Ce alimente se strică dacă le lași în balcon pe timpul iernii: unele își pierd gustul și textura, altele se alterează
Ce alimente se strică dacă le lași în balcon pe timpul iernii. Balconul este folosit de multe familii ca spațiu suplimentar pentru depozitarea alimentelor în sezonul rece. Cartofii, ceapa, merele, borcanele cu murături sau chiar oalele cu mâncare gătită ajung frecvent afară, mai ales când frigiderul este plin.
Temperaturile scăzute nu garantează însă păstrarea alimentelor în condiții bune.
Unele produse îngheață și își pierd gustul sau textura, altele pot suferi modificări care le fac improprii consumului, iar recipientele din sticlă se pot sparge.
În plus, fluctuațiile de temperatură pot transforma balconul într-un loc nesigur pentru păstrarea alimentelor perisabile.
Odată cu venirea iernii, balconul pare o soluție simplă pentru depozitarea proviziilor.
Dacă afară sunt zero grade sau temperaturi negative, multe persoane consideră că alimentele vor rezista chiar mai bine decât în frigider.
În realitate, condițiile de păstrare sunt diferite. Un frigider menține o temperatură relativ constantă, în timp ce pe balcon aceasta poate varia considerabil între zi și noapte.
Un balcon însorit se poate încălzi în timpul zilei, chiar dacă afară este frig, iar noaptea temperatura poate coborî sub punctul de îngheț.
Specialiștii în siguranță alimentară avertizează însă că depozitarea alimentelor perisabile în exterior, inclusiv pe balcoane, nu este recomandată pe termen lung.
Fluctuațiile de temperatură, expunerea la soare și contactul cu animale sau alți factori de contaminare pot compromite siguranța produselor.
Cartofii își pot schimba gustul și textura dacă îngheață
Cartofii sunt printre alimentele cel mai des depozitate pe balcon sau în spațiile neîncălzite ale locuinței.
Deși au nevoie de un loc răcoros și întunecat, temperaturile prea mici nu le sunt favorabile.
Atunci când sunt păstrați la temperaturi sub aproximativ 4°C, o parte din amidon se poate transforma în zaharuri, iar cartofii pot căpăta un gust neobișnuit de dulce.
Dacă îngheață, textura poate fi afectată mult mai puternic. După dezghețare, cartofii pot deveni moi, apoși sau se pot închide la culoare.
Specialiștii de la University of Nebraska–Lincoln recomandă evitarea înghețării cartofilor, deoarece aceasta le afectează calitatea și capacitatea de păstrare.
Pentru depozitarea peste iarnă este potrivit un spațiu întunecat, răcoros, aerisit și ferit de îngheț.
Ceapa și usturoiul pot avea probleme din cauza umezelii și a înghețului
Ceapa și usturoiul sunt considerate alimente rezistente și pot fi păstrate perioade mai lungi dacă sunt bine uscate și depozitate corespunzător.
Totuși, un balcon deschis, expus ploii, zăpezii și variațiilor mari de temperatură, nu este întotdeauna o alegere bună.
În special umezeala și condensul pot favoriza apariția mucegaiului și a putregaiului.
În cazul cepei, sunt recomandate spațiile uscate, bine ventilate și protejate de îngheț. Ceapa nu trebuie depozitată în pungi de plastic închise, în care se poate acumula umezeala.
Un balcon închis și uscat poate oferi condiții potrivite doar dacă temperatura rămâne adecvată pentru produsul respectiv și nu apar episoade de îngheț și dezgheț repetat.
Roșiile, castraveții și salata se deteriorează după îngheț
Legumele cu un conținut ridicat de apă sunt deosebit de sensibile la temperaturile negative.
Roșiile, castraveții și frunzele de salată pot părea în stare bună înainte să înghețe, dar după dezghețare își pierd frecvent consistența.
Apa din celulele vegetale formează cristale de gheață, care afectează structura țesuturilor. Din acest motiv, legumele pot deveni moi, apoase și lipsite de fermitate.
Potrivit National Center for Home Food Preservation, salata, castraveții, țelina și ridichile nu își păstrează bine textura atunci când sunt congelate pentru consum în stare crudă.
