebui să prelungim o stare de alertă. Suntem într-un moment în care pregătim începerea unui nou an şcolar şi pregătim o serie de evenimente electorale sau nu ce va, eu ştiu, accentua această manifestare pandemică la sfârşitul acestui an”, a spus Tătaru la Academia Română.

Întrebat când va avea loc şedinţa Consiliului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, ministrul Nelu Tătaru a răspuns: „Înaintea şedinţei de guvern, fiindcă la şedinţa de guvern va trebui să dăm şi o hotărâre de guvern şi sensul prelungirii stării de alertă, dacă ea este luată în calcul de CNSU şi de domnul premier Ludovic Orban”.

În ceea ce priveşte începerea şcolii, el a afirmat că trebuie observată evoluţia din a doua jumătate a lunii august.

„A doua jumătate a lunii august este cea care ne va da efectiv şi evoluţia. Trebuie să vedem evoluţia de atunci. Noi avem scenarii care pot fi aplicate în funcţie de evoluţia de atunci. Nu putem şti care este evoluţia de atunci. O previzionăm în contextul în care dacă toată lumea ar respecta regulile, ar trebui să avem o săptămână în care să stabilizăm. Prezenţa măştilor şi a dezinfectantului, chiar dacă ar fi acea distanţare de un metru, credeţi că copiii vor păstra acea distanţare de un metru? Noi trebuie să adaptăm suplimentând cu obligativitatea măştii şi a dezinfectantului, precum şi observarea inclusiv în pauzele dintre ore, precum şi în curtea şcolilor, acolo unde este aglomeraţie”, a susţinut Tătaru.

Referindu-se la programul teraselor, ministrul a spus că acesta va rămâne cum este în prezent, în măsura în care va fi propusă şi prelungirea stării de alertă.

„Programul teraselor va rămâne în acest context, în măsura în care vom propune şi prelungirea stării de alertă”, a afirmat Tătaru.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Pescari din Alba, amendați de Jandarmerie și ANPA. Au fost prinși la pescuit fără permis

Publicat

Trei persoane care au pescuit fără permis s-au ales cu amenzi, după un control făcut miercuri de Inspectoratul de Jandarmi Județean (IJJ) Alba și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), pentru prevenirea şi combaterea braconajului.

Este vorba despre două persoane din Mihalț și alta din Căpud, care au fost prinse la pescuit fără a deține permis de pescuit.

Cele trei persoane au fost sancţionate contravenţional, conform Ordonanței de Urgență nr. 23/2008, cu amenzi în valoare totală de 600 de lei, transmite IJJ Alba.

De la începutul acestui an, jandarmii au aplicat 32 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 5.400 de lei pentru nerespectarea prevederilor legale privind pescuitul și acvacultura și au constatat o infracțiune – cazul unui bărbat care a capturat prin metoda „greblare” un pește din specia somn, cu lungimea de 1,2 metri, pe râul Mureș.

Vezi și FOTO: Bărbat din Aiud, surprins de jandarmi în timp ce aducea spre mal, din râul Mureș, un somn de 1,2 metri, capturat ilegal

Jandarmeria Alba atenționează că, în conformitate cu prevederile art. 58 din O.U.G nr. 23 din 2008 privind pescuitul și acvacultura, pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii de pește sau alte viețuitoare acvatice vii, efectuate fără permis în habitatele piscicole naturale constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 300 și 600 lei.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Povestea aurarilor din Munții Apuseni. Expoziție de artă fotografică și studiu etnografic, la Alba Iulia

Publicat

În spațiul expozițional al Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia este expusă, în perioada 12 – 30 august, o expoziție de artă fotografică și studiu etnografic denumită „Aurarii din Munții Apuseni”. 

În arealul Buciumului au trăit aurarii, cei care exploatau și produceau aurul prin utilizarea șteampurilor. Aceștia îl amalgamau cu mercur și făceau câte o biluță de metal prețios, uneori de forma unei alune, alteori de forma unei nuci. Aurul acesta era apoi preschimbat în bani la Oficiul de Schimb al Aurului din Abrud, în schimbul căruia minerii obțineau dinamita necesară pușcării. Majoritatea aurarilor însă vindeau aurul prin rețele de contrabandă pentru că statul plătea puțin pe gramul de aur, iar oamenii munceau mult și pe un profit scăzut. Așa încât doar o cantitate redusă se preschimba la Oficiul de Schimb.

 

 

Cele mai bogate mine de aur erau în arealul satului Bucium Poieni, în masivul Corabia, erau minele de la Frasin, care era situat la întretăierea satelor Bucium Șasa și Bucium Muntari și la Rodu, zonă aparținând satului Bucium Muntari, dar aflată în vecinătate cu Abruzelul.

Munca în mină şi celelalte activităţi de suprafaţă erau manuale. Cu timpul, organizarea minelor a devenit mai eficientă. „Târdăşia”, adică acea asociere a minerilor care investeau în deschiderea și exploatarea unei galerii, putea angaja personal specializat, structurat într-o ierarhie complexă, cu sarcini clare.

 

Cel mai mare în grad era fierendaten-ul, un fel de director de exploatare, om cu multă experienţă. Al doilea în grad era „oberul”- maistrul principal, urmat în ierarhie de „homan”- maestrul de galerie.

Minerii propriu-zişi erau băieşii. Ei lucrau doar în abataj, în timp ce rânzarii erau cei care scoteau piatra până la gura minei în fiecare zi, de luni până vineri. Iar sâmbăta, întotdeauna, se făcea împărţirea minereului conform părților de mină pe care le avea fiecare dintre cei care lucrau pe mină.

