Ce spune fostul procuror Augustin Lazăr, despre jaful din Olanda. El a condus în trecut investigația în dosarul brățărilor dacice

Fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, cel care s-a ocupat în trecut de dosarul brățărilor dacice, consideră că piesele de muzeu furate din Olanda, printre care coiful dacic de aur de la Coțofenești, vor fi recuperate.

„Spiralele furate sunt trei din primele patru brățări regale dacice, de aur, recuperate de autoritățile române în ianuarie 2007.

Ele sunt artefacte emblematice pentru patrimoniul cultural al României. Există imaginile lor în bazele noastre de date.

Sunt convins că se vor lua toate măsurile pentru a fi urmărite prin Interpol și vor fi recuperate”, a declarat fostul procuror general al României, Augustin Lazăr, la Radio România.

Vezi și VIDEO: Ce spun reprezentanții Muzeului Național al Unirii despre spargerea din Olanda. Instituția avea acolo 10 piese dacice

„Lecția acestui eveniment trist ne arată că trebuie să investim mai mult în protejarea patrimoniului cultural.

Iar când avem asemenea bunuri valoroase să le respectăm și nu să le defăimăm, așa cum s-a mai întâmplat, în interesul impunității hoților, spunând că ar fi falsuri”, a adăugat Augustin Lazăr, care locuiește în prezent la Alba Iulia.

Cât de importante sunt artefactele furate

Coiful dacic de aur de la Coțofenești este unul dintre cele mai importante artefacte ale civilizației geto-dacice, cu o semnificație deosebită atât din punct de vedere istoric, cât și artistic.

Coiful a fost găsit în anul 1929, în localitatea Poiana Coțofenești, județul Prahova, de către niște copii care se jucau pe un deal.

Este realizat integral din aur masiv, cu o greutate de aproximativ 770 de grame. Prelucrarea sofisticată a aurului demonstrează măiestria artizanilor din perioada respectivă, adică din secolul al IV-lea î.Hr..

Cea mai populară ipoteză este că acest coif nu era destinat uzului militar, ci avea un rol ceremonial sau simbolic.

Era probabil purtat de un lider militar, un preot sau un nobil de rang înalt în cadrul ritualurilor religioase.

Înainte să ajungă în Olanda, coiful era păstrat la Muzeul Național de Istorie a României din București, unde era expus ca unul dintre cele mai valoroase artefacte ale patrimoniului cultural național.

De asemenea, potrivit muzeului din Olanda au mai fost furate 3 brățări dacice. Potrivit descrierii expoziției, acestea proveneau din zona Sarmizegetusa Regia.

Ele fac parte din tezaurele descoperite cu detectoare de metal și sustrase în perioada anilor 1990 – 2000 de braconieri, cu ajutorul detectoarelor de metale, din incinta fostelor cetăți dacice de la Sarmizegetusa Regia, din Munții Orăștiei.

Au fost ulterior scoase din țară și unele vândute pe piața neagră a antichităților pentru sume de până la 500.000 de euro pentru un astfel de artefact.

Statul a reușit să recupereze o parte din ele, după ce le-a căutat inclusiv cu ajutorul FBI și Interpol.

O anchetă condusă de fostul procuror Augustin Lazăr a dus la o rețea infracțională extinsă și periculoasă și s-a finalizat cu trimiterea în judecată a 10 inculpați.

Pe lista inculpaţilor în dosar se află zece cetăţeni români, dar şi străini: un sârb şi persoane cu cetăţenie britanică, respectiv franceză.

Au fost trimişi în judecată de procurorii din Alba Iulia, pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, efectuare neautorizată de detecţii şi săpături în siturile arheologice, furt calificat de bunuri culturale, nerespectarea regimului de ocrotire a unor bunuri şi şantaj.

În 2018 magistraţii au dispus încetarea procesului penal sau achitarea inculpaţilor trimişi în judecată în 2008, având în vedere că a intervenit prescripţia răspunderii penale.

Cu o singură excepţie, un inclulpat care a primit o pedeapsa cu suspendare.

Procurorul Augustin Lazăr a estimat că aproape 200 de kilograme de monede si artefacte antice de aur, printre care 24 de brățări spiralice din aur provenite din Sarmizegetusa Regia, au fost furate din anii 1990 încoace, din siturile dacice din Hunedoara și Alba.

Foto: Augustin Lazăr – arhivă