Ce nu ai voie să faci de Înălțarea Domnului: Principalele interdicții și obiceiuri

Ce nu ai voie să faci de Înălțarea Domnului: Această zi, cunoscută și sub denumirea de Ispas, este una dintre cele mai importante sărbători creștine, celebrată la 40 de zile după Paște, întotdeauna într-o zi de joi. În 2025, această sărbătoare este celebrată pe 29 mai. Ea marchează momentul în care Iisus Hristos S-a înălțat la cer, în fața ucenicilor Săi, încheind misiunea Sa pământească și promițând trimiterea Duhului Sfânt.

Înălțarea este un eveniment central al credinței creștine, confirmând divinitatea lui Hristos și legătura dintre cer și pământ.

Conform Noului Testament, după învierea Sa, Iisus li S-a arătat ucenicilor timp de 40 de zile, învățându-i și întărindu-i în credință.

În ziua a patruzecea, S-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor, binecuvântându-i. Această zi este considerată de credincioși un simbol al speranței în viața veșnică, potrivit Basilica.

În tradiția ortodoxă, Înălțarea este și Ziua Eroilor, fiind dedicată comemorării celor care s-au jertfit pentru patrie. În biserici se oficiază slujbe speciale de pomenire a eroilor neamului.

Ce nu ai voie să faci de Înălțarea Domnului: Principalele interdicții 

În loc să muncești sau să faci treburi grele, este bine să mergi la biserică, să te rogi, să aprinzi lumânări pentru eroi și pentru cei adormiți, să oferi pomană și să petreci timpul în liniște și recunoștință.

1. Nu se lucrează

• Este interzisă munca fizică: nu se lucrează la câmp, în grădină, în gospodărie (spălat, cusut, măturat).

• Se crede că cine muncește de Înălțare va avea necazuri, boli sau pagube peste an.

2. Nu se spală rufe

• Spălatul hainelor este considerat un gest lipsit de respect față de sărbătoare. Se spune că apa folosită va „spurca” liniștea sufletelor care se înalță spre cer.

3. Nu se ceartă și nu se rostesc cuvinte urâte

• Este o zi de pace și rugăciune. Certurile sau înjurăturile atrag ghinion și tulbură sufletele celor plecați.

4. Nu se dă nimic cu împrumut

• Nu este bine să dai bani, sare sau obiecte din casă, pentru că „îți dai norocul” sau pierzi belșugul.

5. Nu se taie părul sau unghiile

• Se spune că dacă te tunzi sau îți tai unghiile de Înălțare, acele părți nu vor „mai fi primite la Judecata de Apoi”, deoarece Hristos S-a înălțat cu trupul întreg la cer.

6. Nu se pleacă la drum fără să spui „Hristos S-a înălțat!”

• Este o formă de salut obligatorie între creștini în această zi. Cine nu rostește acest salut poate atrage ghinion sau lipsă de protecție divină în călătorie.

Tradiții și superstiții legate de Înălțare

În spațiul românesc, Înălțarea Domnului este însoțită de o serie de obiceiuri și credințe populare, transmise din generație în generație:

Credincioșii se salută cu formula „Hristos S-a înălțat!”, la care se răspunde „Adevărat S-a înălțat!”. Se mai obișnuiește să se dea de pomană colaci, brânză, ceapă verde și vin.

Sufletele celor morți se înalță la cer

Tradiția spune că sufletele celor răposați, care „au umblat” libere de la Paști, se înalță și ele în această zi, odată cu Hristos. De aceea, se aprind lumânări și se fac pomeni.

Frunza de nuc și leușteanul ca protecție

În unele zone, oamenii poartă în sân sau pun la ferestre frunze de nuc sau leuștean, pentru a se feri de rele și de spiritele necurate. Se crede că acestea aduc protecție și noroc.

Ploaia de Ispas – semn de belșug

Dacă plouă de Înălțare, se spune că va fi un an bogat, cu recolte bune. În schimb, o zi secetoasă poate anunța lipsuri.

Înălțarea Domnului este o sărbătoare care aduce împreună solemnitatea religioasă și bogăția simbolică a tradițiilor populare.

Este o zi în care credincioșii se roagă, își onorează eroii și își reamintesc de cei plecați, cu speranța reîntâlnirii în viața de apoi.

Fie că o privim prin lentila credinței sau prin prisma tradițiilor strămoșești, Înălțarea rămâne un moment de reflecție și reconectare cu valorile esențiale ale vieții: credința, recunoștința și iubirea.

Ce nu ai voie să faci de Înălțarea Domnului: Obiceiuri din diferite regiuni ale țării

Tradițiile de Ispas variază de la o zonă la alta, îmbinând credința creștină cu elemente folclorice păstrate din vechime.

În Ardeal

• În satele din Transilvania, în special în Țara Moților, oamenii obișnuiesc să ducă la biserică coșuri cu merinde, care apoi se împart la cimitir pentru sufletele celor adormiți.

• Se păstrează credința că dacă te speli cu rouă în dimineața Înălțării, vei fi sănătos tot anul.

• De asemenea, în unele zone se leagă frunze de alun la brâu, simbol al înțelepciunii și protecției.

În Moldova

• Se crede că sufletele morților stau pe lângă casă până la Înălțare, iar dacă nu li se face pomană în acea zi, „nu mai au liniște tot anul”.

• Se păstrează obiceiul de a pune bucate pe stâlpul porții, „pentru ca morții să știe că sunt pomeniți”.

• Gospodarii afumă grajdurile și animalele cu tămâie, pentru a alunga duhurile rele și bolile.

În Muntenia și Oltenia

• În aceste regiuni se practică „Ispasul cailor”, o tradiție rară astăzi, când animalele sunt scoase din grajd, împodobite cu flori și panglici, și binecuvântate, ca să fie sănătoase și harnice tot anul.

• În unele sate, fetele tinere împletesc cununi din spice verzi sau flori de câmp, pe care le poartă în păr sau le pun la icoane.

• Este o zi în care se evită conflictele și certurile, deoarece se spune că cine se ceartă de Înălțare va avea „an cu pagubă”.

Înălțarea Domnului este o zi specială, cu puternică încărcătură spirituală și culturală. Este o punte între cer și pământ, între trecut și prezent, între cei vii și cei adormiți.

Obiceiurile păstrate cu sfințenie în diferite regiuni ale României reflectă respectul față de tradiție și dorința de a rămâne ancorați în valorile creștine.

Fie că aprindem o lumânare pentru un erou, oferim o pomană sau doar rostim cu sinceritate „Hristos S-a înălțat!”, această zi ne amintește de înălțarea speranței în sufletele noastre.