 

Chiar dacă toţi angajaţii aveau un contract clar referitor exploatarea aurului și la concesionarea părților de mină totuși, ca o măsură de precauție suplimentară, de la străjeri până la firendateni, toți erau puşi să jure că nu se vor atinge de aur.

În perioada interbelică terenurile aurifere din zona Buciumului erau concesionate societăţilor „Aurul” şi „Concordia”. Oamenii aveau dreptul de a lua piatră numai din zona de unde îşi cumpăraseră acest drept. Zona putea fi bogată sau săracă în minereu aurifer, după cum era norocul fiecăruia. Munca era în schimb la fel de dură, iar sudoarea la fel de abundentă.

Minereul era scos de pe baie cu roaba sau cu sacul în spinare, iar unde galeria se lărgea era scos cu râzna, care era un vagonet de lemn împins pe șine de către băieș. Transportarea minereului de la mină la şteampuri se făcea cu animalele de povară, de către membrii familiei sau de către alte persoane, plătite săptămânal.

Unii mergeau cu caii cu corfele, alții cu boii cu carele, iar Geo Bogza, impresionat de munca brută pe care o desfăşurau aceşti oameni, avea să exclame, după vizita pe care a făcut-o în Apuseni: „Mineri chinuiţi ca la Roşia Montană nu se mai pot întâlni în nici o altă parte a lumii”. În realitate, la fel trăiau și minerii buciumani, căci munca pe mină însemna un consum fantastic de energie.

​Iată cum relatează Vădan Nicolae de pe Valea Abruzelului procedeul obținerii aurului: „Minereul se scotea de pe mină cu calul cu corfele. Astea erau nişte împletituri din lemn de alun sub formă de coşuri puse de o parte şi de alta a calului. Minereul se aducea la şteampuri, care aveau câte trei sau șase săgeţi. La capătul săgeţilor era o piatră de granit, prins într-un cerc de fier pe stâlpul acela de lemn. Apa cădea pe o roată ca de moară care punea în mişcare săgeţile ce cădeau în contratimp şi măcinau minereul. Minereul după ce era mărunţit i se dădea drumul într-un fel de jgheab odată cu apa şi de acolo se alegeau firele de aur cu şaitrocul. Se tot mişca şaitrocul acela până ieşeau la suprafaţă firele de aur.

​Majoritatea oamenilor erau săraci. Cei săraci luau în picioare ciorapi de lână făcuţi de femei şi călcau prin albia Abruzelului şi firicelele de aur de pe fundul velii se prindeau de ciorapi. Să desculţau şi scuturau ciorapii pe hârtie. Firele de aur, aşa ca nisipul, le puneau într-un săculeţ de piele şi le prelucrau. Şi făceau acolo câteva grame de aur de pe urma cărora, după ce le schimbau în monedă, îşi cumpărau bucate, de aveau ce mânca”.

​Tehnologia obținerii aurului nu era nici simplă, dar nici extraordinar de complexă. Oamenii foloseau forța apei de pe văi, dar în mijlocul verii apa scădea și atunci șteampurile se opreau, spre deosebire de Roșia Montană care avea avantajul tăurilor antropice, construite începând cu secolul al XVIII-lea, în timpul împărătesei Maria Tereza, care ofereau un surplus de apă pe timpul verii și deci șteampurile funcționau mai mult timp.

Oamenii nu risipeau apa și fiecare dintre ei o colecta pe niște șanțuri numite iazuri, aceeași apă era direcționată apoi de la șteampul care o folosea printr-un sistem de ceterne de lemn și o direcționa la un alt iaz și de aici la un alt șteamp.

O întreagă industrie a aurului a funcționat în acest fel până în 1948 când prin legea naționalizării minele au fost închise și sigilate, aurarii și-au pierdut dreptul de concesionare stipulat prin contracte, șteampurile au fost oprite, iar aurarii somați să cedeze aurul. Pentru că s-au opus au fost ridicați de către dubele Securității și anchetați, bătuți crunt până când au cedat aurul obținut de ei cu multă trudă.

S-a încheiat astfel o perioadă de exploatare a aurului care dăinuia de sute de ani și odată cu ea s-a renunțat și la o tehnologie care astăzi pare romantică, dar care ascundea multă muncă și era un mijloc important de trai pentru moții buciumani.

sursa: Centrul de Cultură „Augustin Bena”

foto: Vasile Sârb

text: prof. dr. Mirela Crâsnic

Reprezentanții Centrului de Cultură „Augustin Bena” din Alba Iulia mulțumesc localnicilor din comuna Bucium, județul Alba, cu sprijinul cărora au fost realizate ședințele foto.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Un bărbat din Alba Iulia a alimentat la o benzinărie din oraș, dar nu a plătit. S-a ales cu dosar penal pentru furt

Publicat

scumpiri

Poliţiştii Biroului de Ordine Publică din Alba Iuia l-au depistat pe un bărbat de 35 de ani, din Alba Iulia ca persoană bănuită de comiterea unui furt semnalat poliţiei la data de 12 august 2020, în jurul orei 13.00, de către reprezentanţii unei staţii de carburanţi din Alba Iulia, au transmis reprezentanții IPJ Alba, într-un comunicat de presă. 

Se pare că, bărbatul ar fi alimentat autoturismul pe care îl conducea, fără ca ulterior să mai plătească contravaloarea combustibilului.

Față de bărbat, cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate