CCR a respins parțial legea lui Florin Roman privind minorii agresivi. Ce a decis despre consilierea obligatorie și părinți

Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituționale mai multe prevederi ale legii privind minorii care comit fapte penale, inițiativă susținută de deputatul PNL de Alba Florin Roman. Decizia a fost luată miercuri, 21 octombrie 2026, cu unanimitate de voturi, în urma sesizării formulate de președintele Nicușor Dan.

Judecătorii constituționali au stabilit însă că un copil sub 14 ani poate fi obligat de instanță să urmeze consiliere psihologică fără acordul părinților.

În schimb, CCR a respins prevederile referitoare la sancționarea părinților, în forma adoptată de Parlament, precum și o dispoziție privind plasarea obligatorie a copiilor într-un centru specializat atunci când săvârșesc fapte cu violență.

Decizia nu înseamnă respingerea întregii legi. Unele măsuri au fost considerate constituționale, în timp ce altele trebuie corectate de Parlament.

Publicitate

Proiectul legislativ, înregistrat cu numărul Pl-x 360/2025, are 14 inițiatori, printre care deputatul de Alba Florin Roman.

Consilierea psihologică obligatorie pentru copiii sub 14 ani este constituțională

Una dintre cele mai importante prevederi analizate de CCR privește copiii care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, dar care nu răspund penal din cauza vârstei.

Proiectul urmărește eliminarea condiționării participării copilului la programe speciale de consiliere psihologică de acordul părinților sau al reprezentantului legal.

Judecătorii CCR au stabilit că această măsură este constituțională atunci când participarea la consiliere este dispusă de instanța judecătorească.

Potrivit Curții, părinții pot fi ascultați în cadrul procedurii, însă acordul sau dezacordul lor nu poate împiedica instanța să decidă în interesul superior al copilului.

CCR consideră că măsura urmărește un scop legitim, este proporțională și nu afectează în mod nejustificat drepturile părintești.

Este important de precizat că și legislația actuală permite instanței să dispună consilierea copilului fără acordul părinților. Articolul 84 din Legea nr. 272/2004 prevede deja această posibilitate. Modificarea examinată de CCR urmărește eliminarea condiționării participării copilului de acordul parental în forma prevăzută de proiect.

Prin urmare, decizia de miercuri nu introduce imediat o obligație complet nouă pentru toate familiile și nici nu înseamnă că orice copil implicat într-un conflict va fi trimis automat la psiholog.

CCR a declarat neconstituționale sancțiunile pentru părinți, în forma adoptată

O altă prevedere importantă a proiectului privește părinții care nu respectă obligația de a participa la programe de consiliere psihologică.

Legea adoptată de Parlament introducea mecanisme de sancționare a acestora. Problema identificată de CCR este că nerespectarea aceleiași obligații era reglementată simultan ca infracțiune și contravenție, fără o delimitare suficient de clară între cele două situații.

Judecătorii au constatat că o asemenea formulare creează confuzie și nu respectă cerințele constituționale privind claritatea și previzibilitatea legii.

Curtea a criticat și utilizarea neunitară a termenilor „părinți” și „reprezentantul legal”, deoarece aceștia nu desemnează în toate situațiile aceleași persoane.

Așadar, CCR nu a stabilit că părinții nu pot fi sancționați pentru nerespectarea unor obligații legale. A decis că sancțiunile trebuie reglementate clar, fără suprapuneri și fără posibilitatea unor interpretări contradictorii.

Prevederile declarate neconstituționale nu pot intra în vigoare în forma adoptată.

Plasarea minorilor agresivi în centre specializate. Ce a acceptat CCR și ce a respins

Proiectul prevede și măsuri pentru copiii sub 14 ani care comit fapte grave, inclusiv plasarea lor în servicii rezidențiale specializate.

CCR a stabilit că o asemenea formă de plasament este constituțională, în principiu.

Judecătorii au explicat că aceasta nu reprezintă o pedeapsă penală și nici o măsură educativă de tipul celor prevăzute de Codul penal pentru minorii care răspund penal.

Este o măsură de protecție socială, prin care copilul poate beneficia de găzduire, îngrijire, educație, recuperare și sprijin pentru reintegrarea în societate.

