Cea mai recentă investiție făcută de compania Holzindustrie Schweighofer a resetat economia unei zone din Covasna. Interviu cu primarul din Reci

Cea mai recentă investiție făcută de compania  Holzindustrie Schweighofer care deține la Sebeș una dintre cele mai mari fabrici de prelucrare a lemnului a resetat economia unei zone din Covasna.„Dacă nu vine Schweighofer, atunci vine altcineva. Şi dacă nu aici, atunci vine la vecini”, spune primarul localitatii intr-un material publicat de romanialibera.ro.

Comuna Reci este una dintre cele mai vechi localităţi din judeţul Covasna. Deşi populaţia este în creştere continuă, sunt puţine firme şi întreprinzători care să îmbogăţească bugetul local în mod considerabil. Majoritatea tinerilor îşi caută loc de muncă în oraşele din jur sau în străinătate, cum se întâmplă, de altfel, şi cu alte sate. Mulţi sunt cei care se ocupă cu agricultură pe terenuri înguste, pe „parcele curea”, cum s-ar zice, producând doar pentru consum propriu, de familie.

Primarul Dombora Lehel vorbeşte în interviul nostru despre localitatea Reci, despre valorile locale şi problemele comunei. L-am întrebat şi în legătură cu modul în care a fost primită de localnici fabrica de cherestea din Reci. Am fost curioşi să aflăm dacă primarul comunei a fost criticat sau atacat din cauza fabricii Schweighofer, care este descrisă de către organizaţiile ecologiste ca o unitate „mai neagră ca dracul”. I-am cerut părerea despre fabrica de cherestea şi despre impactul său asupra mediului.

Reporter: Vă rugăm să faceţi mai întâi prezentarea localităţii şi comunei Reci.

Dombora Lehel: Reci este una dintre cele mai vechi localităţi din judeţ. Apare prima dată într-un registru papal al Vaticanului în anul 1332. La acea vreme era o localitate de sine stătătoare, a avut o biserică-fortăreaţă. Aici a funcţionat cea mai importantă parohie romano-catolică din zonă. Populaţia satului Reci a crescut în mod continuu, aici au locuit mai multe familii de nobili însemnaţi. Se poate confirma cu documente că localitatea Reci a avut rol important în istorie… În momentul actual comuna Reci are în componenţă şi în subordine administrativă satele Comolău, Bita, Aninoasa şi Saciova. În mod tradiţional, localitatea Reci este considerată ca parte componentă a Scaunului Şepşi, însă satul Bita aparţine şi a aparţinut întotdeauna regiunii istorice Scaunul Kezdi. Totodată, din punct de vedere geografic, noi ne simţim ataşaţi şi Scaunului Orbai, un alt district secuiesc tradiţional şi istoric. Conform ultimului recensământ, din anul 2011, comuna Reci are 2304 locuitori, dintre care mai mult de 98 la sută sunt de naţionalitate maghiară. Sunt mulţi care s-au mutat în comuna Reci din oraşele din împrejurimi, chiar şi de la Braşov.

R: Care sunt tradiţiile pe care le mai cultivaţi şi pe care sunteţi mândri?

DL: Înainte de toate pot să amintesc fanfara din Reci, de care suntem mândri într-adevăr. Această orchestră a fost înfiinţată în anul 1935 de către preotul reformat Kovács András. Fanfara chiar poartă numele fondatorului de odinioară. Din cauza morţii subite a preotului, orchestra a avut o „pauză” mai lungă, iar în anul 1979 a fost  revigorată de profesorul Kelemen Antal. De atunci, fanfara are o activitate fără întreruperi. După moartea dascălului, conducerea orchestrei a fost preluată de profesorul de muzică Maksai József, actualul coordonator al formaţiei. Fanfara este un fel de epicentru, un fel de generator în viaţa culturală a localităţii Reci. Ceea ce nu-i de mirare, pentru că orchestra mare, cu adulţi are mai mult de 70 de instrumentişti, iar cea secundară, de copii şi tineret, circa 40 de membri. Profesorii au grijă ca să asigure continuu generaţiile de schimb. Orchestra de fanfară are anual mai mult de 30 de concerte şi participări la diferite evenimente muzicale, culturale şi de alt gen în diferite localităţi, numai în Reci au avut 6 apariţii în 12 luni.

R: Care este preocuparea de bază în localitatea şi comuna Reci? Din ce îşi câştigă existenţa oamenii de aici?

DL: În afara celor care sunt angajaţi la diferite locuri de muncă, majoritatea celorlalţi trăiesc din agricultură. Din păcate, în Reci nu prea se mai regăsesc meseriile şi mesteşugurile tradiţionale. Apropierea geografică de oraşe a avut mare influenţă asupra schimbării orientării profesionale ale sătenilor. În agricultură cei mai mulţi produc cartofi, cereale şi sfeclă de zahăr, iar în ultima perioadă mulţi se orientează spre cultivarea rapiţei. În general se poate vorbi despre gospodării agricole şi ferme mici, cu terenuri înguste, „de curea”. Mai sunt şi excepţii, câţiva agricultori cultivă pe sute de hectare. La categoria angajaţi, cei mai mulţi au locul de muncă în alte sate, comune sau oraşe. Există un număr mare de persoane şi famillii, care sunt preocupate cu agricultura de subzistenţă, care produc pentru consum propriu şi nu sunt înregistraţi ca şomeri. Numărul celor care trăiesc din ajutor social este minim, ei sunt din ce în ce mai puţini. Numărul beneficiarilor ajutoarelor din fonduri agricole ale Uniunii Europene este la fel foarte mic. Până când nu a venit investitorul Holzindustrie Schweighofer, în comună majoritatea întreprinderilor, firmelor şi întreprinzătorilor au activat în prestări de servicii şi comerţ. Câţiva au deschis magazine alimentare, restaurante, cârciumi, baruri sau unitate de morărit – şi cu asta s-a cam epuizat domeniul întreprinzătorilor din comună. Mai demult, cu decenii în urmă a funcţionat un centru de prelucrare a inului, dar în anii 1990, pe vremea marilor privatizări această unitate a fost distrusă, desfiinţată, deşi sunt mulţi locuitori care primesc pensie şi acum datorită uzinii de in de odinioară.

R: Ce însemnătate are în viaţa regiunii şi al localităţii Reci apariţia fabricii Schweighofer?

DL: Dacă vorbim despre regiune, datele concrete sunt dificil de apreciat şi de prezentat în mod transparent. De aceea formulez o părere personală. Un lucru este cert: dacă  apare undeva un investitor atât de important, care în momentul actual are mai mult de 450 de angajaţi în judeţul Covasna, acel investitor are efect pozitiv asupra economiei, oricine orice ar spune. În judeţ întreprinderile se plâng de lipsa de forţă de muncă, tinerii îşi caută locuri de muncă mai bine plătite în afara graniţelor, în ţări care au o absorbţie mai mare de forţă de muncă. Firmele, fabricile de la noi trebuie să atragă forţa de muncă rămasă acasă, şi trebuie să facă asta cu salarii mărite oferind diferite facilităţi pentru a-i atrage. Dacă luăm în considerare doar comuna Reci, se observă că fabrica de cherestea a oferit locuri de muncă pentru 34 de localnici, şi a îmbogăţit în mod considerabil bugetul local. In mod concret fabrica a virat în anul 2015 la bugetul local mai mult de 900.000 de lei sub titlu de impozit pentru cele 70 de hectare pe care le ocupă şi pentru clădirile aferente. Ca o comparaţie putem să amintim, că veniturile comunei au însumat în total 1,5 milioane de lei, împreună cu acei 900.000 de lei amintiţi, şi acest buget a mai fost întregit cu diferite impozite şi taxe încasate, virate, redistribuite de la centru.

R: La ce folosiţi aceea sumă de 900.000 de lei, care este „un venit suplimentar”?

DL: Cheltuim în mod bine determinat, la modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii comunei. Drumuri, clădiri, conducte de apă şi canalizare etc. În cursul acestui an de exemplu a fost reabilitat în întregime clădirea căminului cultural, vorbim aici de costuri care însumează circa 800.000 de lei, asigurat în totalitate din bugetul local al Primăriei Reci. Din păcate, clădirea nu s-a putut finaliza şi reda în folosinţă la timp din cauza întârzierii autorizaţiei de la pompieri. Se modernizează  şi drumul public din satul Aninoasa, unde cheltuim în jur de 500.000 de lei. Lucrările amintite nu s-ar fi putut realiza într-un timp atât de scurt fără impozitele şi taxele încasate de la fabrica de cherestea din Reci. Tot aşa, în anul 2017 pentru satele Aninoasa şi Saciova se poate comanda şi executa planul de dotare cu apă potabilă şi canalizare. Aceste lucrări au importanţă mare şi în perspectiva atragerii de fonduri-UE. Practic se poate face planificarea reabilitării tuturor străzilor din comuna Reci. Din forţele şi resursele proprii, numai cu ajutorul întreprinzătorilor din Reci, fără uzina Schweighofer, ar fi imposibila efectuarea si finalizarea lucrărilor amintite în timp atât de scurt. Fabrica de cherestea a sponzorizat şi fanfara din Reci cu achiziţionarea unor instrumente muzicale noi. Şcolarii din clasele elementare primesc sprijin fianciar pentru a avea acces la studiu şi pregătire gratuită în orele de după masă, când cei mici primesc şi mâncare, câte o masă caldă. Toate aceste facilităţi sunt finanţate de firma Schweighofer.

R: Primiţi critici, ofense de la organizaţiile ecologiste sau din partea localnicilor din cauza fabricii de cherestea?

DL: De la localnici, nu. Eventual, din când în când se mai reproşează faptul că activitatea agricolă pe pământurile din apropierea fabricii este perturbată din cauza că s-a schimbat structura terenului în aceea zonă. Sunt ţinta atacurilor mai ales din partea ecologiştilor, ce-i drept nu faţă în faţă, ci pe diferite reţele sociale de pe internet, unde se formulează critici dure, de obicei anonime.

R: Fabrica de cherestea poluează mediul în localitatea Reci?

DL: Am terminat facultatea de geografie, mă consider şi prin aceasta un ecologist convins. Nu se poate răspunde la întrebare în mod hotărât la prima vedere. Pot să vă prezint date. De exemplu în fiecare trei luni trebuie făcute publice rezultatele măsurătorilor de la centrala termică a uzinei. Până acum aceste date prezentate au fost în regulă. Centrala termică al fabricii de cherestea nu degajă fum mai mult decât 30 de case de la sat. Au fost executate teste de aer şi în Rezervaţia naturală de la Reci, aşteptăm rezultatele. Nu sunt avocatul firmei Schweighofer, dar pot să afirm că circulă multe teorii false, nefondate. De exemplu, mulţi oameni au convingerea că din cauza apariţiei fabricii de cherestea s-a scumpit lemnul de foc pentru gospodăriile individuale. Deşi fabrica de la Reci nu lucrează cu lemn de esenţă tare, ci foloseşte lemn de răşinoase. Dacă uneori este preluat şi lemn tare, uzina îl foloseşte la centrala termică, deci pentru foc. Pe de altă parte, este adevărat, au contribuit într-un fel la scumpire, pentru că „scandalul lemnului” a izbucnit de la ei, şi de atunci în toată ţara s-au înăsprit controalele de exploatare, transport şi comerţ. Mai degrabă aceasta a contribuit la scumpirea lemnului de foc, pentru că nu se mai poate cumpăra în mod ilegal, pe piaţa neagră. Constatăm că dacă  oricine, oriunde în ţară taie ilegal un arbore, în reţelele sociale de pe internet imediat se scrie că Schweighofer este de vină.

R: Ce credeţi, prin prisma criticilor apărute în mass-media, investitorul austriac ar trebui să părăsească România?  

DL: Consiliul Judeţean Covasna şi Consiliul Local al comunei Reci au primit multe critici încă din perioada demarării procesului de autorizare a construirii acestei fabrici. Într-un fel sunt de acord că apariţia unei companii multinaţionale pune în situaţie delicată şi dificilă autorităţile. Sunt de acord şi cu faptul că o investiţie de un asemenea calibru nu depinde doar de deciziile locale. Şi eu personal aş fi agreat mai mult de exemplu construirea unui parc eolian la Reci dar tot ce se întâmplă este parte din economia de piaţă şi este „produsul” globalizării. Dacă nu vine Holzindustrie Schweighofer atunci vine altcineva şi dacă nu aici, atunci vine la vecini. Trebuie să menţionez că suntem în relaţii institutionale foarte bune cu conducerea fabricii iar noi încercăm să „scoatem” maximum posibil în beneficiul comunităţii locale. Referitor la întrebarea formulată, pot să spun că o investiţie de o asemenea anvergură indiferent de profilul investiţiei, contribuie la dezvoltarea economiei. Dacă un investitor atât de mare pleacă pentru că s-a săturat de atâtea şi atâtea demonstraţii, acest lucru nu poate să aiba decât un efect negativ pentru comunitatea „părăsită”. N-ar trebui să fie pândite şi învinuite mereu doar firmele de prelucrare a lemnului, ci ar trebui ca sistemul gospodăririi pădurilor să fie administrat fără portiţe, pe baza unor reglementări concrete pornind de la cele mai înalte niveluri în jos.

R: Prezenţa companiei Schweighofer poate să atragă, să stimuleze şi alţi investitori, eventual tot austrieci? 

DL: Indiscutabil, o investiţie de o asemenea anvergură are efectul de a genera noi investiţii. Ca o sugestie, eu de exemplu aş deschide spălătorie de maşini şi atelier de reparaţii-camioane, dacă aş fi întreprinzător. Dar mai devreme sau mai târziu vor descoperi aceste posibilităţi şi alţi afacerişti. Desigur, marii investitori pot fi atraşi numai dacă este asigurată stabilitatea politică şi economică. Această ţară însă este imprevizibilă din acest aspect, oricând se pot modifica legile financiar-fiscale şi aş mai putea enumera multe…

Material publicat în romanialibera.ro