Cele mai sărace zone din România, cele mai slabe rezultate la Evaluarea Națională. Analiză a organizației Salvați Copiii. Hărți

Rezultatele elevilor la Evaluarea Națională reflectă disparitățile și inegalitățile socio-economice dintre regiunile de dezvoltare ale României, arată o analiză a organizației Salvați Copiii. 

Astfel, regiunile Nord-Est și Sud-Muntenia, care se regăsesc constant în aproape toate analizele comparative ale Uniunii Europene ca fiind cele mai sărace zone ale Europei (38,2%, respectiv 37,1% – 2022), au cele mai multe medii sub 5 (27,8%, respectiv 29,5) la Evaluarea Națională.

De asemenea, regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia, afectată în egală măsură de sărăcie (44,7%), înregistrează ponderi modeste ale mediilor peste 5, în vreme ce mediile elevilor din regiunile București-Ilfov și Nord-Vest (sub 5, doar 17,5% și 22,8%), semnificativ mai bune decât în toate celelalte regiuni, coincid cu un nivel al sărăciei și deprivării materiale severe chiar de două ori mai scăzut față de restul țării (17,5% și, respectiv 17,7%).

În aceste regiuni, copiii trăiesc în familii cu venituri mai mari și, în plus, beneficiază de o infrastructură școlară adecvată și programe educaționale mai bine structurate, ceea ce poate contribui la performanțe academice mai bune.

Astfel, analizând datele Ministerului Educației privind performanțele elevilor la Evaluarea Națională, și suprapunându-le în oglindă cu harta sărăciei și excluziunii sociale în care regiunile de dezvoltare ale României sunt delimitate statistic, dezvăluie o serie de tendințe și corelații între sărăcia materială și performanțele slabe la evaluarea națională, mai precizează comunicatul instituției.

Spre deosebire de celelalte, în regiunea Sud-Est, deși considerată polul sărăciei și excluziunii sociale (46,9%) și al deprivării sociale și materiale severe (41,1%), elevii înregistrează performanțe bune (medii peste 5 de 75,7%, după București-Ilfov și Nord-Vest).

Pentru a înțelege aceste situații atipice, ar trebui să avem în vedere decalajele foarte mari în performanțele elevilor dintre orașe precum Galați, Brăila sau Constanța și mediul rural lipsit de resursele economice ale județelor respective.

O corelație similară regăsim și pentru regiunea Vest care, deși neafectată profund de sărăcie și deprivare materială severă, se află mult sub media națională la notele peste 5 (72,7% față de media națională de 76,2%), ceea ce subliniază necesitatea urgentă a atenuării clivajelor socio-economice dintre mediul urban și cel rural și a creșterii investițiilor în infrastructura școlară și pregătirea cadrelor didactice din comunele și satele acestor județe.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a precizat:

„Garanția pentru Copii, un instrument agreat cu Comisia Europeană, ar trebui pus imediat în practică, pentru a limita riscul de excluziune socială și educațională al copiilor vulnerabili, unde România rămâne în topul negativ al UE.

În acest cadru, instituțiile europene consideră că cele mai vulnerabile categorii de copii sunt copiii fără adăpost ori expuși deprivării locative severe, copiii cu dizabilități, copiii afectați de migrație, copiii care aparțin unei minorități etnice, copiii din instituțiile de protecție și copiii care aparțin familiilor expuse unor factori de risc care pot conduce la excluziune socială (familii monoparentale, familii cu membri cu probleme de sănătate mintală ori boli cronice, familii cu violență domestică, familii cu un părinte privat de libertate, familii cu copii care au la rândul lor copii).

Solicităm Guvernului României alocarea de fonduri și aplicarea de urgență a Planului de reducere a sărăciei copiilor”.

Regiune	Medii evaluare națională >5 (România – 76,2%)	Medii evaluare națională <5 (România – 25,3%)	Risc de sărăcie și excluziune socială (România 2022 – 34,4%)	Deprivare socială și materială severă (România 2020 – 25,3%)
București – Ilfov	82.5%	17.5%	19.2%	14.4%
Nord-Vest	77.2%	27.8%	27.4%	17.7%
Sud-Est	75.7%	24.3%	46.9%	41.1%
Centru	74.3%	25.4%	31.7%	21.1%
Sud-Vest Oltenia	74.1%	25.9%	44.7%	24.5%
Vest	72.7%	27.3%	29.5%	19.2%
Nord-Est	72.2%	27.8%	38.2%	25.6%
Sud Muntenia	70.4%	29.5%	37.1%	35.2%

Suprapunerea hărților sărăciei și deprivării materiale cu harta performanțelor educaționale evidențiază sărăcia educațională și nevoia de intervenție în aceste regiuni pentru a asigura accesul egal la o educație de calitate pentru toți copiii.

Mai mult, patru din 10 copii (39,56%), absolvenți ai școlilor generale din comunele și satele din România, au înregistrat medii sub 5, în timp ce 21,5% dintre elevii din mediul urban au atins performanța de a obține note mai mari de 9. În ceea ce privește nota 10, copiii din orașe au fost de 14 ori mai mulți decât cei care trăiesc în mediul rural.

Analizele Salvați Copiii privind costurile ”ascunse” ale educației gratuite, realizate în anii trecuți, au arătat că părinții din mediul urban cheltuie cu 30-40% mai mult pentru pregătirea suplimentară, prin meditații sau program școlar prelungit, a copiilor lor1 și, de asemenea, faptul că meditațiile reprezintă o importantă categorie de cost, de aproximativ 2.500 lei anual în 2021, sumă pe care foarte puțin părinți din mediul rural și-o permit.

Înțelegerea și conștientizarea de către Ministerul Educației Naționale și autoritățile locale, a legăturii dintre sărăcia materială și performanțele educaționale slabe ale elevilor ar trebui să conducă la dezvoltarea de politici și programe specifice, care să îmbunătățească accesul la educație și să ofere sprijin suplimentar pentru elevii din regiunile și comunitățile sărace, prin:

• modernizarea infrastructurii școlare și resurse suplimentare pentru școli, în vederea extinderii programelor ”Școală după școală” și ”O masă sănătoasă”, ținând seama de intensitatea sărăciei și deprivării sociale și materiale severe;
• refacerea sistemului de educație timpurie în mediul rural, esențială în dezvoltarea socială și cognitivă a copiilor, prin înființarea de creșe și grădinițe;
• întărirea serviciilor sociale cu numărul prevăzut de lege de asistenți sociali profesioniști pentru identificarea familiilor aflate în dificultate și a copiilor în situație de abuz și neglijare;
• crearea de programe de consiliere pentru elevi și mentorat pentru cadrele didactice;
  măsuri de stimulare a cadrelor didactice performante pentru menținerea lor în comunitățile dezavantajate;
• colaborarea cu organizațiile neguvernamentale ale căror bune practici în comunitățile rurale și zonele afectate de sărăcie pot constitui programe de interes național;
• măsuri cu caracter economic (investiții, infrastructură de transport, sprijinirea actorilor economici locali etc.).