CCR secretizează averile funcționarilor, demnitarilor și ale rudelor acestora. Care ar putea fi efectele deciziei. Reacția ANI

CCR secretizează averile funcționarilor, demnitarilor și ale rudelor acestora. Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțional un articol din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, care prevede că declarațiile de avere cuprind și veniturile și bunurile soților și copiilor, scrie Agerpres.

Este vorba de art. 3 alin. (2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: „Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1”.

Ca urmare a acestei decizii, care este definitivă, declarațiile de avere care se depun la Agenția Națională de Integritate nu mai trebuie să cuprindă bunurile soților și copiilor.

CCR secretizează averile funcționarilor, demnitarilor și ale rudelor acestora

De asemenea, a fost declarat neconstituțional și un articol din Legea nr. 176/2010 privind publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese.

Art. 12 alin (6) prevede: „Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii.

Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii”.

ANI: „O astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE”

Agenția Națională de Integritate a reacționat, joi după-amiaza, după decizia CCR privind secretizarea declarațiilor de avere ale demnitarilor și funcționarilor și eliminarea obligativității includerii bunurilor deținute de soții și copiii acestora.

Reprezentanții ANI au transmis că măsura „poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică”.

De asemenea, ANI avertizează și că „o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE”, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

„Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică. Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE, progresele înregistrate de România în cadrul exercițiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupției – GRECO)”, avertizează ANI.

Agenția spune că în prezent are pe site peste 12 milioane de declarații publicate, iar decizia judecătorilor constituționali poate duce la eliminarea accesului public către aceste documente.

„Decizia CCR de astăzi poate conduce la anularea publicării declarațiilor de avere și de interese pe care Agenția le menține pe pagina sa de Internet, în raport cu argumentația Curții Constituționale. Portalul ANI numără astăzi peste 12 milioane de declarații publicate în baza art. 6 alin. (1) lit. d) și art. 12 alin. (6), articole care astăzi au fost declarate neconstituționale”, se mai precizează în comunicatul ANI.

Care ar putea fi efectele deciziei CCR

Potrivit ANI, decizia CCR de joi „poate duce la încălcarea obligațiilor ce decurg din Convenția ONU împotriva corupției (UNCAC – caracter obligatoriu pentru Statele Semnatare).

Potrivit art. 8 alin. (5) al Convenției, «Fiecare stat parte se străduiește, dacă este cazul și conform principiilor fundamentale ale dreptului său intern, să aplice măsuri și sisteme care să-i oblige pe agenții publici să declare autorităților competente toate activitățile exterioare, orice ocupație, orice plasamente, orice bunuri și orice dar sau avantaj substanțial din care ar putea rezulta un conflict de interese cu funcțiile lor de agent public»”.

Desemenea, decizia „poate afecta progresele înregistrate de România în ceea ce privește îndeplinirea Foii de Parcurs pentru Aderarea la OCDE (Accesion Roadmap). Un domeniu esențial cuprins în acest cadru de evaluare se referă la «consolidarea guvernanței publice, integritatea și sporirea eforturilor de combatere a corupției»”.

ANI mai spune că prin decizia CCR se poate ajunge la anularea progreselelor „făcute de România în exercițiul de monitorizare GRECO (al Consiliului Europei). Rapoartele GRECO din ultimele două evaluări au reflectat progresele înregistrate de România în privința declarațiilor de avere și de interese: «Din perspectiva laturii pozitive, România are un sistem de declarare a veniturilor, bunurilor și intereselor care poate fi privit drept exemplar din multe puncte de vedere și care este supravegheat de către Agenția Națională de Integritate» (Runda a IV-a) și «România are în vigoare un sistem solid pentru declararea averilor și intereselor» (Runda V-a).”

Reprezentanții ANI au precizat că „publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată, potrivit mai multor decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului”.

„În cauza Wypych împotriva Poloniei (25 octombrie 2005, cererea nr. 2428/05), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea unui membru al unui consiliu local din Polonia care a refuzat să depună declarația de avere, susținând că obligația de a divulga detalii privind situația sa financiară și portofoliul de proprietăți impusă de legislație încalcă articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Curtea a constatat că obligația de a depune declarația și publicarea online a acesteia au reprezentat într-adevăr o ingerință în dreptul la viață privată, dar că aceasta a fost justificată și că sfera cuprinzătoare a informațiilor care trebuie declarate nu a fost considerată excesiv de împovărătoare:

Curtea „consideră că tocmai acest caracter cuprinzător face realist să se presupună că dispozițiile contestate își vor atinge obiectivul de a oferi publicului o imagine rezonabil de exhaustivă a situației financiare a consilierilor … că obligația suplimentară de a declara informații privind proprietatea, inclusiv proprietatea conjugală, poate fi considerată rezonabilă, în măsura în care este menită să descurajeze încercările de a ascunde bunuri prin simpla dobândire a acestora folosind numele soțului/soției unui consilier.” Curtea Europeană a Drepturilor Omului a aprobat, de asemenea, publicarea și accesul pe internet la declarații, argumentând că „publicul larg are un interes legitim în a se asigura că politica locală este transparentă, iar accesul pe internet la declarații face ca accesul la astfel de informații să fie eficient și ușor. Fără un astfel de acces, obligația nu ar avea nicio importanță practică sau incidență reală asupra gradului de informare a publicului cu privire la procesul politic”.