Roșiile înghețate pot fi încă utile pentru prepararea unor sosuri sau mâncăruri gătite, dacă au fost păstrate în condiții sigure, dar nu mai au textura potrivită pentru salate.
Merele, perele și alte fructe își pot pierde fermitatea
Fructele pot suferi modificări asemănătoare.
Merele și perele păstrate la rece rezistă mai mult decât multe alte fructe, dar înghețul poate afecta structura pulpei.
După dezghețare, acestea pot deveni moi, pot elimina lichid și își pot pierde textura crocantă.
Bananele sunt și mai sensibile la temperaturile joase, care le pot afecta coaja și pulpa.
Citricele expuse la îngheț pot suferi, de asemenea, deteriorări ale țesuturilor.
De aceea, fructele nu trebuie lăsate pe un balcon unde temperatura coboară sub zero grade, doar pentru că în timpul zilei pare suficient de răcoare.
Fructele care au înghețat nu trebuie neapărat aruncate în toate situațiile. Dacă au fost păstrate în condiții igienice, iar alterarea nu este prezentă, unele pot fi folosite la compoturi, sosuri sau alte preparate gătite.
Ouăle pot crăpa dacă sunt lăsate la îngheț
Ouăle sunt un alt aliment pentru care temperaturile negative pot crea probleme.
Atunci când conținutul îngheață, volumul acestuia crește, iar coaja se poate fisura.
Crăpăturile afectează bariera naturală de protecție a oului și pot permite contaminarea conținutului.
Specialiștii de la University of Illinois Extension recomandă să nu fie congelate ouăle în coajă. Pentru congelarea intenționată, ouăle trebuie sparte și pregătite corespunzător înainte de depozitare.
Dacă un ou a înghețat și coaja s-a crăpat, este mai sigur să fie aruncat.
Ouăle păstrate pe balcon pot fi afectate și de variațiile repetate ale temperaturii, motiv pentru care este preferabilă respectarea condițiilor de păstrare indicate pe ambalaj.
Laptele, iaurtul și smântâna pot deveni grunjoase după înghețare
Produsele lactate sunt adesea mutate pe balcon pentru a elibera spațiu în frigider, mai ales înaintea sărbătorilor.
Laptele poate fi congelat în condiții controlate, dar după dezghețare textura se poate modifica, iar componentele sale se pot separa.
În cazul iaurtului și smântânii, efectele pot fi și mai vizibile. Produsele pot deveni grunjoase, pot elimina zer și pot pierde consistența inițială.
Aceste modificări sunt în primul rând probleme de calitate și nu înseamnă automat că produsul este periculos.
Totuși, dacă lactatele sunt lăsate pe balcon și trec prin cicluri de încălzire și răcire, siguranța lor nu mai poate fi evaluată doar după aspect.
Potrivit University of Saskatchewan, congelarea poate produce separarea grăsimilor și a lichidului din produsele lactate, afectând textura după dezghețare.
Borcanele cu murături, zacuscă și compot se pot sparge la temperaturi negative
O problemă importantă apare în cazul conservelor păstrate în borcane de sticlă.
Când lichidul din interior îngheață, volumul său crește și poate exercita presiune asupra recipientului.
Borcanele se pot fisura, sparge sau își pot pierde etanșeitatea.
Riscul există atât pentru compoturi și conserve în suc propriu, cât și pentru murături sau alte produse care conțin apă.
Saramura poate avea un punct de îngheț mai scăzut decât apa simplă, dar asta nu înseamnă că orice borcan cu murături este protejat împotriva înghețului.
Oregon State University Extension și Kansas State University atrag atenția că recipientele cu alimente conservate care au înghețat trebuie verificate pentru eventuale deteriorări ale sticlei, capacelor și etanșărilor.
Borcanele crăpate, cu capacul desprins sau cu semne de pierdere a etanșeității nu trebuie păstrate pentru consum ulterior, deoarece conținutul poate fi contaminat.
Aceeași precauție este necesară în cazul conservelor metalice deformate sau deteriorate.
Ce alimente se strică dacă le lași în balcon pe timpul iernii: Mâncarea gătită
Un obicei întâlnit în sezonul rece este depozitarea oalelor cu ciorbă, sarmale, tocăniță sau alte preparate gătite pe balcon.