Curtea a respins însă formularea potrivit căreia plasamentul trebuie dispus obligatoriu dacă minorul a săvârșit o „faptă cu violență”.

Potrivit CCR, expresia este prea vagă și nu permite stabilirea cu suficientă precizie a faptelor pentru care ar urma să se aplice măsura.

Prin urmare, CCR nu a interzis plasarea copiilor în centre specializate, ci a declarat neconstituțională condiția suplimentară formulată insuficient de clar.

De altfel, Legea nr. 272/2004 permite deja, în anumite condiții, plasarea într-un serviciu rezidențial specializat a copiilor care săvârșesc fapte cu un grad ridicat de pericol social sau continuă să comită astfel de fapte după instituirea unor măsuri de supraveghere.

Copiii sub 14 ani nu pot răspunde penal. O altă problemă identificată de CCR

Curtea Constituțională a constatat și o neclaritate în redactarea dispozițiilor referitoare la nerespectarea unei hotărâri judecătorești.

În forma adoptată, textul putea conduce la interpretarea că inclusiv un copil sub 14 ani ar putea săvârși infracțiunea de nerespectare a unei hotărâri judecătorești.

CCR a stabilit că o asemenea soluție contravine Constituției și regimului răspunderii penale a minorilor.

Potrivit articolului 113 din Codul penal:

• copiii care nu au împlinit 14 ani nu răspund penal;
• minorii între 14 și 16 ani răspund penal numai dacă se dovedește că au săvârșit fapta cu discernământ;
• minorii care au împlinit 16 ani răspund penal potrivit legii.

Aceste reguli nu au fost modificate prin decizia CCR.

Legea susținută de Florin Roman, readusă în atenție după atacul de la școala din Bistrița

Decizia Curții Constituționale vine la două zile după ce deputatul PNL de Alba Florin Roman a criticat sesizarea formulată de președintele Nicușor Dan, în contextul atacului produs la o școală din Bistrița.

Luni, 19 octombrie, Alba24 a relatat că un elev de 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară și un alt elev, ambii fiind răniți. Vezi AICI articolul.

În reacția sa, Florin Roman a readus în discuție proiectul privind consilierea obligatorie a minorilor care comit fapte penale și responsabilizarea părinților.

Parlamentarul a criticat întârzierea intrării în vigoare a măsurilor propuse, susținând că autoritățile au nevoie de instrumente suplimentare pentru prevenirea violenței juvenile.

Proiectul a fost inițiat după mai multe cazuri de agresiune între minori, inclusiv un incident petrecut în Alba Iulia.

În martie 2026, Florin Roman declara că inițiativa urmărește obligarea copiilor și părinților la consiliere psihologică, precum și posibilitatea luării unor măsuri de protecție în centre specializate.

Decizia CCR clarifică acum ce prevederi pot fi menținute și care trebuie reformulate.

De precizat că sunt două inițiative legislative diferite: una privind copiii care comit fapte penale și alta referitoare la protecția minorilor în mediul online. Decizia CCR din 21 octombrie privește exclusiv modificările propuse la Legea nr. 272/2004.

Ce se întâmplă cu legea după decizia CCR

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în octombrie 2025, dar adoptată ulterior de Camera Deputaților, forul decizional, la 29 aprilie 2026.

La votul final, legea a primit 277 de voturi pentru, două împotrivă și 13 abțineri. A fost trimisă președintelui României pentru promulgare pe 11 mai 2026.

Pe 2 iunie, președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională, contestând mai multe prevederi. Miercuri, 21 octombrie, CCR a admis parțial sesizarea, cu unanimitate de voturi.

Decizia este definitivă și general obligatorie, însă modificările legislative nu intră automat în vigoare.

Parlamentul trebuie să reexamineze legea și să pună prevederile declarate neconstituționale în acord cu decizia Curții.

Abia după finalizarea procedurii legislative, promulgare și publicarea în Monitorul Oficial vor putea intra în vigoare noile dispoziții, potrivit regulilor aplicabile.

Motivarea integrală a deciziei CCR urmează să fie publicată în Monitorul Oficial.

Până atunci, rămân aplicabile regulile existente privind protecția copiilor care săvârșesc fapte prevăzute de legea penală și nu răspund penal.