De asemenea, publicul are dreptul de a fi informat cu privire la aspecte ale vieții private a personalităților publice, după cum se afirmă în decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (Karhuvaara și Iltalehti împotriva Finlandei). Limitele de ingerință în viața privată a persoanelor publice, inclusiv prin accesul la informații despre acestea, sunt mai largi în comparație cu cele ale persoanelor private fără statut public.

Alte elemente de context:

• Prevederile au mai fost tratate anterior, astfel că prin Decizia nr. 309/2014 a CCR a fost statuat faptul că „soluția legislativă a publicării declarațiilor de avere și de interese este justificată prin prisma scopului legal al Agenției Naționale de Integritate de asigurare a integrității în exercitarea demnităților și funcțiilor publice și prevenire a corupției instituționale, iar pe de altă parte, că publicarea acestor declarații se realizează, potrivit art. 6 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 176/2010, prin anonimizarea datelor cu caracter personal, fiind astfel asigurate garanții împotriva unor ingerințe arbitrare”;
• Studiile efectuate de Banca Mondială au arătat că la nivelul anului 2020 existau peste 160 de țări care au introdus sisteme privind declarațiile de avere și de interese;
• Prin operațiunile de prelucrare a declarațiilor de avere și de interese, Agenția îndeplinește o obligație legală, statuată în dreptul intern prin Legea nr. 176/2010, obligație ce servește interesul public, cumulând astfel două dintre condițiile de legalitate ce se regăsesc la art. 6 alin. (1) lit. c) și e) din Regulamentul GDPR”, se mai precizează în comunicatul ANI.

Agenția Națională de Integritate a comunicat Curții Constituționale a României punctul de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și cele ale 12 alin. (6) din Legea nr. 176/2010, precum și impactul acesteia atât în plan național, cât și în plan internațional. Totodată, acest aspect s-a aflat și pe agenda discuțiilor Agenției cu Comisia Europeană, în contextul evaluării privind Mecanismul privind Statul de Drept – „Rule of Law”.

Cristi Dănileț: CCR a dat o lovitură luptei pentru integritatea funcționarilor, magistraților și demnitarilor

Fostul judecător Cristi Dănileț consideră că CCR a dat o lovitură luptei pentru integritatea funcționarilor, magistraților și demnitarilor.

„CCR a dat o lovitură luptei pentru integritatea funcționarilor, magistraților și demnitarilor. Ultima dintr-o serie întreagă, începută în anul 2016, când cu abuzul în serviciu din Codul Penal.

De trei decenii există lege prin care aceste categorii de bugetari trebuie să declare public nu doar averea personală, ci și a soțului și copiilor cu care locuiesc împreună. Asta permitea verificarea de către oricine a veniturilor nejustificate de la an la an și ar fi împiedicat ca anumite bunuri dobândite dubios să fie „trecute pe numele” altora.

Legea tot a fost modernizată, au fost consultate standardele internaționale în materie și a avut aprobarea Comisiei Europene. Mai mult, integritatea și funcționarea ANI au fost timp de 12 ani chiar benchmark nr. 4 în cadrul MCV.

Acum totul e aruncat în derizoriu”, a scris Cristi Dănileț, pe pagina de Facebook.

„E gata și cu lupta pentru integritatea financiară a funcționarilor publici, magistraților și demnitarilor: nu mai trebuie declarată averea soțului și copiilor cu care aceștia locuiesc și nu mai trebuie publicată declarația de avere.

Atunci, la ce folos să mai faci această declarație? Scopul era să fie prins dacă de la an la an un agent public are creșteri nejustificate de venituri și să nu mascheze asta trecând bunuri pe numele altora.

Legislația ANI și a integrității a îndeplinit standardele internaționale, a fost conformă recomandărilor Comisiei Europene dinainte și de după aderare, a fost monitorizată în cadrul MCV. Acum totul e spulberat”, a mai precizat fostul membru CSM.

Președintele Nicușor Dan: Decizia CCR este în contradicție cu un principiu esențial al democrației

Președintele Nicușor Dan a reacționat joi seara după decizia CCR, într-un mesaj publicat pe Facebook.

„Decizia surprinzătoare a Curții Constituționale anunțată astăzi este în contradicție cu un principiu esențial al democrației – transparența în exercitarea funcțiilor publice.

Accesul cetățenilor la informații privind declarațiile de avere ale demnitarilor este o garanție a integrității și responsabilității în spațiul public, iar acest principiu trebuie apărat cu fermitate.

În cazul în care motivarea deciziei identifică deficiențe de natură tehnică în cadrul legislativ actual, este responsabilitatea Parlamentului să le corecteze cu celeritate”, a transmis președintele.