Motivul este simplu: afară este frig, iar spațiul din frigider nu este întotdeauna suficient.
Problema este că temperatura exterioară nu este controlată. În timpul zilei, mai ales pe un balcon însorit sau închis cu geamuri, aceasta poate crește suficient pentru a permite dezvoltarea microorganismelor.
Noaptea, mâncarea poate îngheța parțial, iar în ziua următoare se poate dezgheța.
Aceste fluctuații fac dificilă păstrarea preparatelor în condiții sigure.
Autoritățile americane pentru siguranță alimentară recomandă menținerea alimentelor perisabile la maximum 4°C în frigider și la aproximativ -18°C în congelator.
Pentru mâncarea gătită, carnea, peștele, lactatele și alte produse perisabile, balconul nu reprezintă un înlocuitor sigur al acestor aparate.
Pâinea poate fi congelată, dar balconul nu este locul ideal pentru păstrare
Spre deosebire de unele legume proaspete, pâinea poate fi congelată cu rezultate bune, dacă este ambalată corespunzător.
Totuși, păstrarea într-un balcon unde temperatura alternează între valori pozitive și negative nu este echivalentă cu depozitarea într-un congelator.
Condensul și umiditatea pot afecta textura pâinii și pot favoriza apariția mucegaiului după încălzire.
Pentru depozitarea mai îndelungată, pâinea poate fi porționată, ambalată bine și introdusă direct în congelator.
Sticlele cu apă, suc sau alte băuturi se pot sparge
Și băuturile lăsate pe balcon pot crea probleme.
Apa și alte lichide își măresc volumul la înghețare. În recipientele pline, acest fenomen poate produce deformarea ambalajului sau spargerea sticlei.
Băuturile carbogazoase pot crea probleme suplimentare din cauza presiunii din recipient.
Din acest motiv, sticlele și dozele nu ar trebui lăsate perioade îndelungate în locuri expuse înghețului.
Un ambalaj spart poate provoca accidente, iar deteriorarea recipientelor poate compromite conținutul.
Balcon deschis sau închis: care este diferența?
Un balcon deschis este expus direct temperaturii exterioare, vântului, precipitațiilor și radiației solare.
Un balcon închis poate oferi o anumită protecție, dar nu garantează o temperatură constantă.
În zilele însorite, spațiul vitrat se poate încălzi semnificativ. Noaptea, în lipsa unei surse de căldură, temperatura poate coborî din nou spre cea exterioară.
Aceste variații contează mai ales pentru alimentele perisabile.
Potrivit Penn State Extension, senzația că un spațiu este rece nu garantează că temperatura se află permanent în intervalul necesar păstrării alimentelor în siguranță.
Pentru produsele uscate și ambalate, un spațiu închis, curat și protejat de umezeală poate fi utilizat dacă sunt respectate condițiile indicate de producător.
Pentru carne, lactate, ouă și mâncare gătită, cea mai sigură soluție rămâne depozitarea în condiții controlate.
Cum îți dai seama dacă un aliment a fost afectat de îngheț
Efectele temperaturilor negative diferă de la un produs la altul.
La fructe și legume, semnele pot include înmuierea pulpei, eliminarea unei cantități mari de apă după dezghețare, modificarea culorii sau deteriorarea texturii.
La lactate, pot apărea separarea componentelor și consistența grunjoasă.
În cazul borcanelor și conservelor, cele mai importante semne sunt fisurile, deformarea ambalajului și pierderea etanșeității.
Totuși, trebuie făcută o diferență între un aliment care și-a pierdut calitatea și unul care nu mai este sigur pentru consum.
Un castravete înghețat poate deveni moale și neplăcut la gust, fără ca simpla congelare să îl facă automat periculos.
În schimb, mâncarea perisabilă care a fost păstrată la temperaturi nesigure poate prezenta riscuri chiar dacă arată și miroase normal.
ȘTIREA TA — trimite informații foto/video la Alba24
Cele mai vizionate video
Publică Anunț Gratuit pe Alba24.ro
Publica un anunt gratuit






Comentarii (0)